684 matches
-
comun cu structura obișnuită a memoriei indivizilor, cu funcționarea ei neurologică (vezi Jeffrey K. Olick, Collective Memory: The Two Cultures, în "Sociological Theory", vol. 17, nr. 3, noiembrie 1999, p. 340). În general, toate instituțiile au un trecut anume de transmis, în varii forme, propriilor membri și publicului pe care îl vizează, dezvoltând strategii și mijloace de prezervare și de persuasiune dintre cele mai diverse (vezi, de exemplu, Charlotte Linde, Working the Past. Narrative and Institutional Memory, Oxford University Press, Oxford
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vedere semantic, textul jurnalistic T2 este supus legii vericondiționalității informației: ori relatează fidel faptele, ori minte. În schimb, poemul T1 nu este nici adevărat, nici fals în raport cu lumea, ci instituie o ordine proprie de adevăr-validitate. Intenționalitatea dominată de informația de transmis este urmată de o intenționalitate poetică. Ca să dam un singur exemplu, în faptul divers, titlul și primul paragraf la perfect compus pe care îl putem considera ca "subtitlu" al articolului sînt supuse unei legi a scriiturii pe care ziaristica o
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dirijați, dar pe maghiarii care trăiesc printre ei îi asupresc, pur și Simplu, prin superioritatea lor materială și numerică, atrofiindu-le complet conștiința de rasă"93. Din scrisoarea vicepreședintelui reiese că el nu pusese la socoteală transmutarea evreilor; planul său - transmis mai departe de comandamentul Corpului IX de armată - se baza pe o lungă existență a ghetoului. Genul acesta de dezmembrare a spațiului se încadra foarte bine în ampla strategie elaborată în scopul transformării imaginii orașelor și a satelor transilvane. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ale lor versuri la puternici, la cucoane, Sunt cântați în cafenele și fac zgomot în saloane”. O altă modalitate a comicului o constituie ironia, bazată pe simularea acordului cu un anumit punct de vedere. Într-o exprimare ironică sensul mesajului transmis este contrar înțelesului cuvintelor care îl compun. Importantă pentru pătrunderea sensului ironiei este cunoașterea contextului și a tonului în care este exprimată. În romanul Moromeții, superioritatea personajului principal, Ilie Moromete, se manifestă și prin mânuirea abilă a ironiei în diferite
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
definite prin putere, apar mai întâi ca niște grupuri capabile să exercite cu succes o putere substanțialistă: pur și simplu, ele dețin pârghiile de comandă. Dar membrii elitelor respective pot fi, de asemenea, caracterizați printr-un avantaj strategic dobândit sau transmis: cel de a se putea impune și de a-și impune voința în contexte relaționale diverse. De altfel, teza lui Charles Wright Mills despre coeziunea relativă a conceptului power elite se bazează în parte pe exercițiul combinat al celor două
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
à l'intertextualité repérable : Laurent Jenny". Este uimitor cum poate să marcheze un articol o istorie. 8 entropia = "1. mărime termodinamică de stare a unui sistem fizic; 2. mărime fundamentală în teoria informației, care arată cantitatea de informație a mesajului transmis; 3. măsură care arată gradul de organizare a unui sistem". 9 [Le propre de l'intertextualité est d'introduire à un nouveau mode de lecture qui fait éclater la linéarité du texte. Chaque référence intertextuelle est le lieu d'une
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care sunt „învăluite” și „umanizate” prin folosirea de metafore despre „producția de masă” sau prin tehnici pedagogice descrise naiv. Counts insista asupra unui fenomen sociopedagogic pe care teoreticienii îl ecranau: curriculumul adevărat. Acesta nu era cel descris metaforic, ci acela transmis, generație după generație, reproducând inegalitățile sociale și economice 11. Este vorba de „teoria reproducției curriculare”, care va fi redescoperită în anii ’70 de sociologia educațională franceză. Counts a demonstrat „reproducția curriculară” - în The Senior of High School Curriculum (1926) - prin
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formează vocalele prin care se păstrează muzicalitatea și tonalitatea expresiei precum și ritmul unităților verbale. Se întâlnesc cazuri în care vorbirea se efectuează exclusiv în vocale eludând consoanele sau înlocuindu-le cu h, m și n. În asemenea situație, inteligibilitatea mesajului transmis se realizează numai din context. Se poate afirma cu certitudine că vorbirea copiilor operați pentru despicături congenitale labio-maxilo-palatine, înainte de reeducare fonetică, transmite un mesaj a cărui capacitate de informare este redusă la jumătate față de normal, socotind că „maximum de organizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
