745 matches
-
moartea-n el prin mine." (Pasărea tăiată). Emoția intelectualizată, străină neomodernismului și apropiată, mai degrabă, modernismului, este, totodată, improprie unui model de poetică feminină. Părând să-și privească de la fereastră propriul destin, poeta nu adoptă niciun fel de sentiment față de tragismul situației. Cu o răceală deloc doar aparentă, ci profundă, și cu o detașare asemenea, aceasta asistă ca la spectacol la ruperea în două a propriului trup. Separarea intelectului de trup devine metaforă a deconstrucției sau a segmentării întregului în părți
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
într-o arenă a sfâșierii, a mutilării."179 Descompunerea trupului sau degradarea materială este aceeași degradare pe care o realizează stropii de ploaie din poezia Anei Blandiana. Alegoria mioritică moarte nuntă direcționează întreaga simbolistică a poeziei Ilenei Mălăncioiu către un tragism absolut, în care totul, până și binele și frumosul sunt supuse pieirii: Să bem vinul de nuntă, mirele a murit,/ Mireasa a murit și ea,/ Nuntașii toți/ Sunt morți și în pământ am simțit/ Cum hora miresei se învârtea.// Taci
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ruinarea acestei voințe în perspectiva morții și a destinului, antinomia dintre bucurie și durere, dintre extaz și disperare. Moartea este prezentă încă din timpul vieții și este cea care se află la capătul firului, deasupra celorlalte două ursitoare. Tabloul reflectă tragismul condiției umane, al existenței care include în succesiunea sa gloria și declinul, triumful perisabil al Iubirii, cât și imposibilitatea de a fixa un reper solid existenței mundane. Accentul lui Verona cade, ca și la Klimt, pe dimensiunea incertitudinii și iluzoriului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
portret expus la expoziția Tinerimii artistice din 1914. Trăsăturile artistului sunt puternic reliefate, fruntea surplombează o privire scrutătoare, un titanism al compoziției care nu derivă din dimensiunile, ci din forța imprimată de expresivitatea chipului conlucrează cu sugestia melancolică, cu un tragism ineluctabil, aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria culturii europene, asociate geniului. Este vorba despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43 x 4,5 cm, semnat și datat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
taină fără sfârșit, transformând sfinxul într-o paradigmă a misterului. Un alt numitor comun al acestor tratări este insolitarea umanității în fața enigmei pe care o reprezintă sfinxul. Foarte posibil ca imaginea emblematică pentru acest profil reflexiv, cu un fel de tragism condensat, să-l constituie Eminescu și felul în care acesta utilizează tema geniului în poezii precum "Luceafărul", "Geniu pustiu", "Odă în metru antic" etc. Tânărul sfinx pare adâncit într-o contemplatio morosa, privirea sa nu este una frontală, ci are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pâlpâire misteriosă, un ton de alb și puțin albastru. Coroanele arborilor se pierd în brunul fundalului. De unde vine impresia de tristețe pe care o degajă acest chip și pe care pictorul o evocă și prin titlu? Kimon Loghi transferă un tragism de factură antică unor personaje extrase din mediul rural, ca în cazul tabloului Fată cu maramă albă, (ulei pe pânză, 0,455 x 0,555 cm, cota 7688, tez. 923 semnat în partea dreaptă jos, cu galben: Kimon/ Loghi) Chipul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rural, ca în cazul tabloului Fată cu maramă albă, (ulei pe pânză, 0,455 x 0,555 cm, cota 7688, tez. 923 semnat în partea dreaptă jos, cu galben: Kimon/ Loghi) Chipul fetei cu maramă albă are un fel de tragism ineluctabil, pe care pictorul îl amplifică printr-un contrast elocvent cu fundalul. Avem aceeași relație artificială cu peisajul, peisaj de câmpie, întunecat, greu, dens. Acest prim plan se detașază pe fundalul unui cer de un albastru foarte închis, sumbru, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anumit tip de apetență pentru maeștri. Sigur, nu există pe lumea asta un artist care să n-aibă un model. Modelele erau multiple. Pentru mine, cel mai aproape de inima mea a fost Fellini, cu umorul lui, cu filosofia lui, cu tragismul lui. Sigur, exista un mare maestru în partea rusă, Tarkovski, ei erau marii cineaști ai epocii noastre. Acum mă uit la studenții mei și văd cât de rău se plictisesc la Tarkovski, au apărut alți idoli. Poate că e bine
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pot satisface toată lumea deoarece primesc alimente în cantități mici față de numărul populației din com. Valea Rea care are un număr de 2.200 de suflete, iar com. Ferești 2.700 cu tot cu satul Tătărăni”. Continuarea acestui important document este de un tragism ieșit din comun: „...în general populația nu mai are ce mânca (subl.ns.). cu progr Dacă dintre ei nu ar mai avea oi și vaci cu lapte și se ajută între ei, zilnic ar fi morți de foame (subl.ns
