611 matches
-
sfârșitul mitului comunist, București, Editura Curtea Veche, pp. 143-158. Tismăneanu, Vladimir (2008), Fantoma lui Gheorghiu-Dej, traducere de Mircea Mihăieș, Alina Ghimpu, Ioana Ploeșteanu, București, Editura Humanitas. Tismăneanu, Vladimir; Vasile, Cristian (2008), Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măștile răului, București, Editura Humanitas. Trăsnea, Ovidiu (1984), "Anticomunismul în ideologia și practica imperialismului contemporan", în Cazacu, Aculin, (coord.), Curente de idei și confruntări de opinii în lumea contemporană, București, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, pp. 49-64. Treptow, Kurt (2001), "Iarna deznădejdii: Jan Palach și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
481, 627 Tinu, Dumitru / 410-412, 628 Tismăneanu Vladimir / 114-115, 118-119, 175-176, 204, 211-212, 216-218, 237, 277, 282, 302, 306, 308, 310, 315, 378, 381, 385, 407, 596, 602, 615, 627-630 Toma, George / 360, 595 Toma, Sorin / 118, 233, 277, 597 Trăsnea, Ovidiu / 566, 628 Treptow, Kurt / 337, 628 Triska, Jan / 428, 431, 628 Troncotă, Tiberiu / 203, 628 Tsetung, Mao / 292, 299-300, 595 Tucă, Florian / 75, 606 Tucker, Robert / 25, 27, 46, 50, 52, 55-56, 59, 73, 246, 266, 283-284, 308, 551
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prin Zamfira Cojocaru, bunica după mamă a poetului. Nu vi se pare interesantă această concentrare de personalități, legate într un fel sau altul de I. Creangă? Pe str. Maior Ioan, în Folticenii-Vechi, am stabilit cu destulă exactitate haturile unde învăța Trăsnea, ajutat de Creangă, căruia îi scăpărau ochii mai mult după fata popii. Merită reținută - cred - afirmația scriitorului A. G. Stino, că deși Creangă a trăit numai un an la Fălticeni, circa o treime din amintirile sale se petrec în acest oraș
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de pământ, trebuie să-mi fac o grădină de ierburi aromate. În calitatea mea de amator al unei bucătării inteligente, am considerat întotdeauna că o provizie de mirodenii proaspete constituie o problemă vitală. (Natural, în copilărie, niciodată nu mi-a trăsnit prin cap să cultiv ierburi aromate în grădina părinților mei; copiii nu pot “înțelege“ hrana, așa cred.) Dar unde să le plantez? Nu-mi vine să mă apuc să sap în oricare dintre cele două pajiști ale mele și, oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu-mi cunoști adresa, a trebuit să-mi trimiți scrisoarea prin bunăvoința agentului meu. Toate astea sunt fapte grăitoare, Charles. Și acum, din senin, mă pomenesc cu scrisoarea asta ciudată și ambiguă. Nu e decât o idee care ți-a trăsnit prin cap; scrisoarea este foarte abstractă. Probabil că, între timp, te-ai și răzgândit. Dacă aș veni să te vizitez, așa cum dorești tu, dacă aș veni numai pentru că tu ai chef să mă vezi, să experimentezi din nou compania mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spiridușul meu jucăuș! Îmi amintesc că a jucat odată, într-un spectacol de amatori, pe Cherubino din Figaro, și succesul acela de duzină era pentru ea una din amintirile cele mai de preț. Fir-ar să fie, acuma mi-a trăsnit prin cap că Gilbert Opian vede, probabil, în ea, un băiat! Iubirea mea pentru Lizzie avea un caracter oarecum nevinovat (Dumnezeule, când mă gândesc în ce încurcături mă vârâsem cu Rita, cu Rosina, cu Jeanne, cu Doris și cu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am furișat în interiorul umed, cu miros sărat, al turnului decapitat, cu un petic rotund de cer strălucitor deasupra capului. Încercam un șoc neplăcut. Oricum însă, pe Gilbert Opian nu-l puteam considera drept o figură amenințătoare și-apoi mi-a trăsnit deodată prin minte ideea că poate o adusese pe Lizzie; așa încât am fugit afară și am început să cobor de-a bușilea pe stânci în direcția drumului. Când am ajuns în dreptul pistei, Gilbert m-a zărit și s-a întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
