1,203 matches
-
câștigarea acesteia, așa și religiunea lui Zamolxis dădu naștere unei clase de oameni ce se abțineau de la mai multe din plăcerile acestei lumi, unei clase de călugări. Aceștia nu mâncau carne și trăiau în celibat; ei purtau la Geți și Traci numele de Ctiști, iar la Daci acel de Poliști. Printre acești călugări se vede că circulă o idee încă mai severă a doctrinei lui Zamolxis, care o apropie chiar de nirvana lui Buda. Pomponius Mela ne spune anume că: «disprețul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și libertate. De aceea și vedem pe scriitorii antici spunând într-un glas, că aceste popoare erau foarte curajoase și aproape neînvinse prin disprețul ce-l arătau pentru viață și apetitul lor de moarte. De aceea ei singuri din toți Tracii îndrăznesc a se opune oardelor nenumărate aduse de Darius cu sine în Europa. Tot de aici se explică ușurința cu care ei părăseau viața de bunăvoie. Așa regele get Dapix, văzându-se trădat de un Grec și silit a se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
văd pe tablourile columnii arzând pe aceștia la cap și la umere cu niște făclii. Înaintea zidului unei cetăți se văd înțepate mai multe capete de soldați romani și rămășițele corpului unuia sunt arătate ca aninate de roțile unui car. Tracii și Geții admiteau poligamia ca formă de conviețuire a sexelor. Menandru în niște versuri raportate de Strabon, spune: ,,Tracii toți și dintrînșii Geții mai cu samă, Noi toți (căci mi-e fala în ei să mă prenumăr), Nu suntem tocmai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se văd înțepate mai multe capete de soldați romani și rămășițele corpului unuia sunt arătate ca aninate de roțile unui car. Tracii și Geții admiteau poligamia ca formă de conviețuire a sexelor. Menandru în niște versuri raportate de Strabon, spune: ,,Tracii toți și dintrînșii Geții mai cu samă, Noi toți (căci mi-e fala în ei să mă prenumăr), Nu suntem tocmai modele de moralitate; Căci nici unul din noi nu se mai mulțumește Nici cu zece femei; mai mulți duc unsprezece
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
locuiau în Rodop, un cuțit întors, în forma hamgerului albanez. Ca arme de împotrivire aveau un mic scut, numit naQpLa; cu care se apăra din toate părțile, învârtindu-l repede în jurul lor. Cu toate că cele mai multe din aceste științi se referă la Traci, ele pot fi aplicate și la Geto-Daci. Ovidiu ne descrie astfel pe un luptător get: „Glas sălbatec, fața cruntă, lui Mart imagine vie Cu coama, cu barba de fer neatinsă, Dreapta lui, nu leneșă, rănește cu cuțitul, Purtat de tot
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
contra unui alt cap get Dapix. Crassus, răspunzând la chemarea lui Roles, include pe Dapix într-o cetate și o face să capituleze prin trădarea unui Grec, când atunci Dapix cu ai săi se sinucid cu toții. Căderea marii națiuni a Tracilor sub Romani se explică mai ales din aceste certe și dușmănii lăuntrice, care nu numai ca îi impiedecase de a se uni într-un corp înaintea primejdiei, dar provocase chiar pe Romani a se amesteca în luptele lor slăbindu-se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Românească până în secolul XV. Aici a fost construită o mănăstire, în 1517, de o mare frumusețe, care a devenit loc de înmormântare pentru domnii munteni și pentru regii României. Centrul Episcopiei ortodoxe cu același nume. daci - populație desprinsă din familia tracilor, care a locuit în Antichitate, pe teritoriul actual al României. Pe parcursul secolelor a asimilat mai multe populații de la celți (vezi celți) până la tătari (vezi tătari), care au trecut peste acest teritoriu. Țara lor s-a numit Dacia (vezi Dacia) și
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
de șomeri, drogați și ucigași. A existat, în această țară lipsită de culori, o conspirație țesută în jurul obiectelor interzise care ajungeau, de peste graniță, ca să îi bucure și să îi fascineze pe urmașii harnici și curajoși ai celor mai drepți dintre traci. Totul arăta și suna diferit atunci când luai în mâinile tale mașinuțele lucioase și mici ale căror portiere se deschideau fără zgomot, totul arăta și suna diferit atunci când gustai băutura fermecată pe care străinii o savurau pe malul Mării Negre (elixirul Sinalco
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