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
deghizați în polițiști: „În ziua de 25 august, câțiva tineri ne punem la dispoziția Comandamentului Sovietic. Vrem să salvăm ceva și să facem puțină ordine cu riscul că vom fi uciși cu pietre de acești jefuitori (subl.ns.)”. Cu tot tragismul situației, Buhuși nu și-a uitat în darea de seamă nici simțul umorului cu care se pare că acest om fusese dotat. Iată ce stil a folosit în continuarea acestui important document: „...Comandamentul Sovietic mă admite și în ziua de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
molimelor aduse odată cu marele inamic al oricărei armate de atunci: minusculul păduche. Febra evacuărilor pripite a crescut și mai mult odată cu înaintarea vertiginoasă a trupelor Puterilor Centrale în Țara Românească și Dobrogea, documentele epocii evidențiind acest lucru în toată splendoarea tragismului său. Am extras câteva pasaje din numeroasele ordine date de forul superior al armatei, Marele Stat Major: „...pentru a nu aglomera prea mult transporturile, iar evacuarea să se poată face în condițiuni mai bune, dar mai ales pentru că în noile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stațiile CFR Rafaila și Negrești-Târg. În anul 1920, deci imediat după război, Constantin Kirițescu a scos lucrarea „Istoria războiului pentru întregirea României”. Drama refugierii în Moldova, atât a Armatei cât și a civililor, a fost descrisă magistral și cu tot tragismul acelei perioade nefaste din istoria acestui neam. Nici refugierea din fața sălbaticilor invadatori de la răsărit, rușii bolșevici, din 1944, nu a avut amploarea celei din 1916-1917. Ne vom permite să cităm câteva pasaje din această carte-document: „... nespus de grele erau împrejurările
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
au creat adevărate orașe de construcții de lemn și de bordeie, în care s-au făcut încartiruirile trupelor și ale surplusului de populație”. Scriind despre pandemiile de tifos exantematic și febră recurentă, pana lui Constantin Kirițescu a alunecat spre un tragism fără seamăn, mai ales că autorul a trăit în mijlocul acelor evenimente. „...ca și cum iarna grozavă, foametea, lipsa de combustibil, de îmbrăcăminte și de mijloace de transport, n-ar fi fost de ajuns (...) un nou flagel (...) se abătu asupra Moldovei: epidemia tifosului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și probabil, dacă nu cumva sigur, a mai poposit pe la Buda-Pătrășcani ca să vadă dacă i-au fost executate „ordinili”. CAPITOLUL V Vasluiul și proclamarea Republicii Popular Române Scrierile recente de istorie contemporană dedicate proclamării primei republici populare românești, ne dezvăluie tragismul celor întâmplate în perioada 23 august 1944-30 decembrie 1947. În acest răstimp extrem de scurt, evenimentele politice s-au desfășurat cu o viteză amețitoare ducând în final la deplina aservire a țării intereselor unei puteri străine. Comuniștii români erau, desigur, profund
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
epuizant pentru a crea impresia celor din jur că poate să reziste. Scena în care locotenentul continuă singur, sub ninsoare, jocul de cărți, pentru a le da celor din nord impresia că nimic nu-l poate descuraja, este de un tragism uluitor. E ca și cum partenerul de joc a devenit însăși moartea, în fața căreia nimeni nu poate să câștige. La fel ca în visul lui Drogo Angustina se „joacă” nepăsător cu moartea, care, în cele din urmă, îl prinde în mrejele ei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de cancerul minusurilor sale ce altfel s-ar fi putut estompa, dacă el ar fi ales altă cale. Există întotdeauna răscruci unde poți schimba drumul. Ele apar și în calea lui Ghiță. Decizia acestuia e însă mereu aceeași. Neputință, nevolnicie, tragism... nu știm. Răspunsul nu pare să se contureze de acum. "Confruntarea între Ghiță și Lică din capitolul V al nuvelei Moara cu noroc nota într-un interesant studiu 69 din 1977 Alexandra Indrieș constă în conflictul dintre două moduri diferite
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
opuse. Suntem puși, parcă, în situația cel puțin bizară de a alege între un Ghiță "puternic, dostoievskian" pentru care "omorul are mai ales înțelesul unui act de dragoste, ba chiar și de paternitate"72 și un Ghiță slab, "de un tragism fără nimic măreț"73 al cărui joc duplicitar e perceput doar la prima vedere încărcat de dramatism pentru ca, ulterior, la o analiză mai profundă, să fie văzut ca unul "cinic și dement"74. E limpede că este vorba de o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