respinsesem ideea de a-i spiona pe Hartley și pe Ben, nu din rațiuni morale, ci pentru că gândul mă îmbolnăvea de emoție și teroare. O căsnicie este un lucru odios de privat. Oricine trage perdeaua în mod ilicit, poate fi trăsnit de către o zeitate răzbunătoare, într-un chip cu totul neprevăzut. Asemenea eretic poate fi persecutat de atunci și până la sfârșitul vieții de cine știe ce oribilă și absolut neașteptată revelație, care să se prefacă într-o obsesie aproape obscenă. Or, eu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o lună spălăcită. Mă gândeam și mă rugam: „Dă Doamne să fi căzut ușor și să-și fi scrântit o gleznă, ca să o pot aduce înapoi acasă și s-o țin acolo, iar diavolul ăla să facă ce i-o trăsni prin minte!“. Era extrem de greu să-mi mențin ritmul mersului peste stânci, pentru că erau atât de imprevizibile și lipsite de orice rațiune. Niciodată, parcă, nu mă impresionase ca acum lipsa lor de noimă. Încercam să mă țin în apropierea țărmului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a conținut într-adevăr istorie, dramă, prefaceri. E ciudat că, imediat după prima zi, am încetat să mă mai frământ din pricina lui Ben. Nu l-am dat uitării și, bineînțeles, îl așteptam. Noaptea, zăvoram ușile cu mare grijă. Mi-a trăsnit prin minte că s-ar putea să încerce să dea foc casei, și ideea asta m-a cam obsedat; în fond, el era un fel de incendiator prin profesie. Dar am încetat să mă mai las urmărit de gândul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
goale, rămase de la grofi... și-au adus oameni săraci și i-au stabilit în zona aia... E, și în 1940, când au venit autoritățile maghiare, acolo s-a produs un fenomen din ăsta tragic, da’ nu în genul Ip și Trăsnea, c-a fost fără morți... În schimb, s-au dus și le-au aprins casele, grajdurile, tot ce-aveau moții ăia, ca să plece înapoi de unde-au venit, că n-au ce căuta acolo. Și când au venit autoritățile comuniste, de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sintactică a verbului-predicat, prezentul poate fi un timp absolut sau un timp relativ. Ca predicat al unei propoziții nondependente, verbul la prezent are valoare de timp absolut: „Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă Turnuri ca facle negre, trăsnesc arzând în vânt -” (M. Eminescu) Caracterizând un verb-predicat al unei propoziții subordonate, prezentul se manifestă ca timp relativ; termenul de referință nu mai este momentul desfășurării procesului de comunicare, ci momentul acțiunii verbului regent, cu care se află concomitent în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de Rovine / Grăim, Doamnă, cătră tine.” (M. Eminescu, I, 149) Observații: În interpretarea Gramaticii Academiei, când se realizează prin adjectiv posesiv, complementul indirect stă în cazul acuzativ, chiar dacă este precedat de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) care cer genitivul: „Asupra noastră fulgeră, trăsnește și bat puhoaiele.” (M.Sadoveanu, X, 514) „Crezi că se vor mulțumi să se răzbune împotriva ta?” (O. Paler, Viața..., 114). De fapt, în asemenea structuri, termeni precum noastră, ta etc. trebuie considerați pronume personale în genitiv. b. Propoziția completivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce-am aflat? Ce ați făcut?” (I.L. Caragiale, I, 206), „Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!” (I.L. Caragiale, I, 275) • interjecții: „Ia lăsați-l încolo, măi;” (I. Creangă, 70) • vocative însoțite de interjecții: „- Hei! Trăsnea, mă! scoală! Știi tabla?” (I. Creangă, 60) • propoziții-vocativ: „Nu te teme de răsunet, cel ce te-mpresori cu cripte.” (T. Arghezi, I, 262) 2. Enunțul de bază, primar, descrie o primă direcție, principală, în construirea planului semantic global al enunțului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de maiestate senină așa cum ni l‑a prezentat Giotto și nici măcar înconjurat de nimbul grației păgâne ca în creația fericitu‑ lui Raffaelo! Christul lui Michelangelo este un uriaș animat de o putere gran‑ dioasă, un adevărat zeu al răzbunării care trăsnește pe vinovați. Lucrarea pare să nu mai amintească de ziua iertării și a judecății; este ziua mâniei, ziua răzbunării: dies irae, dies illa! Artistul prin această lucrare, Judecata de Apoi, a plătit cu prisosință tiranilor laici și nu numai, toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de maiestate senină așa cum ni l‑a prezentat Giotto și nici măcar înconjurat de nimbul grației păgâne ca în creația fericitu‑ lui Raffaelo! Christul lui Michelangelo este un uriaș animat de o putere gran‑ dioasă, un adevărat zeu al răzbunării care trăsnește pe vinovați. Lucrarea pare să nu mai amintească de ziua iertării și a judecății; este ziua mâniei, ziua răzbunării: dies irae, dies illa! Artistul prin această lucrare, Judecata de Apoi, a plătit cu prisosință tiranilor laici și nu numai, toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a primit-o Zeus este cerul imens, cu limpezimea și cu norii săi" (IIiada, 15, 192). Multe din titlurile sale subliniază structura lui de zeu al atmosferei: Ombrios și Hyettios (Ploiosul), Urios (Cel care trimite vânturi prielnice), Astrapios (Cel care