7,762 matches
-
semnaleze o altă înfățișare, să ofere acel altceva decît s-ar aștepta publicul prevenit. într-un rezumat foarte sever, se poate spune că ei au fost în măsură să facă acest lucru cu foarte multă subtilitate; adică fără să se trădeze în fond și fără gesticulații neacoperite. Dacă, în esență, fiecare expozant a reușit nu numai să-și păstreze coeziunea, dar și să rămînă recognoscibil fără efort, în exprimarea propriu-zisă toți la un loc au dezvăluit o mare disponibilitate pentru joc
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
o posibilă profesiune de credință. Un poet al cantității, al multului, terorizat de teama de a nu fi spus niciodată destul. Poezia lui Nicolae Țone se înscrie pe linia dicteului suprarealist debordant pe care adesea dorința de a epata îl trădează făcîndu-l să cadă într-un vid de lirism, substituit nu de puține ori prin tușe de culoare intense, imagini luxuriante, enormități altminteri bine încastrate în tabloul poetic. Iată o mostră: "sînt dama de noapte a lui iuda trădătorul sînt plicul
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
dovedește a fi etern principiu al distrugerii, voind să extindă haosul asupra tuturor locurilor în care apar idei generatoare de cosmos. Dacă în poezie realul este învăluit în imaginar, proza politică a lui Eminescu abundă în precizări de ordin istoric, trădînd de multe ori o erudiție ieșită din comun, și în analize lucide exprimate fără nici un echivoc. Poetul urmărește cu atenție mișcarea de idei politice din țările europene. În 1876 el publică în Curierul din Iași un articol intitulat Idealul istoric
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
propriul său interes de a o cumpăra și citi. Televiziunea reprezintă un formidabil joc de capete, de chipuri, de ochi, de guri, toate discursurile, inclusiv discursul literar, trec prin acest spectacol și, dacă consideră că, în acest fel, literatura își trădează menirea, se banalizează, se împuținează ori se îndobitocește, că ea n-are a se justifica sau explica, sau că frecventarea camerei o coboară în simplificare și anecdotă, atunci s-ar cuveni ca scriitorii cu pricina să stea acasă. Și totuși
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
cariile nopții săpînd galerii de rumeguș în șifonierul tatei. [...] lingurița de alpaca în paharul cu apă. ș..ț căpcăunul cu fruntea în perna mea". în locul semnificației visului este împinsă în față forma "populară" de interpretare, cu o ironie rece care trădează neîncrederea în posibilitatea de a face inteligibil un tărîm al celor mai ascunse obsesii și (cameleonice) spaime: "luni înseamnă iubire, marți declarație de dragoste, miercuri trădare, joi cadou, vineri lacrimi, sîmbătă bucurie, duminică onoare". Secvențele onirice din această a doua
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
de atunci, care "a introdus, în Moldova toată literatura zaharului". Iar personajele celor cinci tineri aflați la o masă a "confeteriei" dovedesc, din partea autorului, har portretistic. Critica naratorului despre modul defectuos cum a fost adoptată, la noi, civilizația apusului îl trădează pe autor ("am luat luxul, corupția și formele exterioare a Europei, dar și ideile de dreptate"). Fragmentul de roman se încheie tocmai cînd e adusă în scenă Elena, femeie de o frumusețe rară ("tipul cel mai ideal al frumuseții"). Descrierea
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
ca eseistică de bună calitate, elegantă și ermetică pe alocuri. Rămîne de văzut cît au contribuit ele la clarificarea cu adevărat a liniilor tabloului poetic românesc. Și iată că azi dăm peste o carte nouă despre poezie, a cărei concepție trădează însă principii în vogă acum cel puțin douăzeci de ani. Marin Mincu mărturisește în cel mai pur stil structuralist că încearcă o lectură sincronică a poeticității postbelice și urmărește "acele cîteva și ce dau unitate și coerență discursului poetic actual
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
arhetipologie, apărută exact în același an cu jurnalul. Unul din cele zece studii e dedicat visului: Visul Baroc - simbol al colapsului ontologic, încă o dovadă că ne aflăm în fața subiectului favorit al autorului. Simpla parcurgere a titlurilor din carte îl trădează de la început pe specialistul în literatură comparată: Arhetipologia ca metodă comparatistă, Oedip: între mitanaliză și psihocritică, Copilul divin în Faust, Eidola - imagini ale dublului în Romantism, Omul fără însușiri:între androgin și hermafrodit... Dar dorința autorului nu e de a
