KorAP: Find »[drukola/base=transaminază & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...85 >

2,119 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

cronică și hepatomegalie. Episoadele de intensificare a activității se asociază cu icter. - Examenele de laborator. Testele biochimice uzuale indică valori crescute ale TGP, TGO, GDH, GGT, FA (ultimele două în formele colestatice); colinesteraza serică este scăzută, gamma globulinele crescute. Creșterea transaminazelor corespunde activității inflamatorii, iar a gamma globulinelor cu activitatea mezenchimală și fibroza. La acest stadiu se poate preciza doar existența unei hepatite cronice, dar nu și etiologia. Trebuie efectuați markerii virusologici, imunologici, etc. - Histologia prin puncție biopsie sub control laparoscopic

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu cât mai florid este atacul original, cu atât mai mic este riscul de cronicizare Un nou născut, sau o persoană cu imunitate scăzută prezintă o toleranță imună care permite prezența unei cantități mari de ADN-VHB, AgHBe fără injurie hepatică (transaminaze normale, histologic eventual hepatită cronică ușoară sau moderată). La copilul mare, sau la tânăr apare etapa de clearence imunologic: ADN VHB diminuă în ser, AgHBe persistă, sunt prezentate la suprafața hepatocitelor antigene diverse, în principal AgHBc; se produce o agravare

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
care nu au contraindicații pentru tratament (tab. 35). Pacientul ideal (cu cele mai bune șanse de răspuns favorabil) la tratamentul cu interferon este femeie, care se află la o perioadă mai mică de 5 ani de la infecție, are valori ale transaminazelor mari (mai mari de 100UI/l), valori mici ale viremiei (<200pg/ml), AgHBe +, infecția s-a produs la vârstă adultă și nu prezintă alte noxe sau coinfecții. Pacientul cu mici șanse la tratament are valori mici-medii ale transaminazelor (<100UI/l

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
valori ale transaminazelor mari (mai mari de 100UI/l), valori mici ale viremiei (<200pg/ml), AgHBe +, infecția s-a produs la vârstă adultă și nu prezintă alte noxe sau coinfecții. Pacientul cu mici șanse la tratament are valori mici-medii ale transaminazelor (<100UI/l), valori mari ale viremiei (>200pg/ml), infecție perinatală sau mai mult de 5 ani de la infecție, depuneri de Fe în hepatocit, coinfecții și alte noxe (alcool). Efectele adverse sunt variate (tab. 36); cele mai obișnuite sunt cele de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
săpt pe o perioadă de 6 luni. Dacă se optează pentru forma pegylată (recomandată datorită eficienței ușor mai ridicate și efectelor adverse mai rare) se utilizează aceleași doze ca la hepatita C În cursul terapiei, poate apărea o creștere a transaminazelor serice (săptămâna 8-10 de tratament) care semnifică de cele mai multe ori seroconversia în sistemul HBe cu distrugerea hepatocitelor care conțin virusuri în fază de replicare. Se crede că un astfel de fenomen stă la baza decompensărilor severe care pot apărea sub

