21,550 matches
-
noi cărți ce-i poartă semnătura: Scrisori printre gratii (Ed. Universal Dalsi, conținînd corespondența cu personalități faimoase) și eseul Cele două Europe, cele două Românii (Ed. Noul Orfeu). În 1980, Iordan Chimet propunea ca titlu al unui volum de poeme traduse din opera bunului său prieten Odysseas Elitis, două versuri ale acestuia, ca o deviză: Toate frunțile libere/ Iar ca sentiment un cristal. Deviza aceasta i se potrivește perfect și azi fermecătorului octogenar.
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
unele mici porțiuni ale epicului. O simplă iluzie de audiență e traducerea romanului basarabean în spațiul sovietic: e vorba de cele mai multe ori de o literatură oportunistă, peste tot la fel în lagărul sovietic. Dar e la fel de adevărat că au fost traduse în rusă bune romane de Ion Druță, Aureliu Busuioc - prea puține însă din categoria cea mai reprezentativă valoric. O altă problemă delicată este vocația romanului. George Meniuc (poet, eseist și autor de proze lirice) și Vasile Vasilache (scenarist, nuvelist și
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
său din anii de formare, chiar dacă diferența de vîrstă dintre ei era de doar trei ani). Cu totul surprinzător, în anii din urmă, la această "masă a bogaților" se așază firesc și micuța grafomană Amélie Nothomb, cu puzderia de romane traduse în limba română în ultimii ani. Toți aceștia reprezintă călăuzele principale, dar alături de ei apar multe alte personaje secundare, cel puțin la fel de notorii. Ce legătură poate existe între Borges, Sartre, Miller, Eco, Culianu și Amélie Nothomb în planul creației? Aparent
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
și nu putem să facem altfel, că jucătorul celălalt tocmai își rezolva pe teren o problemă intim-fiziologică, după cum rezultă din comentariul chiar așa metaforizat cum e... 1) "Se trage în Parlament", expresie care, în funcție de posibilitățile cultural-mentale ale telespectatorilor se poate traduce după cum urmează: a) se trag aghioase; b)se trage de timp; c)se trage discret de mânecă vreun parlamentar ațipit; d)"se trage la temă", în cazul dezlegătorilor de cuvinte încrucișate, precum și alte... trageri, specifice locului, cunoscute doar de către domnul
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
cu care sîntem îndemnați a presupune că s-a întîlnit nu doar pe filieră biografică. Congenialitatea celor doi mari creatori apare într-o lumină inedită. Pe planul poeticii, acest conflict între universul primar, natural, și cel secund, al creației, se traduce într-unul dintre oralitate și text. Prin recursul la scris, Creangă se desface de mediul originar a cărui emblemă rămîne oralitatea ca limbaj colectiv, optînd pentru zona simbolică a scrisului ca limbaj al individualității, atitudine ambiguă după cum am văzut, căci
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
sive Natura - Dumnezeu sau Natura, cum spunea Opticianul din Amsterdam, divinitatea fiind firea întreagă, fără alternativă. * Limba în care a fost scrisă Biblia este desăvârșită. Ca toate traducerile ei, din ebraică, greacă, latină, din latina vulgata, de pildă ca Vechiul Testament tradus în engleză din aceasta din urmă între 1609-1610 la Nouai, Franța, de unde versiunea denumită Biblia Douay. Vechea prejudecată catolică, ținta Reformei, că Sfânta Scriptură nu poate fi transmisă și bine înțeleasă decît în latină, subzistă și acum. Deși Luther, Anglia
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
aceeași distanță ca între suflet și cele 24 de litere ale alfabetului." Intrăm aici într-o logică a alienării despre care știm astăzi prea multe pentru a mai insista asupra ei. Pe scurt, dihotomia les mots versus les choses este tradusă de Gleize în termenii expresie versus experiență. O dată cu convingerea că experiența este ireductibilă la expresie, se naște antiliteratura supusă unicului criteriu al autenticității. Expresia se va strădui să devină experiență cu orice preț - al incoerenței, al ilizibilității, al vulgarității. Ce
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
mult decît experiențele, inepuizabilitatea lor - conceptul lor. Deschiderea spre literal a devenit, astfel, experiența supremă în măsura în care ea rămînea singura experiență posibilă a literaturii. Apariția literaturii "pure" are consecințe asupra reprezentării realității în mediile intelectuale și artistice. Cea mai importantă se traduce prin dispariția ierarhiei platoniciene a realităților: simulacrul nu se mai opune realității (conceptului) în măsura în care textul, și mai apoi imaginea, s-au autonomizat și nu mai comunică subordonat. De-abia de acum înainte se va putea vorbi despre o realitate a