solicitare, de mulțumire) etc.. IV.3. Să utilizeze sensul cuvintelor noi În enunțuri proprii. -exerciții de sinonimie, antonimie (fără terminologie); -exerciții de completare a enunțurilor; exerciții de Înlocuire a unor cuvinte În enunțuri date În scopul păstrării sau schimbării mesajului transmis; -exerciții de integrare În enunțuri proprii a cuvintelor necunoscute (nou Învățate); exerciții de punere În corespondență a cuvintelor cu sinonime/antonime. IV.4. Să realizeze acordurile gramaticale În enunțurile redactate. -exerciții de stabilire a acordului gramatical; exerciții de completare a
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
Acest du-te-vino al fericirii e firesc pentru noi. Hitchcock și Bossuet îl practică la fel de bine amîndoi. Suficiența mea fiind fără limite, vreau să mă citez în contra exemplu pentru ceea ce nu trebuie să faci, mai ales cînd ai un mesaj de transmis: despre Dumnezeu, Revoluție sau despre o pastă de dinți, n-are importanță (legile sînt aceleași și sloganurile publice vînd la fel de bine un detergent ca și imaginea unui președinte, un președinte de dreapta la fel de bine ca pe unul de stînga). Am
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în mod stupid, la cheremul unei pene de electricitate, al unei dereglări a aerului condiționat sau al unei erori de manevrare. Stupid și rușinos, asemenea unei muște cu aripile ude. Democratizarea are un preț tehnologic. Cu cît o mașină de transmis este mai performantă, cu atît ea primește mînă de lucru mai specializată, în așa fel încît puterea de arbitraj a tehnicienilor crește odată cu capacitățile tehnice ale mediumului. O mînă de specialiști devin, între secolele al XV-lea și al XVI
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
legătură cu viața reală, nu au nici o legătură cu experiența de zi cu zi a oamenilor! Niște ,,producte” care nu se justifică în nici un fel. Așa arată iresponsabilitatea celui care se apucă de scris fără a avea nimic valoros de transmis, a celui care prin diferite mijloace de propagandă se pune în centrul atenției pentru a nu face decât să ducă lumea în eroare, pentru a face bani exploatând naivitatea și lipsa de discernământ a oamenilor. Dreptul de a scrie îl
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
caz) actul comunicativ acestea inclusiv ca modalități de adaptare/readaptare permanentă a acestui act la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este înțeleasă în context comunicativ ca atribut al subiectului locutor, respectiv interlocutor, atribut impregnat în mesajul codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat într-o anumită situație de comunicare; relevante sunt, în acest sens, precizările pe care literatura de specialitate le face în ceea ce privește comunicarea de tip didactic în condițiile în care, de exemplu, educatorul ,,comunică [și] ceea ce este el ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
cunoștințe asimilate anterior, aptitudini, deprinderi etc.; stare de spirit contextuală deschidere către informație, interes, perspectivă critică de un anumit grad; nivel de concentrare; grad de atenție; motivație extrinsecă/intrinsecă etc.); intersubiectivitate; obiectivitate conferită (în cele mai multe cazuri) de conținutul ce trebuie transmis (corespunzător planului de învățământ, programei etc.); contextualizare (vezi mai jos, comunicarea-contextualizare). (c) Comunicarea-contextualizare În calitate de concept (și termen) supraordonat celor prezentate supra, contextualizarea se constituie într-o modalitate de interpretare a unui mesaj prin raportare la valențele subiectivității/intersubiectivității/obiectivității, respectiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
respectiv ceea ce caracterizează ca particularități de vârstă și individuale, relaționale, de mediu etc. subiecții 28 educației; contextul educațional general generat de o anumită politică educațională, reflectată în documentele avansate de ministerul de profil; conținutul și forma ,,mesajului" educativ 29 codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat; avem în vedere, în acest sens, conținutul în general ,,normat" (vezi documentele), abordat însă în maniere diferite, adaptate particularităților celorlalte componente ale sistemului; vezi, de exemplu, valorificarea comunicării verbale (orale/scrise), nonverbale (gestică 30, mimică, direcția privirii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
ritm adecvate, a unei anumite intensități a vocii, a intonației corespunzătoare mesajului transmis etc.; * ipostaza de decodare (și interpretare) a mesajului implicând raportarea la codul cunoscut de către interlocutor și la relaționarea acestuia cu cel folosit de locutor în codificarea mesajului transmis; * ipostaza de asistare la ,,spectacolul" comunicării în care sunt implicate persoane cunoscute sau nu copiilor, respectiv cadrului didactic (discuția părinte copil, discuția copil o persoană pe care educatorul nu o cunoscuse în prealabil, ,,delegată" de părinți spre a participa la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