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
nucleozidic care inhibă transcriptaza și polimeraza ADN VHB, enzime necesare pentru replicarea virală. Doza administrată uzual este de 100mg/zi, pe o perioadă de minimum 2 ani. La sfârșitul unui an de tratament 45% din pacienți devin ADN negativi cu transaminaze normale, dar numai 15-20% rămân negativi la 16 săptămâni de la întrerupere. Efectul lamivudinei este de scădere a replicării, dar nu eliminarea virusului, cu efect în îmbunătățirea probelor biochimice și a histologiei (scăderea activității necroinflamatorii și a fibrozei). Se indică tratamentul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
16 săptămâni de la întrerupere. Efectul lamivudinei este de scădere a replicării, dar nu eliminarea virusului, cu efect în îmbunătățirea probelor biochimice și a histologiei (scăderea activității necroinflamatorii și a fibrozei). Se indică tratamentul cu lamivudină cu precădere, la pacienții cu transaminaze foarte mari, care au șansa cea mai mare de răspuns la tratament. Lamivudina nu are efecte adverse notabile și nici contraindicații. Poate fi indicată și în ciroze hepatice, (existând însă riscul decompensării sub tratament), precum și pretransplant, pentru a micșora riscul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sunt crescute (30% din pacienții cu VHB și VHC); scăderea sideremiei îmbunătățește răspunsul la tratamentul cu interferon. Același efect îl are și ceaiul negru, acționând prin scăderea absorbției intestinale a fierului). 2. Acidul ursodeoxicolic acționează ca imunomodulator și scade nivelul transaminazelor, atât în HC cu VHB, cât și în cea cu VHC. 3. Fosfolipidele esențiale (Essentiale), Silimarina (Silimarină, Legalon), vitamina E, colchicina (antifibrotic), indometacinul sunt folosite cu răspunsuri variabile. 2. HEPATITA CRONICĂ VIRALĂ D Virusul D este un virus RNA care

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de Ig anti-VHD care poate crea confuzii). Persistența IgM antiVHD anunță cronicizarea. Tabloul clinic în acest tip de infecție este cel al hepatitei acute B; de obicei, infecția cu VHD este autolimitată. Se pot uneori observa 2 vârfuri ale creșterii transaminazelor, al doilea fiind datorat VHD. Suprainfecție. Această condiție se caracterizează prin prezența precoce a IgM anti-VHD, dar și a IgG anti-VHD la un pacient cu IgM anti-VHB absenți, sau cu titru scăzut. La pacienții cu hepatită cronică sau ciroză, IgM

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
este stabilit decât în rarele forme simptomatice în această fază. Peste 80% din cei infectați nu reușesc eliminarea virusului și dezvoltă hepatită cronică care rămâne asimptomatică ani de zile; nivelul viremiei este variabil și are tendință la scădere. După valoarea transaminazelor se descriu mai multe forme de HC cu VHC. - HC cu transaminaze normale. Este diagnosticată din întâmplare la o donare de sânge. Este frecvent asimptomatică, leziunile histologice sunt de HC minimă sau ușoară, nivelul viremiei scăzut, iar evoluția este în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
din cei infectați nu reușesc eliminarea virusului și dezvoltă hepatită cronică care rămâne asimptomatică ani de zile; nivelul viremiei este variabil și are tendință la scădere. După valoarea transaminazelor se descriu mai multe forme de HC cu VHC. - HC cu transaminaze normale. Este diagnosticată din întâmplare la o donare de sânge. Este frecvent asimptomatică, leziunile histologice sunt de HC minimă sau ușoară, nivelul viremiei scăzut, iar evoluția este în general benignă. Este posibil ca o minoritate din pacienții cu transaminaze normale

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu transaminaze normale. Este diagnosticată din întâmplare la o donare de sânge. Este frecvent asimptomatică, leziunile histologice sunt de HC minimă sau ușoară, nivelul viremiei scăzut, iar evoluția este în general benignă. Este posibil ca o minoritate din pacienții cu transaminaze normale să prezinte histologie sugestivă pentru HC severă. Există o tendință de a recomanda biopsie hepatică la toți pacienții cu VHC, chiar cu teste hepatice normale. - HC cu transaminaze crescute. Jumătate din acești bolnavi au HC ușoară, iar cealaltă jumătate

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în general benignă. Este posibil ca o minoritate din pacienții cu transaminaze normale să prezinte histologie sugestivă pentru HC severă. Există o tendință de a recomanda biopsie hepatică la toți pacienții cu VHC, chiar cu teste hepatice normale. - HC cu transaminaze crescute. Jumătate din acești bolnavi au HC ușoară, iar cealaltă jumătate moderată sau severă. Cei cu HC ușoară prezintă drept simptome astenie, dureri musculare, osoase, alterarea calității vieții (mai ales după aflarea diagnosticului). Nu există o corelare între transaminaze și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu transaminaze crescute. Jumătate din acești bolnavi au HC ușoară, iar cealaltă jumătate moderată sau severă. Cei cu HC ușoară prezintă drept simptome astenie, dureri musculare, osoase, alterarea calității vieții (mai ales după aflarea diagnosticului). Nu există o corelare între transaminaze și histologie. Viremia peste 105/ml se corelează cu boală activă. Transaminazele sunt 2-10xN; se pot identifica valori mari ale GGT (uneori mai mari decât ale TGP) și ale FA, care pot crea confuzii cu etiologia alcoolică. Albuminele, bilirubina, IQ

