679 matches
-
didactică/educațională, sunt importante autocunoașterea și cunoașterea, după cum este imperioasă crearea de situații de comunicare care să provoace noi descoperiri despre sine/despre ceilalți (vezi, de exemplu, talentul unui copil descoperit de către profesorul său). (2) Comunicarea interpersonală din perspectiva analizei tranzacționale Analizând modul în care comunicăm, modul în care comunică cei din jurul nostru, în contexte dintre cele mai diverse (cotidiene, oficiale etc.), recunoaștem la un moment dat replici, idei, manifestări comportamentale verbale, nonverbale și/sau paraverbale care reflectă tocmai dinamica influențelor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ani...". De altfel, este o manieră uzuală de a "citi" sistemul influențelor exercitate, în timp, asupra unei persoane, prin analiza stilului comunicativ al acesteia. O astfel de analiză poate fi realizată și prin metoda fundamentată de Eric Berne (1950) analiza tranzacțională, prezentată în literatura de specialitate ca o metodă de analiză și un instrument de reglare a interacțiunilor umane și a conflictelor (Cabin & Dortier, 2010, p. 187 ș.u.; Brécard, Hawkes, 2008, pp. 25-55; Coman, 2008, pp. 58-73; Constantinescu-Ștefănel, 2006, pp.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la literatură... e clar că nu puteam să mă gândesc la așa ceva..."; * (nici eu, nici ceilalți nu valorăm nimic): "Nu știu ce caut aici. Și e clar că nici voi nu aveți ce căuta aici. Totul e inutil...". Aceste direcții de analiză tranzacțională pot fi valorificate (și literatura de specialitate demonstrează acest lucru) și în sfera educației, în contextul aplicării acestei teorii în vederea unei mai bune cunoașteri de sine/dezvoltări personale și a înțelegerii celor cu care interacționăm, a îmbunătățirii relațiilor cu aceștia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
multe", relația "de autoritate deontică" profesorul poate sancționa în cazul neîndeplinirii unei sarcini cf. Sălăvăstru, 2004, pp. 212-214), relații de solidaritate versus antagonism, relații de aprobare versus dezaprobare, relații destinse versus tensionate (Alecu, 2002, p. 29), relații permisive, normative sau tranzacționale (Diaconu, 2002, pp. 116-119) etc.; relația dintre stilurile comunicative cu care intră fiecare actant într-o situație de comunicare didactică se consideră, de exemplu, că profesorul determină, prin comportamentul său comunicativ, un anumit tip comunicativ pentru elevii/studenții cu care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la estetica teatrului. Târgu-Mureș: Editura Academos. Berger, R. (1976). Artă și comunicare. Traducere de Florin Murgescu. București: Editura Meridiane. Berne, E. (2006). Ce spui după "Bună ziua"?: psihologia destinului uman. Traducere de Anacaona Mîndrilă. București: Editura Trei. Berne, E. (2011). Analiza tranzacțională în psihoterapie. Traducere de Liviu Stroie și Nicoleta Gheorghe. București: Editura Trei. Birkenbihl, V. F. (1998). Antrenamentul comunicării sau arta de a înțelege. Stabilirea unor relații interumane eficiente. Traducere de Aurelia Mihalache. Gemma Pres. Birkenbihl, V. F. (1999). Semnalele corpului. Cum să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mediului, de a iniția schimbarea. O analiză comparativă a managerilor și liderilor este realizată și de către R. Gilbreath (apud Iosifescu, 2001, pag.61) care le atribuie calități diferite. Astfel, dacă managerul controlează și optimizează ceea ce există deja, promovează stabilitatea, acționează tranzacțional, urmează regulile stabilite, asigură respectarea lor și corectează abaterile de la standarde, reține și întreabă, de regulă, cum?, liderul schimbă ceea ce există în ceea ce este necesar, promovează schimbarea, acționează transformațional, introduce reguli noi, încurajează creativitatea și elimină constrângerile care determină comportamente
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acest lucru: de reproducere a normelor și valorilor, de adaptare, de execuție și de integrare. 5 termenul a fost introdus de James Burns (1978) și fundamentat teoretic și metodologic de Bennis (1985). Este folosit în opoziție cu conceptul de lider tranzacțional ce descrie o conducere bazată pe costuri și beneficii, pe "târguieli implicite" între manager și angajați. 6 Ne putem aminti astfel de celebra sintagmă "pantha rhei" (totul curge) a lui Heraclit din Efes, numit și filosoful devenirii, care a încercat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
autism și care susține din punct de vedere medicamentos intervenția interdisciplinară. Psihologii sunt specializați în a evalua nivelul cognitiv, de dezvoltare generală, socio-emoțional și comportamentul funcțional al copilului autist. În munca lor, ei încorporează trei modele teoretice: teoria psihodinamică, cea tranzacțională și comportamentală. Toate acestea vizează în special creșterea interesului pentru mediul înconjurător, a capacității de autocontrol emoțional și comunicațional. Logopedul - una din sarcinile cele mai importante este de a stimula și a crește nivelul de comunicare expresivă sau receptivă, incluzând
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
