1,558 matches
-
din ramele expuse, mă uit la teancuri de reviste și ziare cu articole despre acest muzeu și despre acest colecționar fervent. Râzând nea Costica ne spune că în tinerețe lumea îi spune nebunul satului când oamenii îl vedeau cărând cu traista pietre de la mină acasă. Singura care nu-l oprea din acțiune era tanti Mia soția lui nea Costică având și dumneaei aceeași vârstă cu renumitul colecționar. Nu ne surprind pozele cu diverși conducători, nici titlurile onorifice de la cetățean de onoare
MUZEUL CONSTANTIN GRUESCU DE LA OCNA DE FIER 5 IUNIE 2011 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346161_a_347490]
-
frig etern. De când ți-a înflorit pe deget iarbă, -verigheta legământului pe veci- Lumina din oglinzi se-mpletește salbă Când prin poezia mea tu treci. Chiar dacă, tu, acum, nu mai ești Fetița din livezi, dar ești bunică, Porți cu tine traista cu povești Pentru nepoțica cea mai mică. A trecut, când, atât amar de vreme? Iubito, peste noi se-aștern zăpezi, Eu sunt aici, alături, nu te teme Și-ți mai culeg cuvinte din livezi. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cuvinte
CUVINTE DIN LIVEZ, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346185_a_347514]
-
Iar tu să fii, om drept și bun, Cum lui Hristos Iisus îi place. Deschide ușa larg, creștine, Primește-n casa ta copii, Si chiar puțin de ai să dai! Copii aceștia sunt că ține, Când pe la case colindai, Cu traista-n gât, de Moș Ajun. Iar din prinosul ce îl ai, Pe masa plină cu bucate, Cheam-un străin Și nu uită că dându-i lui, Lui Dumnezeu din ale Lui I-ai dat pe saturate. Dorina Stoica va urează tuturor
URARE DE CRACIUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369002_a_370331]
-
Titi apar niște covrigi fabricați din pâine, marmeladă, cuișoare și câteva miezuri de nucă. Confecționarea lor a rămas o taină... De sus de la etaj, de unde venea miros de slănină, auzim: „Dar la mine nu veniți?” Am înhățat urgent câte-o traistă pe care am agățat-o de gât și ne-am cocoțat la „casa” gospodinei. În dimineața aceea, ca prin minune, se întârzia scoaterea la atelier. Așa încât se răspândise o atmosferă caldă, bună de intimitate”.(Dr. Galina Răduleanu, op. cit. p. 337-338
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
atemporal Cu arma fricii ca un bătrân caporal. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
multă de la abator pentru nuntă trebuia să primești aprobări - de ale partidului -. Mergem noi la starea civilă și ne căsătorim iar apoi la localul unde se ține nunta... Cine era ca și mine cu două perechi de nași, fală mare traistă goală, cu banii luați din credite de părinții mei pentru ca să-mi poată face nunta. Unul dintre nași fiind miner sef iar celălat pilot iar întâmplarea face ca să fie și câțiva colegi de școală sau serviciu cu un elicopter pe acolo
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor întâlni Mândru vânător pe langă Obor , Mustăcioara lui până corbului Pușcă de la brâu (marca nu i-o știu) Să-i
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
să plecăm, că e târziu! Dar nu plecă până nu-i spuse lui Iancu pe ton apăsat : și nu mai înjura Iancule, de tămâie! Că tămâia...este pentru Dumnezeu, mă! Tocmai în acel moment a ieșit pe poartă Tudorel. Cu traista pe umăr, și...cu nuiaua după el. -Hooo! opri caii domnul Ionescu. Bine, domnule, treci așa, pe lângă noi, după bolindeți, fără să ne colinzi? Să ne urezi ceva, acolo, ca să ne meargă și nouă bine, la anul. -Păi... astă seară
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
avizul! Toată stima pentru membra comisiei care și-a dat demisia în urma votului imoral. Asta dovedește putreziciunea acestui parlament cu zeci și zeci de penali și sute de imorali. După miezul nopții, Cioloș rupe din nou lanțul slăbiciunilor scoțând din traistă încă o rezervă de calibru. După cea de la Sănătate! Cu adevărat o noapte furtunoasă! Era să uit! Dâncu, favoritul PSD, face un puseu de tensiune și nu poate fi audiat în acea zi de luni! Precipitat, a venit ziua a
TABLETA DE WEEKEND (131): GUVERNUL SMURD ÎN ACŢIUNE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369921_a_371250]
-
