KorAP: Find »[drukola/base=transnațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...195 >

4,862 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

Viena la fel ca și transilvănenii, de frații din Balcani care au aparținut, ca și ei, civilizației bizantine, iar, mai tîrziu, au fost supuși jugului otoman. Cel mai adesea, cultul specificului național trimite la conștiința și la amintirea destinului colectiv transnațional. Obsesia istoriei răspunde unei necesități de sens pentru prezent. Românii de astăzi sînt dezolați, simt gustul amar al neputinței. Întrebarea "Ce să facem?" fără posibilitatea de a putea întreprinde ceva se repetă imediat după fiecare criză, război ori revoluție ale

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
la disperare, la o cultură a deriziunii. Identitatea sublimată ajunge, în acest caz, pînă la căderea într-o deznădejde totală. O răscruce este un non-spațiu. Ce se poate face cu o istorie care integrează mitul și legenda, amîndouă de factură transnațională, pentru a se exprima asemeni unei istorii naționale? Ce înseamnă o apartenență care nu este nici la Europa centrală, nici la Balcani, nici la Europa occidentală, nici la Rusia; ce înseamnă o țară care este în majoritate ortodoxă, dar al

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
centrale et orientale au XVe siècle), editată la Geneva, în 1988 sau cele ale americanului Frederick Kellogg privind istoriografia română, apărute în California, în 1990*. O asemenea perseverență în stabilirea tradiției naționale și o asemenea deschidere a cercetării spre arii transnaționale, mergînd de la lumea rusă și poloneză la Italia și spațiul germanic ar putea produce o contradicție între logica timpului închis în spațiul național definit ca marea Dacie și o altă dinamică ce se dovedește a fi cea a unei istorii

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Iluminism. Un simpozion pe tema epocii fanariote, organizat în 1970 la Thessalonic, exprimă dorința de revizuire a istoriografiei romantice. Inițiativa este interesantă prin faptul că dezvăluie tensiunile memoriei românești: cultul specificului condamă "fanariotismul", în timp ce preocuparea de integrare în mișcările progresiste transnaționale sublimează iluminismul din timpul fanarioților. Aprecierea acordată acestei epoci, cînd ea se dorește pozitivă, este, de asemenea, o manieră de a împăca România și Grecia, urmînd, spre exemplu, genealogiile familiilor princiare grecești din Țara Românească și din Moldova. Aceasta este

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
parte, anul 1848 a lăsat amintirea unei duble relații compusă din solidaritate și excludere. Solidaritatea, trăită la Paris, este de scurtă durată. Încă din luna iunie 1848, aceasta nu a mai avut mijloacele pentru a se exprima: Realpolitika învinge elanurile transnaționale. Michelet, care povestește aventurile pașoptistei doamne Rosetti, reamintește: "lat-o născută, această revoluție strălucitoare și pură! Dar cîte pericole! Dușmanul din toate părțile. [...] Turcii, rușii, austriecii, nu se vor abate ei asupra acestei țări nenorocite, fără apărare naturală, fără fortărețe

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
ideologică față în față vor conduce pe democrații români, fie că sînt liberali sau țărăniști, la afirmarea fidelității față de alianța franco-britanică. Taberele se delimitează în funcție de adeziunile la o anumită politică externă care exprimă reprezentările identitare fundamentale, definindu-se prin solidaritățile transnaționale. La stînga, "se vorbește de front democratic și mobilizare antireacționară" și aceste inițiative își găsesc susținerea în Franța, pe lîngă Comitetul de apărare al antifasciștilor români. În februarie 1936, comitetul francez editează un buletin, prefațat de Paul Langevin, care denunță

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
și unor reflecții critice occidentale asupra totalitarismului. Pierre Daix, Jean-Marie Domenach, François Fejtö, Eugen lonesco sînt membri ai comitetului de onoare al revistei Cahiers de l'Est. Mișcarea cehă rezultată din Helsinki ia forma unei reflecții și a unei acțiuni transnaționale asupra dreptului, asupra drepturilor omului. Carta 77 de la Praga, făcută publică în ianuarie, are trei purtători de cuvînt: pe profesorul Patocka, Vaclav Havel, Jiri Hajek, plus cîțiva semnatari. Patocka scrie: "Acordurile internaționale semnate ca minare a conferinței de la Helsinki au

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
din totalul exporturilor românești. Izolarea simbolică este esențială. Ceaușescu miza pe o tresărire a națiunii. Or, această națiune nu-1 urmează nici în proiectele sale grandioase de reorganizare a peisajului și nici în mobilizarea sa naționalistă antimaghiară. Speranțele într-o mutație transnațională înving speranțele autarhice. Ceea ce era în anii '50 un proiect prometeic devine în anii '80 subiect de scandal. Ceaușescu distruge, se spune; el însă pretinde că ar construi. Acționînd, el rămîne credincios propriilor declarații din 1965 și 1971, ca și cum erei

