902 matches
-
CIOCAN-IVĂNESCU, Rodica (12.X.1916, București), istoric literar și traducător. A urmat Facultatea de Istorie la București (1934-1938), unde a fost studenta lui N. Iorga, P.P. Panaitescu, D. Russo, și, din 1935, Facultatea de Litere, specialitatea limba franceză, avându-l între profesori pe Charles Drouhet. A colaborat constant la reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286245_a_287574]
-
existe și pe timp de pace la Marele Stat Major, la Corpuri de Armată și la Divizii un Birou Informații; Marele Stat Major să se ocupe, printre altele, cu organizarea și funcționarea unor școli de agenți pentru spionaj, contraspionaj și traducători; înființarea unui serviciu de propagandă, prin care să fie întreținut moralul soldaților în timpul campaniei, respectiv demoralizarea militarilor inamici; înzestrarea tehnică necesară pentru desfășurarea în bune condiții a activității informative și contrainformative. Alături de trupele combatante, structurile informative și contrainformative militare, reorganizate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
, Alexandru (12.VI. 1916, Aurora, j. Mehedinți - 5.III.2002, București), istoric literar, eseist, traducător și poet. Este fiul Mariei (n. Păvălan) și al lui Constantin Balaci, subofițer. B. termină liceul la Craiova, apoi urmează Facultatea de Litere la Universitatea din București (1934-1938), specializându-se în limba și literatura italiană. În 1943 își susține teza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
M., Constantin Morariu, era preot, poet și traducător. Din căsătoria acestuia cu Elena Popescu s-au născut mai mulți copii, dintre care au supraviețuit cinci, M. fiind al treilea. Fratele mai mare, Victor Morariu, a fost un reputat germanist și traducător, altul, Aurel Morariu, doctor în drept, s-a implicat în viața socială și politică, iar o soră, Victoria, va tipări și ea o culegere de povești. M. a făcut școala primară în Pătrăuți, iar ciclul secundar l-a urmat, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
, Gabriela (30.VI.1946, Iași), stilistician, semiotician și traducătoare. Este fiică a Casandrei și a lui Ioan Duda, inginer silvic. A absolvit liceul în Galați (1964), apoi, la Universitatea din București, Facultatea de Limba și Literatura Română (1969) și Facultatea de Filosofie (1981). Este doctor în filologie din 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
, Gisela (18.V.1931, Hălchiu, j. Brașov - 6.VII.1998, Mosbach, Germania), traducătoare. R. (născută Arz) este fiica unui învățător. Absolventă a Liceului de Comerț din Brașov (1950), a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția germanistică, la Universitatea din București. În 1956 a fost încadrată cercetător științific la secția sibiană a Filialei Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
târziu la Gundelsheim/Neckar, unde își continuă activitatea lingvistică, în calitate de redactor al Dicționarului graiurilor săsești din nordul Transilvaniei. În 1994 obține, pentru merite în domeniul cultural, gratificația de onoare a Premiului „Georg Dehio”, oferită de Breasla Artiștilor din Esslingen. Ca traducătoare, R. s-a îndreptat mai mult spre proză, cu predilecție spre narațiunile sugerând dinamismul vieții, ceea ce o face aptă pentru transpunerea literaturii destinată adolescenților. Tălmăcește, printre altele, romanul Seri albastre de Costache Anton și două volume din ciclul Cireșarii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
ȚINCU, Nicolae (17.IX.1846, Turnu Severin - 29.VIII.1927, București), autor dramatic și traducător. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” din București, Ț. intră copist la Cancelaria Consiliului de Miniștri, mai târziu fiind subprefect și director la Prefectură, contabil la Teatrul Național din București (1899) și referendar la Curtea de Conturi. Pentru că, în timp, s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
BELDICEANU, Nicolae N. (15.V.1881, Rădășeni, j. Suceava - 9.VI.1923, Sibiu), prozator, autor dramatic și traducător. Este fiul Aglaei, fiica preotului Gheorghe Lateș din Rădășeni, și al lui Neculai Beldiceanu, poetul de la „Contemporanul”. B., încredințat tatălui, în urma despărțirii părinților, își face studiile secundare în Iași. La Liceul Național îl cunoaște pe Mihail Sadoveanu și, din 1896
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
, Leon (27.VIII.1918, Edinești, j. Hotin - 16.X.1991, București), istoric literar și traducător. Este fiul Zinoviei Levițchi (n. Ghiolea), învățătoare, și al lui Dimid Levițchi, preot. A urmat cursurile liceului din Hotin (1929-1937) și pe cele ale Facultății de Litere, secția engleză, a Universității din București (1937-1941), unde l-a avut profesor pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
, Florin (3.IV.1914, București - 9.VIII.1989, București), poet, istoric literar și traducător. Probabil absolvent al Facultății de Drept din București, T. va lucra, după al doilea război mondial, ca redactor la „Rampa” și „Flacăra”, în cadrul secției de proză a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, în calitate de conferențiar la Institutul de Teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
Romanul reface prin flashback istoria unor eșecuri amoroase a căror protagonistă este Ioana Olaru și se construiește înlănțuind scenele pe care memoria acesteia le aduce introspectiv în prim-plan. Absolventă de engleză, Ioana Olaru, personajul feminin central al cărții, rămâne traducătoare la uzinele Solidaritatea, în timp ce soțui ei, Iustin, este repartizat profesor de engleză în satul Măgura. Mariajul devine un eșec din cauza distanței fizice. În timpul unei vizite pe care o face la Măgura, Ioana îl așteaptă pe Iustin în camera acestuia. Iustin
