1,391 matches
-
reduse. E. Fistulele digestivo-digestive Definiție: Fistulele digestivo-digestive sînt generate de soluțiile de continuitate de la nivelul anastomozelor tubului digestiv, pentru restabilirea tranzitului, după pancreatectomii drepte. Clasificare: Se clasifică după segmentele de tub digestiv care iau parte la anastomozele de continuitate a traiectului digestiv. Astfel, aceste fistule pot fi: 1. - fistula esofago- jejunală: pe ansă în „Y”; pe ansă în „Omega”; 2. - fistula gastro-jejunală, fie pe montura pe o ansă defuncționalizată în „Y”, Roux (a), fie pe una defuncționalizată în „Omega” (b); 3
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
construie?te numeroase locuin?e � casă Tassel (1893), hotelul Solvay (1895) � al c?ror spa?iu interior este o continuitate ritmic? ce integreaz? structura (par?ial metalic?), decorul, mobilierul, �ntr-o distribu?ie func?io-nal? fluid? gra?ie transparen?elor ?i traiectelor luminoase. Dar el este ?i arhitectul care a f?cut Maison du Peuple (1895), construc?ie remarcabil?, unde domin? metalul ?i sticlă, sco?�nd ce se putea mai bun dintr-o parcel? dificil? pentru un program complex. Aceast? realizare dovede
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ERCP) cu citologie/biopsie este negativă. In ciuda progreselor tehnice ,masele peripancreatice sunt vizualizabile la CT în doar 30-40% din cazuri [3]. Examinarea ecoendoscopică (EUS) a arborelui biliar începe la nivelul papilei, retrăgând ușor ecoendoscopul prin rotație la dreapta, urmând traiectul căii biliare principale (CBP) până la bifurcarea in ductul hepatic drept și stâng, pentru a fi convinși de examinarea completă a CBP. DETECȚIA TUMORILOR BILIARE Aspectul sugestiv ecoendoscopic de colangiocarcinom este reprezentat de prezența unei mase peripancreatice ce se extinde dincolo de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
în culturi. Examenul CT efectuat cu high-resolution pune în evidență un nodul pulmonar solitar cu un diametru maxim de 1,8 cm, de formă aproximativ ovoidală „cu contururi nete și margini neinfiltrative care nu determină convergența vaselor, ci dimpotrivă, deviază traiectele vasculare adiacente și nu prezintă relații aparente cu bronșiile. Imaginea are o structură discret neomogenă, cu densități franc solide, în zona 40-50 HU, densități lichidiene (12-15HU) și o minusculă calcificare periferică, este situată centropulmonar, în lobul inferior drept. În aceste
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
datorită acestei circumstanțe. Nodulul pulmonar solitar descoperit cu această ocazie are un diametru maxim de 3 cm, este solid, omogen, neexcavat, necalcificat, are margini neregulate, parțial rotunjite, contururi infiltrative, semnul haloului este pozitiv. Imaginea este situată centropulmonar și evidențiază un traiect de bronhogramă aerică cu bronșie dilatată. În ciuda examenelor de spută constant negative pentru BK, am considerat că asocierea acestor criterii CT pune diagnosticul de probabilitate de tuberculom pulmonar. După trei luni de tratament tuberculostatic, diametrul maxim al leziunii a scăzut
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
este patognomonică pentru o malformație arterio-venoasă (cazul 7). Cazul 6 Bolnavul P.I., 56 ani, cu hemoptizii, descoperă radiologic un NPS. Examenul CT arată o imagine solidă, cu margini nete, rotunjite, lobulate, dezvoltată parțial intrabronșic care determină stenoza și amputarea unor traiecte bronșice subsegmentare, are un diametru de 1,3 cm, este situată centropulmonar. Leziunea pare tumorală, fără ca etiologia benignă sau malignă să poată fi precizată. Bronhoscopia nu reușește să ajungă până la nivelul respectiv. Operația și examenul anatomopatologic pun diagnosticul de carcinoid
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
intervenția chirurgicală, pentru a-l convinge, se recurge la puncție biopsie cu ac fin atraumatic tip Franseen care recoltează un fragment tumoral de adenocarcinom. Cele mai frecvente complicații ale acestei metode sunt pneumotoraxul, hemoragia, embolia gazoasă și diseminarea neoplazică pe traiectul acului de puncție. Incidența pneumotoraxului este de 15-30%, dar numai jumătate dintre acești pacienți necesită drenaj prin pleurotomie minimă. Factorii care determină apariția acestuia sunt: emfizemul pulmonar, nodulii de mici dimensiuni situați la distanță de peretele toracic precum și puncțiile repetate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
frenic ia naștere prin anastomozarea ramurilor anterioare ale nervilor cervicali C3, C4, C5. Din regiunea cervicală, nervul frenic coboară în cavitatea toracică anterior de mușchiul scalen și se comportă diferit pe dreapta, față de stânga. Astfel, nervul frenic drept are un traiect prin spațiul dintre artera și vena subclavie, pe fața externă a trunchiului brahiocefalic și a venei cave superioare, apoi anterior de pediculul pulmonar, pe fața laterală a pericardului, ajungând la marginea orificiului venei cave inferioare, la unirea foliolei anterioare cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
