2,637 matches
-
de armonii sfîșietoare... Surîde-n om o gingășie, de parcă sfinții ar sădi în orice suflet bucurie și-o inocență de copii! De parcă Dumnezeu se plimbă de mînă lin cu fiecare, cînd totul sună a colindă, și a zăpadă-aromitoare... Un dor de transcendent se-arată în ochii tuturor cuminte, ca o memorie uitată a unei vechi cunoașteri sfinte. Ne amintim c-am fost odată și noi în sîn de Dumnezeu, cu îngerii planînd în joacă spre un destin de semizeu... Vom dărui oricui
ANGHEL POP, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351488_a_352817]
-
religioasă și de reflexie filosofică. Reprezentările cosmologice, de natură religioasă, înfățișau universul ca pe o realitate armonioasă, structurată coerent și în același timp legată de o ordine mai amplă, de dincolo de lumea fenomenologică, care avea un caracter nelimitat și etern, transcendent: Divinitatea. Afirmarea frumosului făcea parte, astfel, dintr-o atitudine unitară în raport cu Dumnezeu, cu creația și existența, și prin urmare religia, arta și filosofia erau într-o vie comuniune. Frumosul a fost de la începuturi o parte constitutivă a vieții omului. Totul
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
deoarece participă la această frumusețe veșnică (κοσμος areîn greceste sensul de podoabă, frumusețe); 2 - eros echivalează cu a fi atras de ideea frumuseții. Scopul actului religios însuși nu este altul decât acela ca sufletul să contemple, aprins de dragoste, Frumusețea „transcendenta”. Urmașii lui Platon vor relua cercetările magistrului. Astfel, Aristotel (383 - 322 î.d.Hr.), pornind de la Platon, va dezvolta și el numeroase idei originale ajungând la o concepție estetică proprie, dar care nu se ridică la nivelul principal al maestrului
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
absolut care este frumosul în sine - incomprehensibil și supranatural - ce poate fi trăit doar în experiența extazului (εκστασις). Plotin considera că înclinația omului spre frumos are un sens metafizic, iar în percepția operei de artă omul trăiește atât aspirația spre transcendent cât și intuiția mistică a Divinului. Frumusețea Principiului creator își pune pecetea asupra întregii creații. Existența este o manifestare a Frumuseții, și a pierde din frumusețe înseamnă a fi lipsit de existență. Prin urmare, existența este dorită fiindcă este identică
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lipsit de existență. Prin urmare, existența este dorită fiindcă este identică cu frumosul și frumosul este vrednic de iubire fiindcă el este existența [10] . Frumusețea lumii, a omului și a creației sale participă la „măreața frumusețe” a Unului. Aceasta este transcendentă și poate fi cunoscută doar cu puterile intelectuale purificate. „Numai acel ochi singur vede marea frumusețe a Unului” căci „sufletul nu ar putea să vadă frumosul fără să devină el însuși frumos” [11] . Frumosul originar, transcendent, este izvorul inepuizabil al
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a Unului. Aceasta este transcendentă și poate fi cunoscută doar cu puterile intelectuale purificate. „Numai acel ochi singur vede marea frumusețe a Unului” căci „sufletul nu ar putea să vadă frumosul fără să devină el însuși frumos” [11] . Frumosul originar, transcendent, este izvorul inepuizabil al frumuseții parțiale din lumea văzută, iar aspirația oamenilor către el este eros - dragoste. Plotin reia câteva din ideile nuanțându-le și aprofundâdu-le. Astfel, afirmă și el identitatea Binelui și a Frumosului. Virtutea este frumoasă și, la
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
plenitudinea a tot ceea ce este bine și frumos în sine, fiindcă El posedă totul în Sine; El voiește numai ce și are tot ce voiește... frumos pe temeiul naturii Sale este numai Dumnezeu”Omilii la Hexameron, susține și el caracterul transcendent al frumuseții lui Dumnezeu: „dacă cele trecătoare sunt așa de frumoase cum vor fi cele veșnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase cum vor fi cele nevăzute?... dacă pentru orb este o pagubă să nu vadă soarele acesta, cât
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este bine și frumos în sine, fiindcă El posedă totul în Sine; El voiește numai ce și are tot ce voiește... frumos pe temeiul naturii Sale este numai Dumnezeu” [21] . De asemenea, Sfântul Grigorie de Nazianz spunea referitor la caracterul transcendent al Frumuseții divine: „Dumnezeu este frumusețe, dar El depășește orice frumusețe” [22] . Iar chiar din sec. I, Sfântul Clement Romanul vorbind despre neputința oamenilor de exprima în cuvinte atributele lui Dumnezeu, exclama în a sa Epistolă către Corinteni: „Cine poate
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
