1,267 matches
-
sunt implicate din ce în ce mai multe femei. Ceea ce ar contrazice cumva teoriile sociobiologiste despre diferențele dintre bărbat și femeie în potențialul empatic și agresiv. Socializarea nontradițională de gen (încurajarea femeilor spre combativitate și acțiuni dure), acompaniată de multiple condiționări familiale și sociale, transcende datul genetic. Desigur, socializarea și condiționările sociale - ele însele în strânse raporturi dialectice - nu exclud forța motivațională a principiilor morale și a empatiei în angajarea psihosocială de lungă durată, interesul colectivității din care indivizii fac parte. Dimpotrivă, ele sunt prezente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
odihnește un om care a știut să coopereze cu cei mai buni decât el»” (Dornan, 1999, p. 204). Pe de altă parte, menținem orientarea epistemologică pe care o observăm în metodologia educațională actuală de flexibilizare continuă a metodelor; astfel, acestea transcend cu ușurință un anumit fenomen sau o situație, devenind mult mai complexe și înglobând din ce în ce mai multe tehnici deosebit de variate, nu de puține ori contradictorii în posibilitățile lor de aplicare. Este vorba despre un proces sesizat foarte bine la nivel sistemic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lui Genette răspunde unui asemenea fenomen, în măsura în care teoreticianul observă că "operele de artă nu au ca singur mod de existență și de manifestare faptul de a "consta" într-un obiect. Ele mai au cel puțin încă unul, acela de a transcende această "consistență", fie pentru că ele se "întrupează" în mai multe obiecte, fie pentru că receptarea lor poate să se extindă cu mult dincolo de prezența acestui (sau acestor) obiecte și a unui anumit mod de supraviețuire după dispariția (lor): relația noastră estetică
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
de înalte purități traversează textul, imprimându-i o mișcare solemnă, ritualică. Opera de maturitate a lui S. dobândește tot mai pronunțat caracterul literaturii „vizionare”, așa cum o înțelegea C. G. Jung. Are o mereu sporită tangență cu mituri și figuri arhetipale, transcende experiența individuală, deschizând porți către cea a subconștientului comunităților umane, împrumută comportărilor senzația străvechimii, prin încetinire ceremonială și prelungire simbolistică. În cărțile târzii, Valea Frumoasei, Poveștile de la Bradu-Strâmb, expedițiile cinegetice își pierd finalitatea practică, devin doar prilejuri de a conduce
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de un al treilea, de un El la care, atât Eu, cât și Tu, să ne referim permanent. Acesta este, de exemplu, rolul copilului Într-un cuplu, format dintr-un Eu și un Tu. Pentru D. Stăniloae, iubirea, ca sentiment, transcende corpul. Ea dovedește că relația mea cu celălalt nu se limitează numai la corp și nici nu se Închide o dată cu atingerea corporală reciprocă dintre cei doi. Mai mult decât atât, este o relație sufletească, emoțională, deschisă și Într-o continuă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Am arătat anterior ce reprezintă activitatea psihomorală și ce scopuri urmărește ea. Ne vom ocupa acum despre unul din aspectele practice ale acțiunii psihomorale privind ajutorul acordat persoanelor aflate În situații de dificultate. Orice ajutor are o semnificație simbolică, care transcende actul În sine. Dincolo de faptul de a ajuta, trebuie să „vedem” și să „Înțelegem” care sunt motivele și mobilurile sufletești și morale care determină această deschidere a mea către celălalt, către persoana aflată În suferință sau dificultate, persoana care are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celuilalt ca pe o valoare. Prin comuniune, persoana umană se valorifică, iar valorizarea mea este posibilă numai prin iubirea pentru celălalt, pentru că și celălalt, la rândul, său mă iubește. Aceste aspecte scot În evidență o dimensiune superioară a iubirii, care transcende plăcerea carnală, este o valoare sufletească și spirituală. Iubirea aproapelui este un sentiment profund, care mă leagă spiritual de acesta. Eu nu pot fi singur, am nevoie de celălalt, după cum și el are nevoie de mine. Aceasta Îmi dă siguranță
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o „voință adâncă”, care „intră În lucruri și le organizează”. Astfel, destinul depășește voința noastră empirică, situându-se deasupra ei. Din acest motiv, este imposibil ca el să poată fi schimbat. Fiind ceva adânc, imperceptibil, și imposibil de gândit, destinul transcende empiricul. În spiritul gândirii lui N. Ionescu, V. Băncilă susține că destinul este ceva „substanțial și ocult”, ceva „profund intim și mai mare decât noi”, el fiind de fapt „o direcție de ființare la care ne raportăm permanent”. Realitatea destinului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tărâmuri miraculoase altfel decât prin puteri supranaturale. Toate mărturiile vorbesc despre «zborul» lui Buddha sau al altor inițiați către aceste tărâmuri ascunse ochilor profani. Or, lucrul acesta se știe, «zborul» Înseamnă În limbajul simbolic și secret capacitatea omului de a transcende lumea simțurilor și, deci, de a avea acces la lumi nevăzute. Tot ce știam despre Honigberger mă Îndemna să cred că el pătrunsese În Ïambhala datorită tehnicii sale yoghinice, În care ajunsese maestru Înainte de 18581, dar că misiunea cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