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
că viața postumă a lui Bruno Schulz în contemporaneitate nu se va sfîrși și tot mai speră ca manuscrisul dispărut al ultimei sale cărți, Mesia, să fie găsit. Dezbaterea sub genericul Gîlceava imaginilor, pornește de la lucrarea germanului Hans Belting, recent tradusă la Gallimard, Pentru o antropologie a imaginii, discutată de universitari francezi specializați în estetică și filosofia artei într-un limbaj accesibil și cu o rigoare ce nu exclude accentele polemice. Actualitatea editorială e prezentată printr-o selecție din valul uriaș
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
cu obiectul erotic sînt compromise. Jubilația cărnii ca și asceza romantică îi sînt în egală măsură interzise. Poziției ofensive fie în direcția realului, fie în orizontul utopiei, îi corespunde vulnerabilitatea maximă, destrămarea morală, destinul advers: "Accente de frîntă proză bacoviană traduc eșuarea în periferic a unei ființe înzestrate pentru centru: ŤAh... dezgustătoare iarnă... Mi-e silă de tot... și sînt obosit... E ceva sfîrșit în mine... Gîndurile acestea care rotesc deasupra mea ca niște corbiť". Avem toate motivele a presupune că
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
Iisus să fie crucificat și să se constituie în simbol pentru o nouă religie, religia crucii, noua credință. Cel puțin destinul dramatic a trei personaje implicate în sacrificarea lui Iisus l-a preocupat pe Giovanni Papini. Cartea lui, Martorii patimilor, tradusă la noi în 1941, prelucrează șapte legende evanghelice. Cea dintâi, dar nu singura reconstituită într-un discurs plin de înțelesuri, e "Ispitirea lui Iuda". La fel de interesant e și episodul "Nebunia lui Pilat". Cu siguranță, cartea a fost citită de Mel
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
mult și încordat, ascultă înfiorat ispitirile succesive. Pe el, cel care disimulează, nu cuvintele îl reprezintă, ci fapta vânzării învățătorului în schimbul a 30 de arginți, după sfatul ispititorului. Miza ultimă este, deci, iubirea de arginți, simbol ce poate fi astăzi tradus în varii forme de profit. Cunoscând înclinația omului modern de a fi închinător la "vițelul de aur", Papini desfășoară fastidios această ispită, o argumentează analitic: "E știut de toată lumea că ești vistiernicul grupului și se zvonește că banul te-a
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
încheia poemul intitulat O groapă pentru New York: descrierea unei gigantice explozii în inima Manhattanului, a distrugerii orașului de către "oameni care nu cunosc altă istorie decît cea a focului" și care "pregătesc cel de-al treilea război mondial". Poemul luI Adonis, tradus în germană în volumul ce-i poartă titlul, apărut la Editura Amman și lansat în zilele Salonului Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main, nu se rezumă la evocarea devastatorului atentat sau la un periplu imaginar și real în același
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
a povestirilor Șeherezadei, ci și ipoteza potrivit căreia originea basmelor ar fi una indiană, pătrunsă în spațiul arab prin filieră persană. Ideea l-a iritat la culme pe romancierul egiptean Gamal al Ghitani (a cărui scriere Cartea destinelor a fost tradusă recent în germană). Libanezul Elias Khoury, versat probabil în arta compromisurilor, a făcut pace afirmînd că O mie și una de nopți ar fi o carte deschisă care poate fi continuată... Continuate au fost la Frankfurt, pe întreaga durată a
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
literatura ungară pare a-i fascina pe criticii și cititorii germani. După ce Imre Kértesz a fost răsplătit cu Nobelul pentru Literatură în 2002, el a dispus de autoritatea necesară pentru a atrage atenția asupra romanelor lui Sándor Márai care sunt traduse și editate "în cascadă" acum. Péter Esterházy, laureatul Premiului Păcii, este o figură bine cunoscută nu numai prin aparițiile sale spectaculoase, ci și prin genealogie (este vlăstarul ilustrei familii de aristocrați, magnați europeni, mecenați, și abili oameni politici). Peter, matematician
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
formație, a avut împreună cu ai săi de suferit de pe urma prigoanei comuniste. Unii critici literari cred că prozatorul ungar ar fi "uns cu toate alifiile modernismului" în textele pe care le-a scris pînă acum și care sunt în bună parte traduse în germană: Cartea lui Hrabal, Pe Dunăre în jos, Francisco da Pinta, O femeie, Harmonía Celestis, un copleșitor succes de librărie și în Germania, este saga familiei Esterházy, iar Ediție îmbunătățită este romanul complementar, consacrat tatălui, după ce autorul descoperă că