politic (și, prin extensie, cultural) ne-a condamnat: „Pentru gînditorul adevărat care vrea să participe la viața intelectuală a secolului, limba lui diferită e, deci, un exil și o osîndă. Situația lui, aci, față de capitalele continentului, e aceeași cu a tracului depărtat de Roma și Atena. Există, știm, argumentul Rusiei, triumfătoare în literatură. Dar Rusia e o mare putere politică, și știm repercusiunea rangului unui stat asupra literaturei sale”. Om de stînga, adept al „democratismului” în politică, Vinea - artist cu complexe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
semn al ei, pentru a face partida de sex și mai excitantă... OK, termină. E ridicol. O să fie bine. SÎnt sigură c-o să fie bine. O să fie ca la un examen de balet - odată ce Începi să dansezi, uiți complet de trac. Fosta mea profesoară de balet ne spunea mereu „Atîta vreme cît nu uitați să vă Întindeți frumos picioarele și să zîmbiți, vă veți descurca perfect“. Ceea ce cred că e valabil și aici. Mă uit la ceas și simt că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
E asigur... aptitudinile pentru educație, actorie și telepatie, iar orice lucru nerostit la timp se acumuleaz... aici, producând diverse boli că laringita, amigdalita sau hipertiroidia. Este chakra cea mai usor expus... stresului. Odat... cu disfuncțiile ei, pot ap...rea: timiditatea, tracul, bâlbâiala și depresia. Corzile ei pot însemna „Trebuie s... comunic (s... vorbesc) cu tine”. Dac... aceste corzi sunt puternice; ele pot produce dureri de gât și de aceea ele trebuie îndep...rtate. Culoarea Ț azuriu. Element Ț eter. Fonoterapia Ț
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
utiliza și în autoprogram...ri pozitive. De exemplu, dac... considerați c... nu aveti suficient curaj pentru a susține un discurs în fața unei audiențe numeroase, puteti s... aplicați palmele activate cu SHK pe chakra inimii (Anahata), cu intenția s... nu aveti trac, s... fiți destinși și relaxați în timp ce vorbiți în fața publicului. Dac... sunteți de meserie avocat și trebuie s... pledați în fața unui juriu, puteti de asemenea s... aplicați cu succes aceast... metod.... Sigur c... aceste autoprogram...ri pot fi aplicate și în
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
bine caracterizat de efortul deprinderii unei îndemânări practice (skill)3. Pentru studiul pianului, de pildă, nimic nu este mai evident decât faptul că o bună corelație a mișcărilor degetelor mâinii (registrul particular) conține elementul de spontaneitate al talentului (cenzurat prin tracul inhibiției, dar potențat prin uitarea de sine). Studiul teoretic al secvențialității mișcărilor nu poate conduce la succesul execuției, deoarece conștiința intențională a subiectului ia forma a două dispoziții: intenționalitatea focală și intenționalitatea subsidiară 1. Conștiința focală se aplică unor obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cele mai Împetrite inimi, de cît o poezie bine alcătuită. Aceasta moaie inimile Învîrtoșate, suflă curagiu În cele desnădăjduite; pe scurt, lucrează cu o maghie ori În ce suflet. Pentru aceia de stă și povestește ca o fabulă, cum Orfeu Tracul ar fi cîntat așa de frumos, cît ar fi tras după sine pădurile și petrile...” Termenul de poet apare, la noi, la sfîrșitul secolului al XVII-lea, alături de alte formule care sugerează mai direct ideea de facere: „izvoditor”, „făcător”. Întîlnim
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intim. Ce vrei? Știu câți ani am, mă uit în oglindă la firele de păr alb din mustață, pe care le smulg în fiece dimineață zadarnic, și nu pot să-mi ascund constatarea obiectivă c-am îmbătrînit. Asta îmi dă trac, ca la voi la teatru. - Cei mai buni juni-amorezi în teatru sunt oamenii învîrstă. Demetriad, Bulandra erau neîntrecuți. - Exercițiul! O simplă stăpânire de sine exterioară, încolotracul nu se poate înlătura. Tinerii și bătrânii trec în amor prin crize de sfială
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
generis. Byron și Chateaubriand ar eșua lamentabil, cel puțin în sfera în care se-nvîrtește. E așa de convins de avantajul pentru o femeie de a se mărita cu el, încît produce o fascinație, un fenomen de persuasiune absurdă. N-are tracul ieșit din considerația pentru femeie. În locul lui Dante, decât să facă atâta misticism, ar fi cerut pe Beatrice de nevastă și ar fi obținut-o imediat. Oricare dintre oamenii comuni are mai multe șanse la femei ca marile temperamente. Însă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Africii, cele din Egipt (Delta Nilului) se situează pe primul loc. Renumite au fost și viile din împrejurimile Cartaginei sau cele care se găseau pe teritoriile Tunisiei, Algeriei și Marocului de astăzi. În Europa, cei mai vechi viticultori au fost tracii. Viile ilirice și celtice sunt amintite în operele lui Strabo și Dio Cassius (155-236 e.n.). Xenofon amintește de vii întinse pe malul Pontului Euxin. Se pare că grecii au luat vița de vie și vinul de la ei, odată cu mitul dionisiac