egală, morală; d) viața devotată (sau de devoțiune) are în plus față de viața medie dăruirea de sine, spiritul de sacrificiu pentru un ideal care depășește persoana; se remarcă o proiecție dominantă în domeniul unor idealuri superioare de viață morală, care transcend persoana; acestea sunt în primul rând credința și devoțiunea; este modelul exemplar de „viață creatoare”. Această clasificare a modelelor de viață, a psihobiografiilor, are o fundamentare valorică în primul rând de factură morală, fapt de o deosebită importanță și care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o întoarcere la cuvântul sensibil în el însuși, din al cărui sens se dezvoltă imaginea poetică, în planurile succesive ale expresivității poetice”. Așadar, prin mecanismele de reducție fenomenologică se devoalează „lumea” poetului, concentrată în jurul unor arhetipuri, ale căror semnificații simbolice transcend realitatea empirică, coborând în profunzimile sensurilor spirituale. Așa ar fi, de pildă, ființele misterioase, expresii simbolice ale unui indicibil dublu, ce populează poezia lui Eminescu (călătorul, strigoiul, demonul, titanul, geniul) sau metaforele simbolice ori miturile, cu întreaga lor încărcătură imaginativă
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
Achievements and Weaknesses (Bigio, 1997, pp. 4-6), pe lângă succesele înregistrate de aceste fondurile sociale au fost subliniate și limitele structurale/de contingență ale acestora. Dacă limitele de contingență fac referire la contextul național în care aceste instituții operează, limitele structurale transcend barierele naționale și vizează patru mari domenii: strategiile naționale de reducere a sărăciei - deși este foarte clar că fondurile sociale reprezintă instrumente importante în combaterea sărăciei, marginalizării și în promovarea oportunităților egale pentru o reală incluziune socială, în jurul acestor fonduri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oferă critica cunoașterii”. În cadrul acestei atitudini metodologice, W. Dilthey distinge două direcții de orientare în cunoașterea obiectului: „reflecția introspectivă” și „cunoașterea metafizică”. În cazul acesta, fie că ne referim la introspecție, fie la metafizică, psihopatologia, prin metoda reflecției filozofice, va transcende obiectul, obligând în felul acesta manifestările clinico-psihiatrice, simptomele clinice obiective să se întoarcă în planul subiectiv-intern al ființei bolnavului. În acest mod nu mai sunt descrise simptomele, ci sunt interogate, mergându-se în felul acesta către „explicarea” semnificației intrapsihice a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ei imaginează planuri de guvernare bazate pe egalitatea și bunăstarea tuturor membrilor societății, dar care transpuse în practică conduc la rezultate contrarii celor sperate. Utopia este o tendință latentă a ființei umane care își are originea în dorința de a transcende realitatea istorică și socială obiectivă, înlocuind-o cu una de factură „ideală”. Ea stă la baza multor doctrine religioase (A. Augustin), sociale (T. Morus, R. Bacon, T. Campanella), politice (l. Kant) sau economice (K. Marx) etc. b) Reformatorii mistici se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
esență un „conflict al Eului cu propria sa conștiință”. Vinovăția morală configurează situația tragică a omului, închis în „situațiile-limită” sau în condițiile impuse de „situațiile patice ale vieții”. Tragicul existenței umane este dat de suferințele morale ale persoanei. Iar acestea transcend boala, conflictul, frustarea, fiind probleme de conștiință. Eul abandonat, însingurat, se prăbușește întrucât valorile morale de care s-a înstrăinat nu-l mai susțin. Suferința pierderii valorilor morale, duce la pierderea sensului propriei sale persoane, dar și la pierderea sensului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o oarecare măsură, faptul că Akademia sa a funcționat nu doar ca o instituție de educație înaltă, ci și ca o fraternitate ezoterică de tehnicieni politici 3. Dar idealul educațional pe care și l-a asumat, ca și curriculumul practicat transcend cu mult ambițiile politice nutrite de Platon într-o perioadă a vieții sale. Când a renunțat la ele, Platon s-a dedicat descalificării idealului războinic al spartanilor 4, pe care îi admirase în tinerețe, și cercetării febrile a adevărului 5
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au căpătat o altă natură decât ar fi avut în mod normal într-un context afluent. Bunuri ce ar fi fost mărfuri într-o economie de piață preluau unele proprietăți ale darurilor sau rarităților. Fiind uneori extrase din circulație, ele transcendeau dihotomia marfă-dar prin includerea unor dimensiuni adiționale precum alienabilitatea-inalienabilitatea. Dar ce elemente specifice consumului în socialism a identificat Berdahl în etnografia sa? Ea s-a axat pe studiul obiectelor vestice, deoarece acestea făceau consumul productiv prin faptul că, „prin schimb
