5,381 matches
-
pentru hematuria glomerulară sunt: - absența simptomatologiei algice; - absența cheagurilor și a hematuriei macroscopice; - prezența a >30 % hematii dismorfe (eritrocite inegale, cu contur modificat, protruzii veziculare și pierderi segmentare de membrană) și a cilindrilor hematici; modificările morfologice ale hematiei survin în urma traumatismului mecanic și osmotic din capilarele glomerulare și din diferitele segmente ale nefronului. Evaluarea corectă a morfologiei globulelor roșii se realizează în microscopia cu contrast de fază. Aprecierea morfologiei eritrocitelor din urină este extrem de dependentă însă de experiența operatorului; - proteinurie >1g
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mari decât cele de sodiu); • aport hidric insuficient; • tratament cu diuretice (în special furosemid, în anumite cazuri); • tulburări hormonale (diabet insipid, hiperaldosteronism, tratament cu corticosteroizi). 2. Hiponatremia (K <3,5 mmol/l) se întâlnește în următoarele situații: • vărsături, diaree, arsuri, traumatisme; • pierderi renale (nefropatii tubulo-interstițiale, faza poliurică a IRA, tratament cu diuretice - în special thiazidice); • hipoaldosteronism și sindromul secreției inadecvate de ADH; • medicație: unele antidepresive, antidiabetice și citostatice. 3.5.3. Modificările calciului seric 1. Hipercalcemia (valori ale calciului total >2
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la tehnoredactare • caracterizarea maselor intrarenale (de regulă tumori, abcese, chisturi) - la orice pacient cu hematurie macrosau microscopică sau cu semne de infecție urinară înaltă; • evaluarea spațiului perirenal (abces, hematom, chisturi renale cu dezvoltare extrarenală) - este necesară îndeosebi la pacienți cu traumatisme, sindrom infecțios sau după puncție-biopsie renală (PBR); • screening-ul pentru boala polichistică - forma autosomal dominantă - este de dorit la toate rudele de gradul I ale unui pacient cu boală cunoscută; • localizarea rinichilor (pentru proceduri invazive, de ex. PBR, puncționarea unui chist
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
adesea latente: • afectarea cardiacă - cardiomiopatie restrictivă, insuficiență cardiacă predominant dreaptă, trombi intraatriali; • afectarea digestivă - macroglosie, sindrom de malabsorbție, hepatomegalie; • afectarea sistemului nervos autonom - hipotensiune arterială ortostatică, impotență, tulburări de tranzit intestinal, sindrom de canal carpian; • afectarea vasculară - fragilitate cutanată după traumatisme minime; • afectare endocrină - insuficiență corticosuprarenală, hipotiroidie. Diagnosticul amiloidozei se bazează pe examenul histologic al unui fragment bioptic renal sau hepatic. Mai accesibile și mai puțin riscante sunt puncția-aspirație a grăsimii subcutanate abdominale, biopsia rectală și biopsia gingivală, care au o
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
angiografie). Leziunile se pot complica cu disecția mediei sau cu anevrisme și în aproximativ un sfert din cazuri leziunile pot fi bilaterale. Alte cauze (rarisime) de stenoză de arteră renală sunt: boala Takayashu, coarctația de aortă, stenoza vasculară post-radică și traumatismele abdominale. 10.3. Fiziopatologie Rolul sistemului renină-angiotensină-aldosteron Prezența stenozei de arteră renală determină creșterea secreției de renină, menținând astfel filtrarea glomerulară prin efectul vasoconstrictor pe arteriola eferentă al angiotensinei II. Pe de altă parte, angiotensina II crește reabsorbția tubulară de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nivelul brațului interesat (de ex. cu manșeta aparatului de tensiune) și vor fi limitate solicitările fizice la acest nivel. Pacienții vor fi instruiți să nu doarmă pe brațul cu fistulă, să nu poarte greutăți care să comprime fistula, să evite traumatismele directe ale acesteia. Ei trebuie să cunoască modalitatea de evaluare a funcționării fistulei (puls, tril, suflu), să recunoască infecția sau tromboza și să anunțe unitatea de hemodializă imediat ce remarcă anomalii. Tegumentul va fi spălat zilnic și înaintea ședinței de hemodializă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
repetate, se pot întâlni și în alte afecțiuni: peritonită tuberculoasă, peritonită non-infecțioasă cu eozinofile (alergică), tumori, leucemie, limfom. Principalele măsuri de prevenire a peritonitelor sunt următoarele: Implantarea corectă a cateterului de DP, crearea unui tunel subcutanat cu traiect descendent, evitarea traumatismului și a hematomului local, administrarea de antibiotice preoperator, îngrijirea corectă post-operatorie a orificiului de ieșire; Respectarea tehnicii corecte a schimburilor, a măsurilor de asepsie și a pașilor dializei, implică o bună instruire a pacientului și reevaluarea periodică a tehnicii; Eradicarea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ADH-like asupra tubului colector, a unor substanțe exogene (medicamente); • potențarea de către unele droguri a efectului tubular renal a ADH. SIADH se poate întâlni în situații variate: boli ale SNC: - abcese cerebrale, tumori cerebrale, meningite; - hemoragii subarahnoidiene, hematoame subdurale; - atacuri cerebrale, traumatisme cerebrale. boli pulmonare: - pneumonie bacteriană; - insuficiență respiratorie acută; - TBC pulmonară. neoplazii: - carcinom pulmonar cu celule mici; - carcinom pancreatic; - carcinom duodenal. greață; status postoperator; droguri: amitriptilină, carbamazepină, clorpropamidă, clofibrat, ciclofosfamidă, vincristină, haloperidol, narcotice, nicotină, tioridazină. Criteriile de diagnostic ale SIADH: • hiponatremie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