invers, al reconstituirii elementelor superioare în plan structural: sunet silabă cuvânt propoziție); * exersarea auzului fin, a atenției/capacității de concentrare; importantă este, din acest punct de vedere, ,,dozarea" ca temporalitate și complexitate în planul conținutului și al formei a mesajului transmis; educatorul/educatoarea trebuie să supună atenției copiilor mesaje având un conținut centrat pe interesele preșcolarilor, cu elemente corespunzătoare nivelului lor de așteptare (fără a exclude surpriza, ca factor motivant, ca premisă pentru cunoaștere), prezentate într-o formă simplă, concisă, accesibilă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
principiu, reperele în real); sfera receptorului: public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs. public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea unui mesaj non-literar; canalul ales: scris vs. oral/scris, audio/video; raportul m1 m2, dintre mesajul codificat/transmis de către emițător (m1) și mesajul receptat/decodat de către receptor (m2): în mai mare măsură, m1 ≠ m2 vs. m1 ≈ m2; feed-back-ul dat: (cititorul nu oferă, în general, feed-back, scriitorului, mai ales când este vorba despre receptarea textului literar într-un context
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
pelerini, misionari, oficiali statali, juriști, jurați, predispuși la deformări de tip localizare/delocalizare, individualizare/dezindividualizare, temporație/detemporație, schimbarea ordinii importanței unor personaje și întâmplări, în funcție de arbi trariul interesului receptor. Odată fixată, povestea a devenit mai ușor de reținut și de transmis, iar mitemele, având șablonul deja format, s-au putut combina și recom bina în alte și alte povești, sub auspiciile aceluiași imaginar fertil. Logica afectivă, setea de senzațional, fantezia activă a lui Jung le vor ajuta din plin. Favorizate de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ca instructor menționează ziarul pe învățătorul pensionar Gh. Rădășanu"94. În "România pitorească", revistă lunară de turism, în reportajul de folclor moldovenesc de la Strunga, găsim altă relatare: "Moștenirea lăsată de străbuni, bogăția adevăratului folclor, felul cum poate și trebuie acesta transmis ne-au fost relevate de învățătorul pensionar Gh. Rădășanu, decorat cu ordinul "Meritul cultural"95. S-a stins din viața la Bogata, la 2 martie 1976, în satul său natal, unde a fost înmormântat. Notă asupra ediției Volumul Viața mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
profesorul precizează și performanțele minime așteptate; c) considerații cu privire la posibilitățile reale de a realiza obiectivele propuse în timpul disponibil. Obiectivele să fie clare și precise, să delimiteze o conduită sau o achiziție educativă concretă. Etapa II: constă în stabilirea conținuturilor de transmis (cunoștințe, priceperi, deprinderi, abilități etc.) potrivit programei școlare și manualului. Este etapa în care profesorul personalizează actul didactic deoarece îl adaptează, înlocuiește, omite sau adaugă tot ceea ce consideră ca necesar școlarului pentru a avansa în învățare și pentru a dobândi
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
ceva timp discutării modalităților practice de a preveni confruntările pătimașe înainte ca agresiunea verbală să se producă. Cele zece porunci pentru managerii și supervizorii care doresc să evite agresiunea verbală I. Să nu ridici vocea. Comentariu: indiferent de conținutul mesajului transmis, un ton ridicat îl face pe ascultător să intre instantaneu în defensivă. Riposta ascultătorului la atacul dumneavoastră pune în mișcare rotițele confruntării. Agresiunea verbală își va face cu siguranță apariția. II. Să nu înjuri. Comentariu: pur și simplu nu o
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
confirmarea de primire a banilor (nr. 510/ 7 mai 1938)127. Anul 1938 este anul în care se înființează parohia Mihai Eminescu, delimitându-se de cea din Cucorăni și Cătămărăști. Ordinul acestei dezlipiri poartă numărul 3907, dat de mitropolie și transmis parohiei cu nr. 548 din 11 aprilie, prin Protoieria Botoșani 128. Este cel puțin contrariantă exactitatea datei, întrucât în adresa nr. 58 din 7 octombrie 1939 către Ministrul de finanțe, pentru reglementarea corectă a impozitelor, se spune că pe ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
psihică, posibilitățile și resursele. În paralel cu cunoașterea de sine, trebuie educate autocontrolul individului și independența acestuia. Aceasta corespunde cu principiul latin: „Imperare simi, maximum imperium est”. c) Principiul abținerii. Acesta este un principiu esențial de igienă mintală, care trebuie transmis individului prin educație. El privește regimul instinctelor, al pulsiunilor și tendințelor individuale și cere ca acestea să fie supuse unui control strict de către individ, care trebuie să le domine, nu să se lase dominat de ele. Este un vechi principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]