I, Sfântul Clement Romanul vorbind despre neputința oamenilor de exprima în cuvinte atributele lui Dumnezeu, exclama în a sa Epistolă către Corinteni: „Cine poate spune îndeajuns măreția frumuseții Lui” [23] . Sfântul Vasile cel Mare în ale luisusține și el caracterul transcendent al frumuseții lui Dumnezeu: „dacă cele trecătoare sunt așa de frumoase cum vor fi cele veșnice? Dacă cele văzute sunt atât de frumoase cum vor fi cele nevăzute?... dacă pentru orb este o pagubă să nu vadă soarele acesta, cât
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Sfântul Dionisie face printre primii legătura dintre Frumusețe și Lumina lui Dumnezeu ca manifestare a acestei Frumuseți. Frumusețea arhetipală se reflectă în întregul cosmos nevăzut și văzut și din ea își au existența toate cele ce sunt, ea fiind cauza transcendentă a tuturor armoniilor, comuniunilor și atracțiilor dintre ființe [34] Sf. Dionisie Areopagitul, preluând de la Platon ideea că Frumosul divin este și eros, dragoste, vede în aceasta principiul unificator al întregii creații în Dumnezeu, după modelul perihorezei intratreimice fundamentată tot pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu vom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de despărțire de ucenici, în seara Cinei celei de Taină, Mântuitorul Îi cerea Tatălui: „Acum preamărește-Mă, Tu, Părinte, la Tine Însuți cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Continuând cuvom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de despărțire de ucenici, în seara Cinei celei de Taină, Mântuitorul Îi cerea Tatălui:). Sfântul Apostol Pavel vede frumusețea Fiului ca izvorând din ființa Sa dumnezeiască proprie Logosului lui Dumnezeu, căci Îl numește pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
nu este doar Păstorul cel Bun, ci și cel Frumos. Desigur, aici natura Frumuseții Sale este covârșitor spirituală, căci frumusețea Domnului vine din jertfelnicia Sa de bună voie pentru oile Sale cuvântătoare [49] . . Adevărata Frumusețe a lui Hristos este epifania transcendentului. Toma de Aquino spunea: „Frumusețea este splendoarea Adevărului” (splendor veritas) [47] , însă, sensul mai plenar este că Frumusețea este puterea de atracție a perfecțiunii [48] . Iisus Hristos este ipostazierea Adevărului; afirmând despre Sine: „Eu sunt Adevărul”, aceasta echivalează cu a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și Sfântul Grigorie al Nyssei: Dumnezeu „i-a conferit (omului) frumusețea exterioară pentru că a fost făcut după Însuși chipul Arhetipului frumuseții” [71] . Creștinii au avut dintotdeauna admirație pentru frumusețea fizică pe care o vedeau ca pe un ecou al Frumuseții transcendente, iar când voiau să reprezinte plastic virtutea, recurgeau la chipul unei ființe frumoase. Trupul omenesc se înfățișează în acest fel, ca raționalitate plasticizată, care exprimă Divinul. Patriarhul Fotie al Constantinopolulul scria că „Frumusețea plastică este cea care afirmă că exprimă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a crea dar numai atât cât ne permite calitatea noastră umană. Aș putea spune, fără să-mi fie frică de contra-argumente, că un act creativ și rezultatul său se apropie de o minune, se află la pragul dintre inteligibil și transcendent, nu transcende legile firii, dar nici mult nu mai are, cu alte cuvinte, ceva crezut imposibil devine posibil, fără a desființa vre-o lege naturală, doar prin depășirea condiției minții umane la un anumit moment. Întotdeauna trecerea unei granițe mi-
PĂRĂSIT DE CREATIVITATE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350812_a_352141]
-
de tânăr de imposibilitatea unei cunoașteri profunde, reale și obiective a lumii și a fenomenelor neînțelese prin simțurile noastre, cu toate că par a fi realității obiective și a reflectării lor în conștiința umană, agnosticismul considerând drept inutilă orice cercetare rațională (metafizică, transcendentă) în acest sens. Din păcate aceste timpuri ce le trăia ca bursier acolo, erau timpuri de „agonie” pentru Germania, unde prețul unei pâini atingea cifra astronomică de două milioane de Mărci, fapt ce-i face pe germanii dornici de o revenire
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Ea însă induce o stare de liniște și pace, eventual o reflecție, o armonie interioară pe care, doar rugăciunea ți le pot aduce. Și cum altfel? când poeta e de părere că: „azi doar un zugrav talentat / mai scrie stihuri transcendente / pe foi veline” (reformă sentimentală). Uneori, poezia devine voluptuoasă, instinctivă, aproape erotică: „mă simți cum freamăt / când cobor în miezul tău / neștiută genune // amestecați devenim geamăt / unul din noi pare a fi Prometeu / foc în trupuri ne aprindem // însă noi
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