reală, ce nu o are (iar Ana simțise treptat aceasta), ci fiindcă prin pierderea dragostei ei își pierde și ultima iluzie despre sine. (...) Acesta e, urmărit la un nivel al adâncurilor, Ghiță axial personaj tragic al nuvelei, însă de un tragism fără nimic măreț"88. Persoana a cărei moarte e încărcată de "patetism" scena fiind totodată un "exemplu sugestiv despre măiestria cu care Slavici știe să atace momentele psihologice majore"89 este Ana. Teza de doctorat a lui George Marinescu din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care va fi supus românul Corbei de către autoritățile austro-ungare e unul kafkian. Un proces similar, dar unul al conștiinței cu lumea pe care o părăsește, cunoaște Filimon Palea, cel care se împacă cu aceasta abia atunci când se separă de ea. Tragismul vieții lor e potențat de structura lor interioară. Amândoi eroii sunt homo moralis și nu homo ethicus. De altfel nu credem că se poate imagina tragedie în afara unui asemenea mod de a fi, singurul compatibil cu o povară imensă de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tragici". De la Antigona la Stavroghin, de la Oedip la Joseph K., între sublim și grotesc sau ridicol (cum vede Ileana Mălăncioiu parcursul lor existențial sau capătul de drum), personajele ce se așază sub orizontul tragicului nu se dezic niciodată de sine, tragismul lor rezultă tocmai din căutarea unei soluții în rațiune pentru a putea rezolva optim inadaptarea la conștiință a problemei de viață cu care se confruntă. Vinovații tragici "au capacitatea de a suferi pentru vina lor și de a se autopedepsi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de viață pe care îl poate accepta. S-au scris multe despre cele trei interdicții care jalonează existența Persidei: cea națională, socială și psihologică 210. Fiecare în parte închide în sine o lege a cărei încălcare poartă în sine suficient tragism pentru a impresiona: Sara cunoscuse confruntarea doar cu cea dintâi și spectatorul reținuse tensiunea ca find una de altitudine. Ceea ce uimește cititorul și particularizează eroina din Mara este dificultatea de a afla de unde are aceasta capacitatea de a duce lupta
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
al prozei sale are și o explicație. Nu e doar realitatea cotidiană în care trăim. în mod cert, nu. Ci mai ales preferința pentru marea literatură rusă, cu precădere, Dostoievski și Cehov, doi titani care transmit peste secole unduiri ale tragismului cotidian: durerea, inechitatea, minciuna, necredința ș.a. De aceea, haoticul, dezinformarea, nerespectarea unor deontologii etice (Raport confidențial despre scufundarea piramidelor, Să trăLți, șefu’!, Era marinar și semăna cu Al Pacino) se cer imperios divulgate. și cum „lanțurile gândului negativ” ne pot
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Cu trupul părăsit de zbor...” A compara mireasa moartă cu aripile frânte-n nemurire ale unei lebede înseamnă a omagia, în fapt, fragilitatea vieții în fața atâtor vicisitudine, la care te poate supune hazardul. Acest final baladesco mitic (cu frisoane de tragism shakespearian) ar putea reprezenta, totodată, și un omaJiu de taină al scriitorului Gheorghe Andrei Neagu, gândind la câteva capodopere ale culturii universale. Ne gândim la moartea lebedei prințese din baletul Lacul lebedelor, de Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893); la baletul Moartea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fără excepție doar aluzivă) a dezideratului executării "Ceaușescu, nu uita/ Vrem pantaloni din pielea ta" (de două ori, nr. 5 și 38) sau "Crăciun fără porc" (nr. 138) răspunde în ansamblu caracterului nu doar nonviolent, ci și oarecum jucăuș în tragismul lui, al refrenului "Olè, Ceaușescu nu mai e", scandat încă din după-amiaza zilei de 21, când de fapt Ceaușescu ordona represiunea. Frecvența extremă a textelor de deriziune "cizmarul" nr. 85, 90, 92, 102, 103, 114, 117), "analfabeta" (3, 47, 102
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
naturaliste" ale lui Zola (considerat un "meticulos colector de amănunte" și "un mare poet, cu o viziune energică, simbolică, grandioasă"142 simțul realului nu exclude "poezia materiei"!). Teoreticianul romanului experimental va fi câștigat probabil simpatia criticului român prin observațiile privind tragismul condiției umane (mai exact: fatalitatea biologică), traductibil estetic în nota acelui "comic dureros" menit a scoate în relief, bergsonian vorbind, mecanica dindărătul "viului". De aici și indecizia inițială a lui Lovinescu, care va oscila o vreme între o literatură de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]