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
, Otto (22.VIII.1876, Dijanes, Croația - 26.V.1944, Blindendorf, Austria), istoric literar și traducător austriac. H., descendent al unor germani din Ungaria stabiliți în Croația, a frecventat școala la Zagreb, Modra și Maribor, studiind apoi (fără a urmări obținerea vreunei diplome) la Universitatea din Viena; frecventează mai ales cursurile de teologie protestantă și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
, Gheorghe (15.IV.1906, Galați - 15.XII.1994, București), istoric literar și traducător. Obține licența magna cum laude la Facultatea de Filologie a Universității din București în 1928 și predă apoi limba latină la licee din Târgoviște, Cluj și București. Conferențiar la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din capitală, desfășoară aici o activitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]
-
BACONSKY, Leon (4.V.1928, Lencăuți-Hotin), critic și istoric literar, traducător. Este fiul Liubei (n. Marian), învățătoare, și al lui Eftimie Baconsky, preot, și frate al lui A. E. Baconsky. B. termină studiile liceale în 1951 la Râmnicu Vâlcea, apoi urmează Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, unde profesorii D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
SPÂNU, Petruța (3.X.1943, Câmpulung Moldovenesc), critic, istoric literar și traducătoare. Este fiica Oltei (n. Păsăilă) și a lui Ioan Spânu, jurist. Urmează școala elementară și liceul la Gura Humorului (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția franceză-română (1960- 1965). În 1978 își susține doctoratul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
, Livia (5.V.1940, Drânceni, j. Vaslui), critic și teoretician literar, traducătoare. Este fiica Agripinei și a lui Gheorghe Olăieru, controlor de calitate. Urmează gimnaziul la Burdujeni (Suceava) și liceul la Dorohoi. În anul 1957 devine studentă a Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire (1962) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
, Anemone (17.ÎI.1942, Brașov - 18.XI.1993, București), traducătoare. După absolvirea Liceului German din orașul natal (1960) și după o perioadă în care a fost secretara la o școală, L. a urmat Facultatea de Limbi Germanice a Universității din București (1962-1967). Lucrează că documentarist la revista „Lumea” (1967-1969), iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
, Anamaria (7.IV.1952, Turda), poetă și traducătoare. Este fiica Ilenei Pop (n. Böjthe), învățătoare, și a lui Gheorghe Pop, profesor. Gimnaziul și liceul le-a făcut la Turda, absolvind apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1979). Lucrează ca ziaristă la „Cronica sătmăreană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
la Budapesta (din 1999). Debutează cu poezie în „Tribuna” (1968), iar editorial în 1972, cu volumul Castelul din siclame albe, însoțit de o recomandare a lui Victor Eftimiu. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Amfiteatru” ș.a. Activă traducătoare din limba maghiară, P. obține premiile „Füst Milan” și „Déry Tibor”. Discursul liric se circumscrie la P. unui ceremonial tragic al cuvântului care ființează sub semnul unei crispări interioare: „De atâtea cântece / s-a vestejit iarba din mine, / apele au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
-se în gol, continuu, lent.” Romanele Refugii (1984) și Drumul cenușii (1988), făcând parte dintr-un ciclu intitulat Zidul morții, vor propune nevroza ca loc de adăpostire a personalității traumatizate, care de astă dată este a unei femei. Ioana Olaru, traducătoare de engleză, sau Ana Maria își recapitulează eșecurile chiar într-un spital psihiatric, în prezența unui medic, nici el foarte ferm moralmente. Fiind vorba de o femeie, traumele țin mai ales de viața sentimentală ca reflex al vieții sociale, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
VERZEA, Ileana (7.IV.1942, Brăila), comparatistă și traducătoare. Este fiica Elvirei Robitu (n. Dumitrescu), avocată, și a lui Nicolae Robitu, medic. Urmează școala elementară la Brăila (1949-1953), iar la București Liceul „Zoia Kosmodemianskaia” (1953-1961) și Facultatea de Limbi și Literaturi Germanice, secția engleză (1961-1966). După absolvire devine cercetătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
loc de sălășluire în sufletele noastre, să ne dăm seama cât ne-a iubit și ne iubește Mântuitorul și câtă atenție ne acordă El, fără a merita aceasta. Să fim și noi atenți la poruncile Lui. Părintele profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, spunea că „puterea dată omului de Dumnezeu i se dă în așa fel, ca să nu facă de prisos efortul lui maxim<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.293 a, în Filocalia, vol. X, p. 273. footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
, Ada D. (4.V.1950, Sibiu), critic literar și traducătoare. Este fiica Letiției (n. Rău), educatoare, și a lui Horațiu Cruceanu, inginer. Face liceul la Sibiu (1965-1969) și este licențiată a Facultății de Filologie a Universității din București în 1973. A fost, succesiv, profesoară, bibliotecară, referent literar la Centrul Județean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]