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
ignorarea sau falsificarea uneia dintre dimensiuni. Iar în lumea rurală de ieri, închisă și conservativă - prin structură - moralitatea e un comandament respectat și supravegheat cu strictețe. Eticismul operei lui Slavici e o expresie a subiectului selectat și a-l fi trădat ar fi însemnat o gravă încălcare a veridicității. Apoi, cine citește cu atenție și fără prejudecăți opera validă a scriitorului încearcă surpriza de a descoperi că sub "cătușa etică" trăiesc cele mai năvalnice impulsuri erotice, care irump natural din adîncuri
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
doi termeni ai relației s-a rupt agravant, în favoarea unui eticism didactic și greoi. Excepție a făcut Mara care apare din 1894 în Vatra și, în 1906, în volum. În sfîrșit, se cuvine menționat că realismul transfigurării lumii rurale nu trădează adevărul structurilor sociale. Aceste comunități închise nu sînt deloc înfățișate ca unidimensionate social. Diferențierea socială apare ca o realitate bine desenată, cu consecințele și implicațiile inevitabile. Știm prea bine că nuvelele lui Slavici (cu deosebire cele care au intrat în
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
o perspectivă aparte, o privire atentă a realităților anilor '90. Numai că �subiectul" nu poate ține piept locului comun. Din păcate, există foarte multe �erori" ( e nefiresc să vorbim despre �greșeli" în literatură - totuși o limită există), multe inadecvări care trădează începătorul, neprofesionistul. Cele mai dizgrațioase sînt notațiile aforistico-filosofice care intervin în cele mai neașteptate momente ale narațiunii: �Societatea e eterogenă nu numai din punctul de vedere al avuțiilor, al valorilor, al educației..., e profund eterogenă din cauza individualismului aproape zeificat al
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
din securiști privind fotografiile de familie de pe unul din pereți. După mișcarea capului, îmi dădeam seama că, mirat de numărul lor, căuta să le "citească". Altul răsfoia o carte de pe noptiera bunicului. După ce s-a îmbrăcat, cu gesturi care-i trădau spaima, mama a cerut voie să meargă la toaletă. Era forma familiei de a trăi emoțiile. Toaleta din casă aparținînd chiriașilor din aripa respectivă, noi o foloseam pe cea din curte, una veche, țărănească, și care, într-un oraș încă
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
și a românilor, care declară că nu înțeleg să mai suporte jugul austro - ungar, în special cehii și polonii. Pentru noi clasele de jos, nu aveau nici un pic de ură, prin ziarele lor citeam însă aprecieri asupra armatei române care trădau o mare ciudă și admirație în același timp. Mi-aduc aminte de pildă un caracteristic și lung articol din suplimentul ziarului Contelui Czernin "Tremdemblatt" în care se vorbea despre luptele de la Oituz pe larg cu groază și admirație. Armata are
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
articol justițiar la moartea lui Rebreanu (scriitorul, se știe, a murit de cancer la 1 septembrie iar articolul lui N. Carandino poartă data de 4 septembrie 1944). Și acolo se scrie: "Autorul lui Ion, al Pădurii spînzuraților, al Răscoalei a trădat pentru onoruri și pentru arginți pe țăranii lui năsăudeni și a spart solidaritatea ardelenească, adăugînd la lista vînzătorilor de țară un nume care pînă atunci ne fusese tuturor scump". (Și asta pentru directoratul lui Rebreanu la oficiosul antonescian Viața, pentru
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
un suflu vital puternic, luciditatea este dublată de elanul participativ, iar elogiul vieții, al existenței "trăite uman, între oameni, nemaculate de crima care îl contaminează și îl izolează pe făptaș în deșertul ei", cînd nu dezvăluie credința într-un ideal, trădează nostalgia după pierderea lui. Conștiința, suferința, vina compun o lume a conceptelor morale, o familie, o alianță ce pare durabilă și prin care existența capătă un sens : "Revolta lui Oedip, a lui Iov, a lui Ivan, a lui Joseph K.