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Knodell mai mic sau egal cu 6 sunt urmăriți biochimic la 3 luni și eventual se repetă PBH la 2 -3 ani ori dacă apare sau se agravează hepatocitoliza. Tratamentul la această categorie de pacienți nu aduce beneficii. - Pacienții cu transaminaze normale nu au beneficii după tratament. - O valoare a transaminazelor>1,5xN este considerată hepatocitoliză suficientă în cursul unei HC cu VHC pentru a se indica tratament cu interferon. - Tratamentul este indicat până la vârsta de 65 ani, cu considerarea ”vârstei

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
la 3 luni și eventual se repetă PBH la 2 -3 ani ori dacă apare sau se agravează hepatocitoliza. Tratamentul la această categorie de pacienți nu aduce beneficii. - Pacienții cu transaminaze normale nu au beneficii după tratament. - O valoare a transaminazelor>1,5xN este considerată hepatocitoliză suficientă în cursul unei HC cu VHC pentru a se indica tratament cu interferon. - Tratamentul este indicat până la vârsta de 65 ani, cu considerarea ”vârstei biologice” și a comorbidităților. - Pacienții cu viremii înalte, de peste 2

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
adaugă la protocolul cunoscut determinarea viremiei la începutul tratamentului, la 3, 6 luni și la 6 luni după terminarea acestuia. Evaluarea răspunsului se face la 6 luni de la terminarea tratamentului; un răspuns susținut (RS) semnifică absența ARN viral în ser, transaminaze normale și este predictor de prognostic bun pe termen lung. Selecția duratei tratamentului Determinarea cantitativă a ARN-VHC la 24 săptămâni stabilește durata: - în cazul genotipului 1 dacă ARN-VHC este nedetectabil se continuă terapia încă 6 luni, dacă este pozitiv se

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
TABLOU CLINIC În general este asimptomatică, dar infiltrarea grasă severă se poate asocia cu astenie, anorexie, greață, disconfort abdominal, hepatomegalie dureroasă, icter (15% din cazuri). Uneori sunt prezente semne de hipertensiune portală (ascită, varice esofagiene). EXAMEN PARACLINIC Biochimic se descriu: transaminaze moderat crescute, fosfataza alcalină, GGT, gamaglobulinele crescute și, într-un sfert din cazuri, albuminele scăzute. Bl poate fi crescută (predominant indirectă) ca urmare a hemolizei induse de alcool. TGO este mai mare decât TGP și nici una nu depășește 300 UI

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
a FA), examenele hematologice (anemie, leucocitoză, trombocitopenie) asociate, când PBH este posibilă (IQ , trombocite acceptabile), cu examenul histologic. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial trebuie să considere HC virale (mai ales C care împarte cu cea alcoolică caractere histologice și biochimice), când transaminazele sunt mai mult de 10xN și cu injuria hepatică datorată medicamentelor (acetaminofen). EVOLUȚIE, PROGNOSTIC Evoluția pe termen scurt poate fi nefavorabilă, o parte din pacienții internați agravându-se în ciuda abstinenței și tratamentului, 4-40% decedând. Pe termen lung, HC alcoolică evoluează