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
pun în mișcare conducerea revistelor literare, ca, de exemplu, pe Dan Hăulică, directorul revistei SecolulXX. În sfîrșit, momentul Budapesta este important în 1988-1989, iar publicarea revistei de limbă română România liberă, în primăvara lui 1988, dovedește un început de reflecție transnațională alternativă. Revista comemorează evenimentele de la Brașov, publică caricaturi ale Conducătorului și ale soției sale și prezintă manifestațiile organizate la Budapesta, în iunie 1988, împotriva regimului "Prometeului Carpaților". Sub titlul "Solidari", se poate citi: "Una din primele observații politice făcute în numele

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601

1995); Pulsul istoriei în Europa Centrală (1998); Relații Internaționale Contemporane (1998); Căderea României în Balcani (2000); Central Europe Since 1989 (2000); International Studies at the Begining of the 21st Century (2002); Negociind cu Uniunea Europeană (6 volume, 2003 - 2005); Relații Internaționale/Transnaționale (2005, 2007); "Bastoane și Morcovi" Reacordarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România (2006); European Negotiations. A Case Study: The Romania's Accession to EU (2006); România și iar România. Note pentru o istorie prezentă (2007). (c) 2007, Editura Institutul

România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
determinațiilor globalizării.1 Apreciind această crescută complexitate a lumii de azi ca rezultantă a istoriei contemporane pe care o trăim, spunem și noi, ca și David Held, că avem de-a face cu o structură multi-nivel a activităților internaționale și transnaționale, căreia ar trebui să i se răspundă, din punctul de vedere al guvernanței globale, cu un sistem multicentric, bazat pe multi-stratificare, multidimensional și multi-actorial.2 Un răspuns la globalism este procesul integrativ, iar acesta a înaintat doar până la scară regională

România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
grupările europene de interes economic, care va prelua dispozițiile Regulamentului 2137/85, urma a fi elaborată și adoptată până în trimestrul IV al anului 2002. De asemenea, autoritățile române aveau în vedere completarea cadrului legislativ național cu reglementarea falimentului cu caracter transnațional și transpunerea Regulamentului Consiliului nr. 1346/2000, privind procedura falimentului, cu termen în trimestrul IV al anului 2002. Contabilitatea societăților comerciale În anul 1999, prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 403/1999, au fost aprobate Reglementările contabile armonizate cu Directiva

România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
de acțiune comunitară Youth, Ministerul Tineretului și Sportului proiecta să promoveze, în primul semestru al anului 2002, propuneri de modificare și completare a Legii voluntariatului și să inițieze proiectul de lege pentru ratificarea Convenției europene asupra promovării serviciului de voluntariat transnațional pe termen lung pentru tineri, semnată de România, în iunie 2000. Referitor la dimensiunea educației non-formale a activităților sportive, din programele comunitare pentru tineret, Legea educației fizice și sportului, nr. 69/2000, conținea elemente de armonizare cu Rezoluța Consiliului și

România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
22.08.2002, privind modificarea și completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001, a fost publicată în MO nr. 642/30.08.2002. * A fost adoptată Legea nr. 213/22.05.2003, pentru ratificarea Convenției europene asupra promovării serviciului de voluntariat transnațional pe termen lung pentru tineret (MO nr. 370/30.05.2003). Aspecte referitoare la capacitatea instituțională în domeniu În acest domeniu au fost înființate și funcționau structuri tripartite care promovau parteneriatul social la nivel național, respectiv Consiliul Național de Formare

România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
instruire și angajare sunt incluse în programele de eliminare a disparităților dintre regiuni. Obiectivul 3 a primit 12,3% din fondurile pentru bugetul 2000-2006. Mai există, de asemenea, patru Inițiative comunitare, care caută soluții comune la probleme specifice: * Cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională (Interreg III); * Dezvoltare sustenabilă a orașelor și a zonelor urbane în declin (Urban II); * Dezvoltare rurală prin inițiative locale (Leader +); * Combaterea inegalităților și discriminării privind accesul la piața muncii (Equal). A mai existat o alocare specială a fondurilor

România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
implementării Rezoluției nr.1373/2001 a Consiliului de Securitate ONU. În aprilie 2002, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a adoptat Strategia Națională pentru Prevenirea și Lupta împotriva Terorismului. România a semnat Convenția Internațională a Națiunilor Unite împotriva crimei organizate transnaționale (Convenția de la Palermo) și a protocoalelor sale adiționale, privind traficul de ființe umane. Noua legislație trebuia implementată, iar reforma efectivă a Poliției trebuia realizată de urgență. Reforma Inspectoratului General al Poliției, care a început în 1999, urma să se finalizeze

România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
în domeniile politice, unde cooperarea efectivă dintre anumite servicii era necesară (ex. managementul frontierei, poliție, combaterea corupției) au fost limitate. Intensificarea contactelor cu instituțiile partenere din statele vecine urmau a permite, de asemenea, abordarea mai eficientă a problemelor cu caracter transnațional. Raportul de țară 2004 Capacitatea administrativă în domeniul protecției datelor personale trebuia întărită, în continuare, pentru a asigura implementarea eficientă a legislației. Legislația în domeniul protecției datelor personale mai trebuia aliniată la legislația europeană. Instituțiilor implicate în protecția datelor personale