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Italia, a războiului și a perioadei postbelice - este un impetuos mixaj de kitsch, estetism, elemente spectaculoase, animate parcă toate de un spirit felinian. Una din cele mai cumpărate cărți din istoria statului Israel este romanul autobiografic al lui Amos Oz, tradus acum și în germană sub titlul O poveste de dragoste și tenebre. Cine-l cunoaște pe Amos Oz și i-a citit măcar una din cărțile scrise pînă acum nu mai are nici un motiv să se îndoiască de entuziasmul pe
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
întîmplat că, peste cîțiva ani, tot într-o vară, după ce citisem mai toate cărțile de la biblioteca din Prundu Bârgăului, am început să împrumut, nu prea convins, și cărți de poezie. Așa i-a venit rîndul unei antologii de poezie americană tradusă în 1946 (ultimul an în care se mai putea) de poeta și pictorița Margareta Sterian. Și nu mică mi-a fost uimirea să dau peste celebrul poem Mestecenii de Robert Frost, în care acel american descria tocmai cum îi trece
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Și că un vraci zice că fata și-ar reveni în firea ei numa dacă fiul împăratului vecin cu ăl de Roșu, împăratul de Verde, ar vedea-o și i-ar adresa o vorbire" Da' băiatul n-are timp! Că traduce cică o carte de istorioare pă care trebuie s-o termine neapărat până ce cade zăpada" (urmare)
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
senator - mă mai gândesc... Că eu, Păunescu de-aș fi, Pe Nicolau l-aș surghiuni Si l-aș deporta în zona Bârca, Să-mi ducă operele cu cârca, Iar acolo, pe acest recalcitrant Valentin Nicolau, l-aș obliga să-mi traducă în cuneiformă poemele închinate lui Nicolae Ceaușescu, iar restul operei în ebraica veche... În aceste condiții, dragii mei, mi se pare absolut normal să nu fie aprobat Raportul TVR-ului pe anul 2003... Îi fac semn Coryntinei să aducă repede
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
11 septembrie american, revoluția română), dar prin marile opere comunică totuși mai deplin decât prin TV sau Internet. Marin Mincu a arătat că globalizarea amenință mai ales culturile mici. Acestea au de înfruntat handicapul neomologării, cărțile au nevoie să fie traduse în limbi de circulație, pentru a-i face cunoscuți pe scriitorii micilor culturi. Omologarea le-a fost înlesnită scriitorilor din fostele țări comuniste care au făcut gesturi de disidență politică, dar nici aceștia nu au avut toți aceleași șanse. De ce
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
ideii implicării scriitorilor în contestarea directă a regimului comunist. Scrie autorul Orgolii-lor: "Nu vreau să mă afirm decît ca scriitor, cu produsul muncii mele literare. În clipa în care aș scrie în presa de aici un protest, mi-ar fi traduse cărțile, aș circula mai ușor, fără greutățile materiale pe care le am, aș fi o persoană cunoscută. Dar tocmai acest lucru mă împiedică. (...) Nu am nevoie de ajutorul lui Ceaușescu, de vectorul acesta, pentru a fi cunoscut aici" (p. 168
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
ne-am întîlnit am vorbit despre teatru. În stagiunea trecută s-a jucat la Teatrul Act o piesă a unui autor cu mare căutare în lumea filmului și a spectacolului. Am scris atunci despre Bash. O trilogie contemporană, un text tradus de regizorul Vlad Massaci și actrița Mihaela Sîrbu, adaptat de regizorul Cristian Juncu, pus în scenă de Vlad Massaci cu următoarea distribuție: Mihaela Sîrbu, Mihai Călin, Ioana Flora, Vlad Zamfirescu, în scenografia lui Andu Dumitrescu. M-a tulburat descoperirea unei
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
taclale cu, de pildă, Peron, Jean Louis Barrault, Cioran, Madeleine Renaud, Peggy Guggenheim, Duchamp, Giacometti, Lucia Joyce, care s-a regăsit spiritual în spațiul cultural francez, care și-a scris piesele în franceză și apoi, mai tîrziu, și le-a tradus în engleză, care și-a asumat universul propriu, suficient sieși. Samuel Beckett, un destin străbătut temeinic și riguros de scriitor, departe de interviuri, de gălăgia gloriei, în profunzimea cuvintelor și a tăcerilor, a căutărilor. " Cuvintele, cine le-a iubit mai
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
de rugăciune a scrisului către scris. Probabil acestea sînt pasajele cele mai emoționante - deși în sine cele mai seci - ale cărții. Am omis din prezentarea volumului date esențiale: a apărut la Paris, în 1987, la Gallimard. În română e admirabil tradus de Barbu Cioculescu. Cartea e dedicată fiicei. A fost scrisă cu gîndul precis de a fi publicată, fără nici o modificare de virgulă, asta impietează sensul, chiar dacă cinstește regulile gramaticii. A se citi pe drum. A se reciti.
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]