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
a unei operații pentru o altă afecțiune. Pacientul poate prezenta subfebrilitate, steluțe vasculare, eritem palmar, epistaxis, edeme periferice. Este posibilă hepatomegalia dură asociată cu splenomegalie care orientează diagnosticul. Testele biochimice sunt aproape normale, singura anomalie putând fi creșterea moderată a transaminazelor și a GGT. Pacientul poate rămâne compensat până decedează din altă cauză sau după luni, ani de acalmie poate apărea insuficiența hepato-celulară sau manifestările hipertensiunii portale (HTP). Este de specificat că HTP este posibilă cu tablou biochimic normal. CH decompensată

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
În CH posthepatitică (virală, postnecrotică) diagnosticul se orientează după următoarele criterii: vârsta de debut mai tânără, rar tip Chwostek, frecvent eritem palmar, ficat atrofic, tendința de decompensare parenchimatoasă. Markerii virali sunt prezenți și IgM crescute. Diagnosticul de activitate: 1. Inactivăasimptomatică, transaminaze moderat crescute, gama globuline crescute modic, Ac serici nespecifici absenți, PBH - lipsește necroza și infiltratul limfo-plasmocitar. 2. Activă - zgomotoasă clinic, PBH - infiltrat limfoplasmocitar (pironinofile>50%), gamaglobuline mult crescute, IgM, IgG crescute, Ac nespecifici prezenți. Diagnosticul stadiului evolutiv: compensată sau decompensată

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sau decompensată: 1. Portal (vascular) - ascita, hidrotorax drept, splenomegalie, circulație colaterală superificială abdominală, varice esofagiene, gastrice, hemoroizi. 2. Parenchimatos - encefalopatie hepatică cronică, icter, scădere ponderală, sindrom hemoragipar, ficat mic, albumine<2,5g/dl, IQ<30%, clearence BSF<4%, Bl crescută, transaminaze posibil crescute. PROGNOSTIC Clasificarea Child-Pugh Tabloul clinic al CH poate fi foarte variat și uneori este dificil de evaluat prognosticul. Clasificarea Child-Pugh a încercat prin sumarea unor parametri care măsoară severitatea HTP (ascită, encefalopatie) și a altora care evaluează funcția

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sângerări, echimoze apărute cu ușurință). Cu timpul, apare o hiperpigmentare a pielii, xantoame și xantelasme. Lent, se instalează astenia cronică cu alterarea progresivă a stării generale și apariția tabloului clinic al CH decompensate. EXAMEN PARACLINIC FA, GGT crescute de 2-5xN; transaminaze normale, Ac antimitocondriali >1:40; pe parcurs crește Bl, lipidele, lipoproteina X, TGP crește moderat. TRATAMENT Nu există tratament specific. Încercările de tratament cu D-penicilamină, colchicină, metotrxat, ciclosporină au dat rezultate discutabile. Acidul ursodeoxicolic (1015mg/kcorp/zi) îmbunătățește atât markerii

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
colicative, cu localizarea și iradierea specifice colicii biliare, severă care necesită analgetice; este asociată cu grețuri, vărsături și sensibilitate la palpare; 3) febrei asociată cu frisoane. Examenele de laborator indică prezența markerilor de colestază (GGT, FA și Bl directă); uneori transaminazele și amilazele plasmatice au valori tranzitor crescute. Poate fi prezentă leucocitoza. Hemocultura și bilicultura sunt pozitive (E.Coli, Pseudomonas). Ecografia poate evidenția creșterea diametrului coledocului (peste 7mm) și dilatarea căilor biliare intrahepatice (fig 40), eventual cu identificarea calculului coledocian și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
biliară este o consecință a migrării unui calcul coledocian relativ mic prin papila lui Vater și producerea unei inflamații și spasm consecutive pasajului; uneori calculul rămâne inclavat în papilă iar pancreatita poate fi mai severă. Un nivel plasmatic ridicat al transaminazelor și amilazelor sugerează diagnosticul, iar ecografia și CRPE îl confirmă. Sfincterotomia de urgență influențează favorabil evoluția unei pancreatite acute biliare. Ecografia indică dilatarea coledocului și a căilor biliare, fără a se putea identifica vreun marker sugestiv pentru acest sindrom; CRPE

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]