trăsnește), Bronton (Cel ce tună) etc. Dar Zeus este mai mult decât o personificare a cerului ca fenomen cosmic. Caracterul său uranian este confirmat prin suveranitatea sa și prin nenumăratele sale hierogamii cu diferite zeițe chtonicne. Totuși, exceptând numele și suveranitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sau prin trădare (Agamemnon răpus de către Clytemnestra, Laios de către Oedip etc.). De multe ori, moartea lor este deosebit de dramatică: Orfeu și Penteu sunt rupți în bucăți, Acteon este sfâșiat de câini, Glaukos, Diomede, Hippolyt de către cai; ori sunt devorați sau trăsniți de către Zeus (Asclepios, Salmoneus, Lykaon etc.), ori mușcați de un șarpe (Oreste, Mopsos etc.)46. Totuși, moartea lor este aceea care confirmă și proclamă condiția lor supraumană. Dacă nu sunt nemuritori, precum zeii, eroii se disting de oameni prin faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și îl taie în bucăți. Ei îi fierb părțile trupului într-un cazan și, după unii, le mănâncă. O zeiță - Atena, Rhea sau Demeter - primește ori îi salvează inima și o așază într-un sipet. Informat despre crimă, Zeus îi trăsnește pe Titani. Autorii creștini nu fac aluzie la învierea lui Dionysos, dar acest episod erSretinoscut de către antici. Epicurianul Philodemos, contemporan cu Cicero, vorbește despre trei nașteri ale lui Dionysos, "prima din pântecul mamei sale, a doua din coapsă și a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în exemplul nostru, s-ar putea spune că ei îi conferă divinitate și imortalitate copilului Dionysos). Dar, într-o religie care proclama supremația absolută a lui Zeus, Titanii nu puteau să joace decât un rol demonic - și ei au fost trăsniți. După unele variante, oamenii au fost creați din cenușa lor - și acest mit a jucat un rol considerabil în orfism. Caracterul inițiatic al riturilor dionysiace se lasă ghicit și la Delfi, când femeile celebrau renașterea zeului. Căci vânturătoarea delfică "conținea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prin epitete ornante: „Stelele Înghețate ..., cerul ... oțelit”. Între elementele aparținând planului terestru și planului cosmic există punți de legătură: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios”. La rândul lor imaginile vizuale, sunt dublate, amplificate, supradimensionate de imaginile sonore: „În păduri trăsnesc stejarii”, „diamanturi ce scârție sub picioare”, „Codrii (sunt) organe (pluralul de la substantivul orga) sonoare”, „crivățul... scoțând note-ngrozitoare”. Pastelul dă senzația unui anotimp Încremenit, dar nu este eliminată cu desăvârșire dinamica elementelor care compun tabloul. „Fumuri albe se ridică În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
păstrează, pentru că tot el a scris și scenariul) replicile poeticoide din off ale martorului neimplicat, fraze care puteau fi mult tăiate. Povestea - vara care maturizează prin evenimentele ei cruciale sau/și tragice un grup de tineri - amenința să nu te trăsnească prin noutate. Banderas reușește însă să evite discret, dar sigur capcanele. Filmul său pocnește ca niște muguri. Sexualitatea toridă, agresivitatea, pasiunea, tragicul se gonesc una pe alta până la dezastru, cu aceeași viteză cu care vremea bună se strică odată cu venirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
chip de stat împotriva părinților, începui a mă gândi la pornire, zicând în sine-mi cu amărăciune: Ce necaz pe capul meu!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) " Deodată Pisicuța, ca îngrozită parcă de o vedenie fioroasă, se opri ca trăsnită din mers, începu a sforăi și a se smunci îndărăt, vădind dorința de a mă scutura jos de pe spatele sale și a mă arunca cât colo la pământ, cu tot calabalâcul meu sentimental de visătoare filozofie... Toate îndemnurile și silințele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unde socoți sfinția-ta; vorba e să ajungem cu lumină la schit." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Grâul e bătrân, are mustăți, dar îi place să se dea în leagăn." (Spiridon Vangheli, Grâul) (d) "Și cum zice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge și ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata moșneagului; se întâlnește și ea cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bine: Nic-a lui Ștefan a Petrei, om de treabă și gospodar în Humulești." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui..." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (f) "Acum e rândul meu să mă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]