cele două scrieri vorbești murdar, josnic de români și de tot ce este românesc, ca să nu-ți amintesc decât cât de oribil, murdar o portretizezi pe Sofia Vicoveanca la pagina 95: „o ... mogâldeață ... cocârjată ... broboadă pe ochi ... un soi de traistă în spinare ... opinci uriașe ... port popular de o hidoșenie ... mirosind a stătut ... cu arniciul mucegăit ... voce de baci de la oi ... și închei... Era Muma-Pădurii!” Te-a ros invidia că toată asistența încremenise siderată în scaunele ei cum conchizi. Uite îți
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
și tare mulțumit eram când mă lăuda tata că am făcut treabă multă și bună... În ziua în care am plecat la școală, îmi ziceam că am terminat cu munca în curte și în grădină. Eram fericit și-mi purtam traista plin de mine, semeț, deși eram de-o șchioapă. Până aproape de clasa a șaptea am fost, poate, cel mai scund dintre colegii de clasă, dar când am început să mă deșir, cred că i-am depășit pe toți la înălțime
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
am depășit pe toți la înălțime și iuțeală în deplasare. În pauze, mă alergau toți colegii pe ulițele din jurul școlii și ajungeam la locul de start primul, neatins. Era mare satisfacție și chiar mă lăudam cu aceste victorii trecătoare. În traista despre care am zis că o purtam cu mândrie, nu aveam cărți și caiete. În ea puneam tăblița neagră pentru scris, condeiul și buretele. Nu aveam maculator. Așa am învățat să scriu la școală, pe durata primei jumătăți a primului
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
de învățământ: pe tăbliță. Era foarte practică în felul ei. Scriam, ștergeam și iar scriam! După ce vedea doamna învățătoare - tanti Dorina Pițurescu, vara tatălui meu - și mă corecta ori îmi spunea „bravo”, ștergeam și scriam ce mi se mai cerea. Traista era lucrată de mama, din pânză rezistentă, probabil din doc, atât de bună, că mă puteam apăra de câini uneori, că erau destui pe o uliță pe care o străbăteam mai mult în fugă, frică mare având de ei, după ce
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Partea cea mai dragă creatorului este aceea care prezintă aspecte din viața satului ce i-au rămas viu întipărite în minte din anii copilăriei, petrecuți în localitatea Stejarul, comuna Crângeni, județul Teleorman: carul cu lemne, căruța cu fân, tânărul cu traista în spinare, plecat să își facă un rost în viață, chipuri de țărani, gospodăria țărănească, prezentată în diverse variante din care sunt nelipsite: femeia care scoate apă din fântână, imortalizare a chipului mamei și bunicii îmbrăcate în cămașă lungă, cu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
această carte părinților mei, Achim și Nichita Șandru, ce au trecut din această viață, la cea veșnică. Cu adâncă prețuire și dragoste! Prefață. Dragă cititorule! Aceasta este povestea mea și a milioanelor de români, dezrădăcinați de glia străbună, plecați cu traista-n băț, slugi la porți străine, departe de tot ce ne este drag, departe de obcina natală și de familia ce am lăsat-o plângând la poartă, pentru un trai mai bun și pentru niște vise, ce de multe ori
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1824 din 29 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului SEARA DE ANUL NOU Un prunc termină de urat Când noaptea tocmai s-a lăsat, E bucuros de ce-a primit; Ia uite, vântu-a-ncremenit! Își pune-n traistă un covrig Și-și ia mănușile, că-i frig, Și strânge clopoțelu-n mâini, Și roade coaja unei pâini. Se-aud copiii-n sat urând Și unii pe la porți fac rând, Se-mping și râd, iar prin nămeți Sar câinii-n
SEARA DE ANUL NOU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370802_a_372131]
-
că nu-i venea a crede. Trebuie să se convingă el însuși. De aceea, plănuita și mereu animata plecare se transformă în cele din urmă în faptă. Își înhămase caii cu grija gospodarului, își privi copiii dormind, apoi își luă traista cu cele de-ale gurii din mâna Firicăi și se urcă pe scândura de lemn acoperită c-o scoarță învechită și spălăcită de vreme. Apucă biciul de codiriște și-și îndemnă caii cu un plescăit din buze și cu o
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