România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
umane, unde cooperarea inter-agenții era esențială. Eforturile trebuiau să se axeze pe îmbunătățirea contactelor, la nivel de execuție, între instituțiile din sistemul penal român și actorii corespondenți din statele vecine. Acest lucru era esențial pentru că se intenționa ca amenințările criminalității transnaționale din regiune să fie combătute mai eficient. Trebuia acordată atenția cuvenită și alocate resursele adecvate implementării depline și la timp a principalelor strategii și planuri de acțiune, pentru a rezolva aspectele de îngrijorare menționate. România trebuia să-și dezvolte capacitatea

România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

petrolul timpuriu" s-a dat cu precădere între marile companii americane Amoco, Pennzoil și concernul britanic British Petroleum. Cele 8 miliarde de dolari, care reprezintă valoarea "contractului secolului", cum l-au denumit mass-media internaționale, au fost împărțite între 11 companii transnaționale, partea leului revenind celor trei mai sus-enumerate. 2. "Marele Joc" pentru controlul Mării Caspice și al Asiei Centrale "Marele Joc" pentru controlul asupra Bazinului Caspic și al Asiei Centrale se desfășoară de multă vreme. SUA au înlocuit Marea Britanie, după ce aceasta

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
zi, cel de gaze naturale a atins circa 90 miliarde metri cubi pe zi, iar cel de cărbune solid s-a apropiat de 5 192 milioane de tone pe an. O consecință a acestor fenomene o reprezintă apariția unui sistem transnațional cu numeroase ramificații pentru resursele enegetice. Competiția pentru hidrocarburi domină începutul actualului mileniu, cu concentrarea atenției pe statele Golfului, pe cele din Bazinul Caspic, pe Siberia de Est și de Vest, Africa de Vest, Asia de Sud-Est, Nordul Americii de Sud. Creșterea gradului de interdependență dintre

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
avea nevoie de 50-100 de ani pentru eradicarea completă a sărăciei. Relațiile dintre Uniunea Europeana și America Latină și Caraibe s-au stabilit și au evoluat pe baza unor premise și elemente convergente: legăturile istorice, culturale și lingvistice; atracția exercitată pentru întreprinderile transnaționale; stabilizarea situației politice și evoluțiile democratice în zona Americii Latine și Caraibelor; aderarea, în 1986, a Spaniei și Portugaliei la UE; afirmarea mondială a Euro, ca monedă de referință; tendința de limitare a demersurilor SUA de subordonare a economiilor țărilor

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
prezent, primul investitor din zona Americii Latine și Caraibelor, cele mai importante fiind investițiile din Mercosur (Brazilia și Argentina), Mexic, Venezuela și Columbia. Acumulate, investițiile UE în regiune se situează la cca 250 miliarde dolari, 10 din primele 15 societăți transnaționale fiind originare din UE, ca și 9 din primele 15 bănci din America Latină și Caraibe; UE este al doilea partener comercial al regiunii, pentru Mercosur și Chile fiind primul partener comercial; În perioada 2000-2007, America Latină și Caraibe și-au dublat

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
are trăsături specifice: piețe noi piețe valutare și de capital legate global, operând 24 de ore zilnic, cu operațiuni la distanțe planetare; mecanisme noi legături Internet, telefoane celulare, rețele mass-media; noi actori Organizația Națiunilor Unite, instituțiile specializate ale ONU, corporațiile transnaționale cu putere economică mai mare decât multe state, rețele globale de organizații neguvernamentale și alte grupări care depășesc granițele naționale; noi reguli acorduri multilaterale privind comerțul, serviciile și proprietatea intelectuală, susținute de reglementări puternice și angajamente pentru guvernele naționale. 2

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
unul de natură tehnologică, respectiv, extinderea explozivă a informației, creșterea eficacității comunicațiilor și transporturilor internaționale, al doilea de natură economică, rezultat al înlăturării barierelor naționale față de fluxurile internaționale de bunuri, servicii, tehnologii și capitaluri. Principalii vectori ai globalizării sunt: societățile transnaționale, care acționează prin investiții directe de capital, deschiderea de filiale proprii sau crearea de societăți mixte cu parteneri locali, infuzia de tehnologii noi în țările-gazdă; organizațiile subregionale, regionale și interregionale, care dezvoltă o cooperare multilaterală între țările membre și facilitează

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
este surclasarea celor marginalizați și sărăciți, cărora li se taie glasul și preocupările pentru dialogul global. În al patrulea rând, străpungerile tehnologice globale oferă un mare potențial pentru progresul uman și pentru eradicarea sărăciei, dar nu în condițiile actuale. Corporațiile transnaționale definesc programele de cercetare și controlează strict descoperirile lor pe baza regulilor stabilite în Acordul privind comerțul legat de drepturile de proprietate intelectuală. Este necesară o deschidere mai largă, care să permită decalajul tehnologic crescând între economia globală bazată pe

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]