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
diminețile, și ne ard amiezile înfierbântate, întroienindu-ne cu amintiri, răni deschise ce ne țipă prin vise... Murmurăm împreună litaniile de seară, prinși în mirificul clipelor efemere... Dintr-o dată, la umbra unui mesteacăn, tăcerea ierbii se destramă, galopând spre câmpie, trădată fiind de pământul cleios al pădurii..., tăcerea ierbii se sufocă, în fuga ei nebună înfrântă de flăcările clocotitoare ale Iadului... Am ațipit sub roua dimantină a dimineții, memorând tăcerea ierbii și, răvășit de dorința revederii, îmi scald setea de vis
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
adevărat dandy, un prețios care își curăță cu infinită grijă aripile albe pînă cînd acestea "arătau nou-nouțe, ca scoase din cutie, fără zgura industrială a Europei pe ele." Beroreu e opusul lui Omicron, se înțelege din ce tabără, limbajul îl trădează: "Șefule - făcea lingușitor - sînt acilea, lîngă matale, dacă ai o dorință, zi-i, și mă execut pe loc." Toate, se spune deschis, sînt doar creații, autorul le și apostrofează ca atare, pînă cînd acestea se revoltă, Beroreu mai ales ținînd
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
celelalte "minorități", mai ales că țara noastră are din belșug așa ceva? De ce nu "armean" sau "lipovean" sau "ucrainean"? De ce nu chiar "moldovean", dacă tot am recunoscut oficial că statul de peste Prut e altceva decât parte istorică a României? Centrarea excesivă trădează o irațională frică de prezent. în ultima sută și cincizeci de ani, nimic nu pare să se fi schimbat în sensibilitatea românilor față de istorie. Percepem trecutul cu ochii cu care îl percepea și Eminescu (alt nume de care e bine
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
învinuite pentru ceva. "Vina colectivă" este întotdeauna o noțiune greșită. Felul în care am pus pe picior de egalitate România și extrem-naționaliștii săi a constituit un exercițiu de stenografie politică, așa cum de pildă cineva ar spune că "Franța" și-a trădat moștenirea prin regimul de la Vichy. într-o astfel de afirmație nu există nici un fel de sugestie că toți bărbații, femeile sau copiii francezi ar fi fost învinuiți de ceva. D.R.P.: Când ați catalogat citarea de către premierul Năstase a lui Tzara
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
momentul în care îi conștientizează adecvarea la o situație. Ceea ce ar putea fi calea de ieșire pare tocmai din acest motiv o fundătură. Rezolvarea este refulată - culmea, sub justificarea unui pragmatism neconcesiv (lipsa de timp, bani, răbdare). Aceste frisoane heirupiste trădează o imaturitate obișnuită să se ia în serios. Solicitarea și căutarea de soluții a devenit de mult un joc în sine. Soluțiile se mulțumesc doar să excludă alte soluții. Analfabetismul afectului românesc perturbă grav o urbanitate oricum rudimentară, școli, fabrici
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Asocierile sale au un aer rânced și suspect de beci, drept care produc mai ales dezbinare. Neliniștea agresivă, strângerea transpirată de mână a acestui Uriah Heep al tranziției, trucurile și tergiversările care ajung să exaspereze pe toată lumea, inclusiv pe el, îi trădează contratimpul interior. Cu sau fără succes material, dar mereu sub o avalanșă de situații proaste cărora le opune un fatalism mineral, el nu atinge nici măcar pragul minim al conștiinței stării în care se află. 9. Eliminarea paternalismului ca argument al
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
iată cum îi explică Rogulski Toniei diferența dintre ea și Cici: "Inteligența ei deosebită mi-o explic tocmai prin această 'absență' a șoldurilor, prin aceste coapse prelungi. Numai creasta iliacă, subțire, fină, ce sparge pielea, ca niște buze de os, trădează bazinul. O femeie 'fără șolduri', ca ea, cu picioarele subțiri și infinite, de parcă se reflectă în nu știu ce apă cristalină, trebuie să fie extrem de inteligentă. Așa cum și este. O femeie ca tine, cu bazinul evazat, trebuie să fie senzuală! Senzuală și
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
comportării țareviciului fugar în străinătate. Prietenii celui din urmă fuseseră închiși în fortăreața Petru și Pavel și, acolo, aspru anchetați și omorîți în chinuri grele. În litigiu erau scrisorile trimise de Alexei din străinătate apropiaților săi. Iar amanta sa îl trădă cu nerușinare, mărturisind că Alexei urmărea domnia prin uciderea lui Petru. Alexei fu pus la cazne la Petru și Pavel. Se povestește că țarul asistă la aceste cazne. A fost numită o curte de judecată. Dar caznele continuau fără istovire
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
realului în mod aproape expresionist. Aici, în acest expresionism trebuie căutată contribuția originală, de o strictă modernitate, a poetului Dominic Stanca. La el clasicismul și romantismul au fost depășite tocmai în direcția unei expresivități tranșante, a unui pitoresc care nu trădează niciodată linia gravă a unei lirici majore. Există, fără îndoială, un pronunțat tradiționalism în lirica lui, dar acesta este supravegheat tot timpul de un ochi calofil. Pentru cei ce l-au cunoscut personal pe omul Dominic Stanca aceste calități nu
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
firii omenești, cât și a împrejurărilor, fraza prozatorului se alcătuiește în larg cuprinzătoare volute, procedând analitic, cu respectul nuanței și curajul amănuntului. Aceeași celeritate cu care și-a dejucat urmăritorii prezidează un text dens, probă a unei prodigioase memorii și trădând un vechi și avizat condeier. Același care, în anii de beznă, ne-a ținut sus moralul la postul de radio Europa Liberă, nutrindu-ne spiritual.
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]