gravă inconsecvență, facultățile de teologie au rămas în cadrul universităților, ieșind de sub tutela Ecclesiei. Aceasta a trebuit să admită că facultățile de teologie sunt "sterpe și inoperante în forma lor actuală și în mecanismul actual al învățământului", recurgând la o soluție tranzacțională 12. Nae Ionescu a crezut cu tărie că Biserica, forțată de anumite circumstanțe, își va constitui un sistem propriu de școli superioare, sistem adaptat necesităților ei și ale religiei, lucru care nu s-a produs. Mai mult, Biserica nu a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de Instrucție asupra facultăților noastre de teologie". 12 Ibidem: Faptul că cea mai înaltă școală de teologie scapă de sub controlul și supravegherea Bisericii era, în adevăr, ilogic și dureros. Dar nu putea face altfel. Și atunci a încercat o soluție tranzacțională: a cerut pentru ea dreptul de a avea un cuvânt la numirea profesorilor. I s-a acordat, în formă; în comisiile de recomandare a profesorilor funcționează, după noua lege, și doi membri ai Sfântului Sinod. Dar numai forma e satisfăcută
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
înțelege "un fenomen în care s-au întrepătruns următoarele caracteristici: raționalizarea, alienarea, urbanizarea și viteza (atît istorică, cît și fizică); accentul pe comunicare și informație, pe prezența imediată, pe individualism și autoinventare, pe egalizare și omogenizare; relațiile umane contractuale sau tranzacționale; presiunea utopică spre progres și altele". Între gînditorii asupra cărora s-a oprit în argumentarea prezenței elementelor de continuitate și stabilitate aflăm pe Leibniz și Vico. Leibniz (1646-1716), adevărat homo universalis, așa cum aflăm doar în Renaștere, din aceeași familie cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a termenilor și condițiilor de schimb cu angajatorul 8. O analiză a aspectelor psihologice a relației angajat-angajator evidențiază implicațiile consecințelor motivaționale în generarea de noi idei. Denise Rousseau clasifică contractele psihologice în funcție de relațiile de schimb care le generează: unele sunt tranzacționale, iar altele relaționale 9. Clasificarea a fost aprofundată de Peter Blau în celebra sa lucrare Exchange and Power in Social Life în care schimbul a fost apreciat ca având sorginte economică sau socială. Spre deosebire de tranzacțiile economice, în care un contract
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și pericolele ce înconjoară acțiunile și interacțiunile" (screening-off device in relation to the risk and dangers in the surrounding settings of action and interaction), precum "un cocon protector"16. Paul Zak și Stephen Knack 17 reiau această idee a costurilor tranzacționale mici și evidențiază că acele societăți cu nivel ridicat de încredere produc mai multă plus-valoare și mai mult bun public decât societățile cu un nivel scăzut de încredere, deoarece actorii implicați folosesc în scop productiv timpul pe care altfel l-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care Dumnezeu le-a acordat lui Adam, lui Noe și fiilor săi (...)". Locke, Al doilea tratat, § 25, p. 67. 90 Un drept "natural" este, pentru Locke, acel tip de drept care nu este este nici "creat", nici "interacțional", nici "convențional", nici "tranzacțional", nici "civil", nici "instituțional". John A. Simmons, The Lockean Theory of Rights, Princeton University Press, Princeton, 1992, p. 90. 91 La Hobbes, rațiunea este un simplu calcul al mijloacelor care pot asigura autoconservarea - detaliu ce va fi interpretat ca o
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pe alocuri, și opoziția nu văd în scriitor decât un tovarăș de drum și un executant sau, și mai rău, un simplu salariat. De unde și rezerva scriitorului. De aici, pe de altă parte, și un alt gen de relații: cinic tranzacționale, oportuniste și venale. Din orice direcție am privi, relația pare deci viciată și impură, imposibilă în orice caz în forme riguroase și intransigente. Aceasta ar fi, în linii mari, influența politicii asupra literaturii. Influența literaturii asupra politicii se pune în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și facem ca noi), continuă și va mai continua mult timp. Ne aflăm în zona duplicității fundamentale, congenitale și inevitabile. A interferențelor contrarii. Spiritul absolut, radical, fundamentalist, fanatic nu se poate naște sau instala în această zonă. Ea aparține relativului, tranzacționalului, compromisului, adesea chiar efemerului. Construcția durabilă nu are priză. întreaga problemă este doar de a ne face politica de stat cât mai inteligent, patriotic și avantajos posibil. O nomenclatură educată la Moscova sau în spiritul său nu poate gândi însă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o caracterizare a „sufletului nostru”, a psihologiei românului: „eminamente bun”, tolerant, capabil să se acomodeze la schimbarea Împrejurărilor, creativ; spirit critic, inteligență imediată, clară și de bun-simț, dar superficialitate În practică. Adaptabilitatea românului - caracterizată prin suplețe, gust pentru progres, spirit tranzacțional - l-a salvat În perioade vitrege, dar aceasta Înseamnă și lașitate, duplicitate, șiretenie, superficialitate, „spirit ușuratec de zeflemea”. toate cuprinse Într-o Înțelepciune care maschează Însă pasivitatea, neputința indignării, minciuna și ipocrizia. „N-avem gravitate solemnă, nici reculegeri de conștiință