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
în plasa limbajului nefilozofiei și refuză să spună, de la înălțimea spiritului tuturor religiilor, în ce anume crede el." Astă-seară, Andrei s-a apucat să citească paginile de până acum ale jurnalului meu. Gîndindu-mă că le va judeca stilistic, am avut trac. Dacă se petrece ceva aici - și numai dacă se petrece - atunci e vorba de ceva de dincolo de "stil"; e încercarea, poate nevoiașă, de a sugera o lume închisă, epifenomenală, greu de înțeles din afară, o existență compusă din evenimente imponderabile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care le ridică traducerea lui Heidegger în limba română. Scrisoarea despre "umanism" este și ea încheiată, urmând să apară în ianuarie în "Secolul 20". Trebuie să pregătesc, zilele acestea, un mic studiu introductiv, de 10 - 15 pagini, și am un trac teribil, fiind vorba despre o primă întîlnire a culturii noastre cu o scriere heideggeriană de amploare. Nu știu deloc de unde să apuc lucrul. Simt intens nevoia de a mă sfătui cu Noica. "Mă întreb mereu - îmi spune Noica - dacă nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
multiplică, sporind efectul de haos; încerci mereu "o lovitură decisivă" prin care să răstorni o imagine consfințită. Așa s-a întîmplat cu ultima lui carte; mi-l amintesc pe P. venind în urmă cu doi ani la Păltiniș, nevrozat de trac, să îi asculte părerea lui Noica, una la care ținea fără să simtă și nevoia de a ține cont de ea - și îl văd parcă și acum adunîndu-se din spaima neîmplinirilor lui, din ceața tuturor nesiguranțelor și orgoliilor lui refulate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să învețe ebraica. A acceptat cu greu să înceapă traducerea dialogurilor logice din Platon, pentru volumul VI al ediției, și acum, când scriu toate acestea, îl aud răsfoind o ediție greco-latină a lui Parmenide și scoțând cuvinte. Trăiește de pe acum tracul serii de mâine (așa cum l-a trăit intens pe cel al venirii aici), când Noica l-a "programat" să ne povestească destinul său cultural și să ne spună ce anume își vede în față și din ce vor fi alcătuite
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o forfotă ca înainte de lansarea unei rachete interspațiale. Atmosfera se electriza, Monica se foia între frigider și cuptor, întrebîndu-l la fiecare zece secunde pe Virgil dacă s-au scurs cele zece minute de "preîncălzire" a cuptorului. Virgil, marcat de un trac evident, stătea pe un scăunel instalat anume lângă cuptor și urmărea cu o concentrație extremă acele unui cronometru luxos care fusese extras din timp, cu pedanterie, dintr-o cutie capitonată cu catifea. În clipa în care striga "acum", Monica se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
meu e "heirupist", datorită succesiunii infinite de umori inegale. "Mă învîrt în jurul cozii" (expresie oltenească), pierd timpul, negociez cu mine, protestez amânând în fața iminenței, orice "termen" mă pune în stare de insurecție. Totul e de fapt o pregătire înfrigurată, un trac prelungit (care se poate întinde pe perioade de luni) în vederea așezării la masa de lucru. Odată așezat, îmi vine greu să mă ridic, nu înțeleg de ce n-am făcut-o de mai multă vreme, îmi promit s-o fac zi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
i-a „răsplătit” pe Apollo Pythianul și pe Zeus Olimpianul, dăruindu-le jumătate din teritoriul Tebei (ibidem, 19, 12). Mai târziu, tebanii și-au recâștigat teritoriul (cf. Pausanias, 9, 7, 6). Sanctuarul a fost din nou victima unui atac al tracilor sau illirilor, care a dus la „stingerea focului sacru”1. Mărturiile literare sunt Întărite de dovezile arheologice care dau seama de o distrugere violentă, dar parțială: „templul... poartă urmele unei distrugeri violente, Însă paguba nu a fost, fără Îndoială, decât
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
un așternut de pat, care aparținea perioadei de trecere de la neolitic la epoca bronzului și care era lucrat din in, în două ițe. În Epoca bronzului, țesutul cânepii și al inului câștigă în importanță. De pildă, referindu-se la traci, Herodot afirmă: „în țara lor crește cânepa, care seamănă nespus cu inul, numai că este mai groasă și mai înaltă. Crește și de la sine și semănată”. Se observă că numele celor două plante, cât și termenii referitori la prelucrarea acestora
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]