format din doi lobi (fig. 7.19), de regulă separați unul de celălalt, alteori uniți, glanda luând forma literei „H” sau „V” [2]. De fapt pot fi trei sau mai multe structuri lobulare dispuse anterior de trunchiul brahiocefalic venos în traiectul acestuia oblic de-a lungul mediastinului anterior superior spre confluența cu vena inominata dreaptă spre a forma vena cavă. O glandă timică voluminoasă poate avea rapoarte posterioare la stânga cu artera aortă și la dreapta cu vena cavă. În proporție de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
paraclinic Radiografia clasică pune în evidență o opacitate mediastinală cu dezvoltare mai frecventă în hemitoracele drept, ca și prezența de anomalii de coloană vertebrală . Radiografia esofagiană baritată arată deplasare esofagiană. Nu apare comunicare esofag-chist. Uneori se evidențiază fistula chisto-gastrică cu traiect transdiafragmatic. Scintigrafia cu Technețiu 99 evidențiază prezența mucoasei gastrice în peretele chistului. Complicații evolutive Cea mai importantă complicație este apariția ulcerului, ce poate evolua cu: hemoragie intrachistică, melenă, perforare în mediastin, perforare în cavitatea pleurală, perforare în pulmon, cancerizarea (adenocarcinom
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
comun cu nervii cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag), fibrele preganglionare parasimpatice centrale se articulează sinaptic în ganglionii din apropierea sau intimitatea organelor efectoare cu neuronul postsinaptic. Fibrele preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III se articulează sinaptic în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La rândul lor, fibrele parasimpatice ale nervului VII (facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag) (vezi fig. 5A). În mezencefal, dorsomedial nucleului oculomotor comun, sub apeductul Silvius, se află nucleul vegetativ Edinger-Westphal, care emite atât din porțiunea sa caudală, cât și din cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare pe traiectul nervului respectiv la ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari și irieni. Datorită acțiunii sale iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar, cu rol de centru al reflexului fotomotor. Calea aferentă a acestui reflex este reprezentată de retină, nervul optic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice secretorii la glandele submaxilară și sublinguală, care merg pe traiectul facialului, corzii timpanului și lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două teritorii glandulare. Pe de altă parte, nucleul lacrimo-muconazal, localizat posterior nucleului de origine a facialului, emite fibre parasimpatice cu rol neuro-reflex stimulator asupra secreției lacrimale. Calea aferentă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două teritorii glandulare. Pe de altă parte, nucleul lacrimo-muconazal, localizat posterior nucleului de origine a facialului, emite fibre parasimpatice cu rol neuro-reflex stimulator asupra secreției lacrimale. Calea aferentă pleacă de la cornee pe traiectul trigemenului până în centrul lacrimal din punte, care trimite fibre parasimpatice prin intermediul facialului, marelui petros superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cerebrospinal sub formă de ramuri comunicante albe (mielinice) pentru a se articula cu cel de al doilea neuron simpatic la nivelul ganglionilor laterovertebrali sau a merge mai departe, fără releu sinaptic, până la ganglionii prevertebrali. Excepție fac doar fibrele simpatice de pe traiectul marelui splanhnic, care inervează medulosuprarenala și care, deși sunt preganglionare, merg direct la glandă. Primii doi ganglioni cervicali și ultimii ganglioni lombosacrați, neavând ramuri comunicante albe proprii, primesc fibre preganglionare de la centrii vegetativi medulari prin cordonul intermediar al simpaticului laterovertebral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de a doua, nervul vertebral François-Franck și filetele perivasculare din jurul arterei subclaviculare. La rândul lor, ramurile anastomotice sunt reprezentate de ansa Vieussens, ce înconjoară artera subclaviculară, anastomoza dintre ganglionul stelat și nervul frenic (ansa frenicului) și ramurile comunicante cenușii de pe traiectul nervilor rahidieni C6-C8. Prin intermediul acestora, ganglionul cervical inferior asigură inervația simpatică a membrului superior și regiunii cervicotoracice a trunchiului. Prezența unor filete cu rol trofic pentru cord (Danielopolu) a restrâns considerabil indicația stelectomiei în angina de piept. Gillilan (1955) descrie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și impar, ganglionul coccigian. Terminațiile lanțului ganglionar sacrat transmit impulsurile sosite pe calea ramurilor comunicante albe de la măduva lombară (L1-L2) spre organele perineale erectile și regiunea anorectală. Pentru a ajunge la acest nivel, ele folosesc fie calea plexului pelvin, fie traiectul ramurilor comunicante cenușii, care se alătură la nervii