și iconi, La glorii afumate, la candori ? Imită larg atâția histrioni Și-om hăuli și noi între comori. Poema noastră nu ne dă nimic Nici în gâtlej și nici îmbrăcământ. La dracu toată zarea din colnic - Mai bună e o traistă de pământ. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 48, din 10 decembrie 1942 CÎNTECUL DIN URMĂ Am obosit umblînd alandala Prin hîrburi, dudaie și gloate. Demult mi-e tocită sandala Și moarte iubirile toate. Acuma, la actul final, Numai
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
geambaș, Ca s-o anime-n calendarul său. Ispita asta ne-a cuprins de mult, Orânduiți sub moarte și sub cer Și ne-a legat în zodii ca un fier - Otrepe vechi în cosmicul tumult. Culegem an cu an în traista grea, O movilă de ani până la fund, Cădem sub crucea ei - rotund, Lați și fărâmați ca o curea. O, dă-ne Doamne, ceasul cât un veac, Cât muntele de piatră necuprins, Să trecem pe sub stele mai întins Departe mai un
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Zmicală, directorul Centrului Cultural „Spiridon Buciuman”. Acesta urează bun venit invitaților din Baia Mare și îl roagă pe prof. Gelu Dragoș să modereze activitatea literară. Acesta a oferit invitatului special al întrunirii, scriitorul și omul de televiziune Ioan Romeo Roșiianu o traistă maramureșeană cu produse ale toamnei și l-a rugat să spună celor prezenți despre demersul Domniei-sale. „Poate că știți, în demersul nostru ca municipiul Baia Mare să devină capitală culturală europeană în 2021, edităm revita culturală eCreator - Prietenii Literare. Dacă cel
LA SATULUNG S-A ÎNTÂLNIT CONDUCEREA REVISTEI ECREATOR CU MEMBRII CENACLULUI „PETRE DULFU” DIN LOCALITATE de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353295_a_354624]
-
sufletul ușor. Știa că așa e bine, să-și vadă locurile doar, apoi să se întoarcă sub munte, la familie și la oi. Îl însoțea tovarășul său credincios, un câine ciobănesc, aciuit pe lângă el de mic. Ducea în spinare o traistă în care îndesase un dolman și două azime cât roata carului. Nu uitase nici pe celălalt tovarăș, fluierul, înfipt în brâul negru ce-i strângea mijlocul. Avea portul ungurenesc: ițari albi, cămașa lungă până la genunchi, strânsă în betele negre, era
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
mort, să mă scotocească. Apoi, hienele astea de subalterni...au început să rânjească în jurul meu. Ho, javrelor, că n-am ajuns hoit! Ba...da! Hoit politic, dacă dau cu copita în cel care mă călărește și-mi pune la bot traista cu tain. Tainul meu politic. Dacă dă un telefon la județ, gata, mi-a luat traista!.. Nu, coane Mișule, n-am nicio vină! Șacalul de vice m-a lucrat cu somația aia. Eu n-am semnat-o. Dar, dacă șacalul
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
javrelor, că n-am ajuns hoit! Ba...da! Hoit politic, dacă dau cu copita în cel care mă călărește și-mi pune la bot traista cu tain. Tainul meu politic. Dacă dă un telefon la județ, gata, mi-a luat traista!.. Nu, coane Mișule, n-am nicio vină! Șacalul de vice m-a lucrat cu somația aia. Eu n-am semnat-o. Dar, dacă șacalul insistă s-o semnez și eu? Aa, nu! Îl mănânc cu fulgi cu tot! E problema
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
crapă un milionar, mai cade la pușcărie câte-un babalâc doar cât să pară justiția că nu e chiar atât de oarbă, ci și surdo-mută. greierii nu mai cântă ori țârâie la altă masă. furnicile au plecat la produs cu traista în băț. a crescut aparatul represiv invers proporțional cu pericolul de clasă. nu se mai pune de nicio grevă... sunt mai mulți patroni decât proletari, mai mulți preoți decât enoriași, mai multe biserici decât spitale și școli la un loc
MÂNCĂM TRANZIȚIE PE PÂINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353791_a_355120]
-
poate prindea trenul de trei după amiaza dar voia să se ducă și la internat să-l vadă pe Marinică. A pus într-un sac gol ceilalți saci goi, pătura și alte haine groase cu care venise de acasă, apoi traista cu actele și - mare greșeală! - cu banii legați în batistă, după ce a luat 50 de lei din ei pentru cumpărături și pentru copil. A mai luat cu ea, într-o plasă, niște nuci legate într-un batic vechi și două
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]