suntem realiști și raționali și tot ne-am permis cam prea mult să apropiem secularul măsurilor democratice pe care le reclamă în existența ei omenirea de veșnicia credinței, acordând celei dintâi, chiar dacă mai mult sentimental decât argumentativ, ceva din aura transcendentă a celeilalte, trebuie să ne dăm seama că tocmai această conjugare e latura seculară, trecătoare și chiar perisabilă, democrația având o proiecție mult mai mare în timp decât statul de drept. Fiind o aspirație perenă, diacronic ea își va găsi
SAU UN STAT ÎN STATUL DE DREPT de CORNELIU LEU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351659_a_352988]
-
Haos. Ed. Timpul- Iași, 1996, p.18). Omul deci, ca făptură creată după Chipul întru asemănare cu Dumnezeu privind libertatea spiritului de a se îndumnezei, își subordonează materia, determinându-și responsabil viața atât în planul imanent cât și în cel transcendent. Desigur că, pentru om, cel mai adecvat climat al vieții este natura spirituală, în care pulsează genul spiritualist, atât ca genă teologică, cât și ca finalitate religioasă (hristică). Creștinismul este așadar, Chipul adevărului ontologic așezat structural în pecetea făpturii-raționale. El
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
Gabriel (Ed. Carolina, Cluj-Napoca, 2015), pe care îl comentez în continuare, Maria și ea pictoriță, afirmă că cel mai important lucru pentru artistul plastic este să reprezinte cerul specific modelului. Cu alte cuvinte, pictorul trebuie să caute relația omului cu transcendentul: „Da, eu cred că un artist adevărat asta ar trebui să facă, să aducă cerul pe pânzele lui ca să-l arate oamenilor. Da, oamenii de acum au nevoie ce cer și de lumină, (...) da, pentru că noi purtăm ceva ceresc în
CRONICĂ DE CARTE: „GABRIEL” DE VICTORIŢA DUŢU de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346601_a_347930]
-
Duhul Sfânt; asceză și viață mistică”. „Caracterul interior și cel realist apropie acest sens al spiritualității de cel dintâi, de care îl desparte caracterul eteronom al trăirii, omul duhovnicesc nefiindu-și niciodată, sieși, lege și măsură, spune Mircea Vulcănescu. Caracterul transcendent al temeiului acestei trăiri și chipul suprafiresc în care această transcendență ia cuprindere în viața sufletească a omului duhovnicesc despart acest sens de cel de-al doilea”. Odată lămurită problema sensului noțiunii de „spiritualitate”, autorul trece la o analiză minuțioasă
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
era doar Timpul, pe care nu-l simțea a trece Superluminice secunde îi erau milenii Scruta în depărtări neantul nepătruns și rece Necontenit rostea treimice ectenii Era atât de tânăr și avea în ochi sclipiri spectrale Imponderabil lenevea în spații transcendente Recompunea versificând galacticele roiuri abisale Ori răscolea prin nebuloase după energii latente Vibra pe radiația de fond venind de pretutindeni Își revărsa candoarea în ecouri vaste de yridium Plonja după delfini de cobalt, reci și sprinteni Cânta un cântec grav
TINEREŢEA LEVIATHANULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346749_a_348078]
-
Crăciun, carte care m-a făcut să-l privesc un pic altfel pe Bacovia. Acolo se vorbea despre poezia tranzitivă ( sau denotativă), despre care Gheorghe Crăciun spunea: 1. „este scrisă de tipul liric denotativ, preocupat de cotidian și nu de transcendent, de mesaj și nu de limbaj”; 2. „e directă, democratică, mizând pe metonimie și nu pe metaforă”; 3. „s-a născut o dată cu poezia reflexivă simbolică”; 4. „ea respinge în întregime postulatele „purității”, „ermetizării”, „obscurității” limbajului din poezia modernistă”; 5. ”face
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
-nflorită! Soarele ne-o lumina, iubirea nesfârșită! Lângă ofrande sfinte, servite pe-ndelete, sărutare fierbinte dau din privire verde! Vă-mbrățișez cu dorul de viață și natură. Timpu-mi toarce fuiorul din sfântă aventură! Iubirea-i inocentă, de-a fi înălțătoare menirii transcendentă din mituri populare. Voi da la fiecare, cupă de mărgăritar cu-a iubirii licoare. Din dumnezeiescul dar. Iar roua dimineții voi dărui-n pocale, pentru destinul vieții, la zâne ursitoare. Crai de legendă și dor să fie numai al meu
VENIȚI LA NUNTA MEA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352115_a_353444]
-
proorociță” a celor viitoare este și abureala pe care o aruncă unii savanți atomiști cu privire la masa și energia universului. Ceea ce spun ei este cumva pe jumătate correct. În fapt teoria cu pricina spune că materia și energia sunt două noțiuni transcendente, dar într-o relație echivalentă masa regăsindu-se în energie, iar energia regăsindu-se în masă. Este eronat de asemenea să spunem că masa și energia sunt două noțiuni diferite când de fapt ele sunt două forme ale aceluiași lucru
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W. HAWKING de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356278_a_357607]