rahidieni înăuntrul sau înafara canalului sacrat. Un lanț simpatic accesoriu, format din grupe de celule ganglionare intermediare, a fost descris înafara lanțului ganglionar laterovertebral, în imediata apropiere a rădăcinilor anterioare sau chiar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ce se articulează sinaptic în ganglionii previscerali. Nucleii de origine ai parasimpaticului cefalic (pupilar, salivar superior și inferior, lacrimomuconazal și cardiopneumoenteric) au fost menționați la trunchiul cerebral. De la nivelul lor pornesc fibrele preganglionare lungi, prevăzute cu teacă de mielină, pe traiectul nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervilor oculomotor comun, facial, glosofaringian și vag. Hipoglosul, trigemenul și spinalul conțin de asemenea unele elemente vegetative de natură parasimpatică. I.2.1.15. Nervul oculomotor comun Filetele parasimpatice motorii emise de nucleul pupilar Edinger-Westphal al calotei pedunculare, merg pe traiectul acestuia până în orbită, unde se alătură ramurii destinate mușchiului micul oblic, de care se despart apoi, pentru a se articula în ganglionul oftalmic, de pe fața externă a nervului optic, cu fibrele postganglionare scurte ale nervilor ciliari. După ce străbat tunicile globului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la centrul cilio-spinal Budge pe calea simpaticului cervical superior. I.2.1.16. Facialul Conține în afara neuronilor motori și senzitivi, numeroase fibre parasimpatice secretorii plecate din nucleii lacrimo-muconazal și salivar superior ai punții. Fibrele vegetative ale nucleului lacrimo-muconazal merg pe traiectul facialului până la genunchiul acestuia, de unde trec apoi în marele pietros superficial și nervul vidian, pentru a se termina în ganglionul sfenopalatin (ganglionul Meckel) din fosa cu același nume. De aici pornesc fibre postganglionare care, prin intermediul nervului maxilar superior și ramurii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele traheobronșic până la colonul descendent. Traiectul lor lung cervico-toraco-abdominal compensează lipsa structurilor parasimpatice din regiunea dorsolombară. Fibrele vegetative ale vagului provin din nucleul dorsal, cardiopneumoenteric, situat în foseta laterală a bulbului, îndărătul olivei, sub planșeul ventriculului IV, de unde coboară prin gaura ruptă posterioară în spațiul retrostilian
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din coloana în torsadă Laruelle, situată la unirea cornului anterior cu comisura cenușie a măduvei și cuprinsă între cel de al V-lea segment lombar și conul terminal, ajung la organele pelviperineale pe două căi distincte: a) unele descind pe traiectul ramurilor anterioare ale nervilor II, III și IV sacrați, intrând în constituția nervilor pelvini (erector Eckart) și plexului hipogastric; b) altele se alătură nervului rușinos intern și plexului respectiv. După ce străbat plexurile corespunzătoare, aceste fibre fac sinapsă cu cel de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase aferente. Acestea aparțin fie celulelor senzitive din ganglionii spinali ai primelor cinci rădăcini posterioare ale măduvei dorsale D1-D5, fie acelora din ganglionul plexiform (nodos) al vagilor. În primul caz, fibrele aferente ajung la nivelul coarnelor posterioare ale măduvei pe traiectul nervilor cardiaci simpatici, traversând ganglionii laterovertebrali corespunzători (cervical mijlociu, inferior și toracali D1-D5), iar în cel de al doilea caz, se termină în nucleul fasciculului solitar din bulb (fig. 16). Prin intermediul acestuia, aferentele vagale influențează activitatea centrilor bulbari cardiovasculari și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu origine în măduva sacrată, alcătuiesc în ansamblul lor plexul erector Eckart. Împreună cu nervii splanhnici pelvini ce sfârșesc în ganglionul hipogastric și cele câteva ramuri plecate din simpaticul laterovertebral, aferentele parasimpatice sacrate formează plexul hipogastric inferior, din care derivă, cu traiect independent sau de-a lungul vaselor, plexurile secundare pelvine. Acestea poartă, în general, numele organelor pe care anatomic și funcțional le deservesc. Două din ele, plexul vezical și hemoroidal mijlociu, sunt comune ambelor sexe. Din plexul vezical, situat pe suprafața
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organele prevăzute cu funcții vegetative pornesc în permanență impulsuri aferente spre centrii vegetativi superiori, care reglează pe cale eferentă simpatico-parasimpatică nivelul la care acestea își desfășoară activitatea. Căile vegetative aferente sunt reprezentate de fibrele amielinice senzitive situate în majoritatea cazurilor pe traiectul nervilor vegetativi eferenți (motori). Nervii simpatici și parasimpatici sunt de fapt structuri nervoase mixte cu conținut vegetativ atât centrifug, cât și centripet. Astfel de nervi sunt splanhnicii, vagii, plexurile prevertebrale și perivasculare etc. În afara acestora, fibre vegetative aferente se găsesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]