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe agenda lumii nevoia de stat-intervenționist, cu autoritate politică decisivă. Întărirea poziției statului în relația sa cu companiile transnaționale rămâne o problemă deschisă. Guvernanți, societatea civilă, premiați Nobel au propus o multitudine de alternative (reevaluarea codurilor legislative în vederea reformulării raporturilor tranzacționale cu marile companii, regândirea rolurilor lor în creșterea economică, reprivatizarea unora din atribuțiile nefuncționale ale guvernelor, integrarea voluntară a statelor-națiune în rețele de state transnaționale etc.). Într-o economie internațională în care autoritatea este difuză și necentralizată, iar puterea este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și-a externalizat costuri și a afectat, mai mult sau mai puțin, indivizi, grupuri, comunități și, neîndoielnic, mediul înconjurător. Orice tranzacție economică care are la bază producția sau consumul, are pe lângă părțile direct implicate și părți involuntar afectate de procesul tranzacțional. În registrul economic, costurile colaterale ale tranzacțiilor sunt cunoscute sub denumirea de "externalități". Externalitățile pot crea beneficii sociale (ex. achiziția unei licențe de producere a calculatoarelor de către China a stimulat o creștere cu 10% a gradului de competențe în utilizarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la ,,umbrela colectivă" a guanxi). În plus, distincția dintre ce este și ce nu este legal este rareori clară: ,,ce se poate accepta ca reciprocitate într-un an poate fi redefinit ca fiind corupție următorul an [...] [în funcție] de relațiile tranzacționale sau politice" (Smart 1999: 112; vezi și White 1996; Zhu 1999). 4. Pentru o șocantă relatare de la fața locului a campaniei din universitatea Yenching din Beijing, o instituție privată, sprijinită de Statele Unite, preluată de stat în aprilie 1951, implicând denunțarea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ar putea considera prudent să își facă depozitele, simultan sau fragmentar, în bănci străine corupte sau în cele care nu se conformează celor 40 de recomandări. Această tactică îi expune totuși unor riscuri asociate atât transportului fizic, cât și costurilor tranzacționale ridicate ale cheltuielilor de curierat, comisionului și asigurării, odată cu mituirea funcționarilor pe tot acest parcurs 17. În cazul regimurilor bancare corupte din statele slabe sau prădătoare, faptul că aplicarea legii este o problemă permanentă în tranzacțiile criminale înseamnă că există
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
benignă. Ceea ce expune aceste personaje unor deformări nu este în niciun caz detaliul anatomic. Suceala lui Cănuță nu este una anatomică, ci ține de „firea” personajului așa cum sunt și sucelile actorilor poli- tici precum Cațavencu și care corespund unui caracter tranzacțional al personajelor caragialești. Caragiale este chiar zgârcit cu amănuntele fizice cu privire la personajele sale, îl descoperim uneori atent la îmbrăcăminte, dar aten- ția ține de evidențierea ulterioară a unei body language. Nici moravurile societății în care trăiesc personajele sale nu sunt
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
înțeles uman și cu o valabilitate estetică ce depășește cu mult sfera unui localism restrâns și efemer.” Într-un fel, Radu Stanca încearcă să atenueze pronunțata marcă balcanică, evidentă, eliminând sau minimalizând bagajul mentalitar al personajelor și implicit caracterul lor tranzacțional ca elemente vexante ale specificului național. Radu Stanca purifică această lume amestecată de pruritul meschinăriei și versatilității ei. Nu este vorba de a fi sau nu de acord cu lectura lui Radu Stanca, ci de a observa cum această lectură
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
compromisului care diminuează considerabil statura personajelor, răpin- du-le orice dimensiune tragică, ceea ce i-a fost și reproșat lui Caragiale în repetate rânduri. În tragedie nu este loc pentru conciliere, dimensiunea tragediei înscrie doar opo- ziții radicale aflate în afara spiritul tranzacțional specific lumii caragialești și în principiu comediei. Exegeza lui Nicolae Steinhardt evidențiază chiar și o dimensiune creș- tină a operei dramaturgului, subliniind beneficiile acestor concilieri care suspendă o rezolvare violentă, un posibil conflict tragic. De ce îl aduce în discuție Horia-Roman
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
asupra generației următoare, oricât de contestabile ar fi unele din judecățile sale. În majoritatea cazurilor opiniile sale sunt juste total ori parțial, sau se apropie printr-un detaliu de justețe mai mult decât ale altora. Față de critici e inclement ori tranzacțional, cu prozatorii e reticent, poezia, pe care n-o profesează însuși, se bucură de o primire cordială, în marginile temperamentului criticului care preferă grațiosul, micul plastic și are oroare de lirica sublimă, de marele patos, de meditație, deopotrivă apoi de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]