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
temeiul aluziilor și al sugestiilor intelectuale. Diafanitățile și edulcorările romantice se contaminează de viziunea și expresia baudelairiană, virusate de „urâtul” estetizat. Venită tot din romantism, pasiunea cosmicității, fără a-și micșora cu nimic intensitatea, este formalizată în spirit expresionist. Ceva transcende în permanență elementele alcătuitoare ale lumii celeste și terestre, punându-le pe toate sub semnul fiorului metafizic, dar și al unei spaime existențiale nelămurite. Mineralitatea, infinitul cosmic, temporalitatea și spiritul se contopesc într-un tot care poartă dureros în sine
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
corespunde vârstele eului, particular și totodată generic: copilăria fericită în orizont rural, tinerețea cu flacăra erosului și cu entuziasmul trăit în preajma geniului, maturitatea cu înțelepciunea câștigată. Cel de-al patrulea ciclu închide bucla prin întoarcerea la copilărie, dar o și transcende ca revelație a raporturilor cu divinitatea. Dacă în ciclul Zile de aur sinceritatea vocii nu poate fi pusă la îndoială, totuși impresia de repetiție, de variație pe teme sămănătoriste persistă, numai rareori fiind diminuată de stilizarea tablourilor. Cântece din flăcări
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
putrezirea” („Putrezea tăcerea/ Din copaci în jos/ Până în noaptea pământului/ Și mai încolo”) intră într-o dramatică relație cu metafora germinației, a perpetuării (un titlu semnificativ - Semințe de timp). Curgerea și întoarcerea, pierderea și refacerea accentuează ideea timpului ireversibil, care transcende condiția efemeră a eului. Simbolistica drumului orientează materia poetică spre un lirism elegiac, ca expresie a zădărniciei. Inițierea în moarte presupune asumarea sorții și depășirea vremelniciei, într-o ambianță a sacrului degradat și a pătimirii în el: „Căzusem în lumină
OANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
sofisticată. Primul mesaj referitor la gândirea metodologică a fost deja explicat. Interesul nostru este să descoperim acele tipare generale, regularități, tendințe și relații care există între variabile și care pot spori capacitatea noastră de a înțelege realitatea socială, înțelegere ce transcende limitările înguste ale unui loc precizat, unic în spațiu și timp. Aceste modele și relații generale sunt relevante din punct de vedere teoretic, sunt formulate în funcție de o ipoteză specificată și sunt testate cu probe colectate din contexte diverse. Am încercat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tot atunci se produce debutul editorial, cu volumul Lumea care nu moare. Voce lirică individualizată dintru început prin sobrietate, N. nu se lasă sedusă de retorica efuziunilor și nici de metaforismul pletoric propriu, de regulă, debutanților. Este o senzorială, care transcende însă materialitatea și efemeritatea senzațiilor, trăgându-le în trăiri spiritualizate, e și o sentimentală cenzurată prin luciditate și prin construcția riguroasă. Cu aceste mijloace creează în Lumea care nu moare un univers populat de „păsări de zăpadă” și de alte
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline științifice mature - transcend, prin excelență, granițele disciplinare și dezvoltă, mai ales În ultima vreme, o linie a comprehensiunii În cercetările efectuate. În plus, nu trebuie să uităm că la noi În țară, din perspectiva așa-zis marxist-leninistă, raționalismul a fost promovat Într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale istoriografiei: istoriografii explicite, convenționale (explicite history), care reconstituie istoria Școlii prin intermediul analizei istorice a strategiilor, metodelor sau personalităților din Școală, respectiv analize axate asupra conținutului intelectual al Școlii, asupra a ceea ce Înseamnă eticheta Chicago (Chicago label). Aceste ultime abordări transcend, practic, perioada interbelică, percepută convențional Școala de la Chicago, Încercând să evidențieze direcții ale existenței unei a doua sau chiar a treia școli, bazată pe aceleași descendențe intelectuale (Abbott, 1999, 5). Cele două perspective corespund la trei perioade separabile În ceea ce privește scrierile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socială. Într-o manieră generală, fie că sunt manifeste sau laterale, grave sau neînsemnate, conflictele sunt inerente În raporturile dintre generații, oferind prilejul schimbării sociale. Triunghiul raporturilor dintre generații: de la moștenire la transmitere Întemeiată pe legătura afectivă, legătura de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale instituționale. Prin filiație, individul este Înscris Într-un lanț al generațiilor, filiația legând „Într-un tot biologicul, socialul și inconștientul” (Legendre, 1985). Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]