micșorează episoadele paralitice în boala câștigată. • Agoniști beta 2 adrenergici în exces (adrenalină, salbutamol, terbutalină, fenoterol) administrați pentru tratamentul astmului, pe cale inhalatorie sau intravenoasă; hipokaliemia tranzitorie poate apărea și legat de eliberarea endogenă de catecolamine la pacienți cu infarct miocardic, traumatisme cerebrale, delirium tremens, după chirurgia pe cord deschis; • Intoxicații cu diferiți agenți care modifică distribuția transcelulară a potasiului: teofilina, săruri acide solubile de bariu, toluen. - Teofilina în administrare necontrolată, acută sau cronică, poate induce hipokaliemie indirect, prin creșterea catecolaminelor și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în numeroase cazuri de acidoză metabolică organică (acidocetoza, lactică, toxică) kaliemia crește puțin în absența insuficienței renale asociate; hiperkaliemia este mai frecventă în acidozele așa zise minerale (retenție de acid sulfuric sau fosforic) decât în acidozele organice; • Distrucții celulare masive (traumatisme, arsuri, ischemia acută a membrelor); rabdomioliza indusă de lovastatin și cocaină sau liza tumorală care apare spontan sau după chimioterapie (limfoame). c. Distribuție anormală de potasiu • Deficiența în insulină: droguri care inhibă eliberarea insulinei endogene (somastatina) pot produce hiperkaliemie la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
oncologie: anemii hemolitice autoimune, purpura trombocitopenică idiopatică, leucemii, limfoame, Endocrinologie: boala Basedow, boala Addison, Neurologie: distrofie musculară, scleroză multiplă, Boli autoimune sistemice: colagenoze, vasculite Reacții alergice medicamentoase și post-transfuzionale, Transplante de organe (prevenirea rejetului), Altele: edem cerebral, meningită, șoc septic, traumatisme vertebrale etc. 3. Posologie Glucocorticoizii pot fi administrați local (unguente, instilații oculare, inhalații nazale sau bronșice, supozitoare) sau sistemic (P.O. sau IV). Administrarea orală se face, de preferință, în priză unică cotidiană. Adesea, în practică, dozele mari se administrează
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
inexorabilă, într-un mod alternativ de organizare poate deveni o tendință evitabilă. Psihanaliza în varianta sa clasică freudiană acordă sexualității un rol central în explicarea întregii dinamici psihice. În mod special, bolile psihice se presupunea că-și au originea în traumatisme în sfera vieții sexuale. O asemenea presupoziție pare, pentru omul actual, destul de bizară. Este necesar însă să ne situăm în evaluarea psihanalizei și într-o perspectivă istorică. Societatea europeană de la începutul secolului, caracterizată prin numeroase restricții ale sexualității, oferă teoriei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
controverse și a suscitat numeroase intervenții, provenind în special din direcția asociațiilor victimelor. 1. Contribuții teoretice Criteriile stresului post-traumatic Dispunem, în prezent, de criteriile DSM care fac din stresul post-traumatic singura tulburare a cărei etiologie este cunoscută. Totuși, legătura dintre traumatism și răspunsul la stres nu este întotdeauna evidentă. Traumatism și memorie Există cazuri în legătură cu care nu există nici o ambiguitate: o rană pe un câmp de bătălie, un accident de mașină, violențe observate sau prezentate de către poliție, un abuz sexual urmat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din direcția asociațiilor victimelor. 1. Contribuții teoretice Criteriile stresului post-traumatic Dispunem, în prezent, de criteriile DSM care fac din stresul post-traumatic singura tulburare a cărei etiologie este cunoscută. Totuși, legătura dintre traumatism și răspunsul la stres nu este întotdeauna evidentă. Traumatism și memorie Există cazuri în legătură cu care nu există nici o ambiguitate: o rană pe un câmp de bătălie, un accident de mașină, violențe observate sau prezentate de către poliție, un abuz sexual urmat de acuzații și de dezorientarea celui care a comis
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
violențe observate sau prezentate de către poliție, un abuz sexual urmat de acuzații și de dezorientarea celui care a comis abuzul cu ajutorul dovezilor obiective. Dar există o zonă nesigură care corespunde distorsiunilor memoriei. După o perioadă în care au fost negate traumatismele psihice, societatea noastră se găsește într-o epocă în care false amintiri, amintiri implantate prin intermediul sugestiei și interogatoriilor încrucișate au provocat catastrofe, în special în acțiunea juridică vis-à-vis de abuzurile sexuale pedofile. „Falșii pozitivi” pot exita la fel ca și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și în mod neașteptat. Ele au drept consecință o avalanșă de mecanisme de adaptare psihologice și biologice. Stresul post-traumatic corespunde permanenței unui sindrom construit din repetarea sau intruziunea de gânduri formate din imagini, emoții, senzații sau coșmaruri în relație cu traumatismul. Acestui sindrom de repetare i se asociază o tensiune anxioasă permanentă și evitarea fobică a situațiilor care amintesc de aproape sau de departe episodul traumatic. Distingem mai multe tipuri de stres post-traumatic - acut (mai puțin de trei luni după); - cronic
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a situațiilor care amintesc de aproape sau de departe episodul traumatic. Distingem mai multe tipuri de stres post-traumatic - acut (mai puțin de trei luni după); - cronic (mai mult de trei luni după); - amânat (care apare după șase luni de la producerea traumatismului). Evaluare Stresul post-traumatic apare, adesea, cu ocazia unui al doilea eveniment traumatic care provoacă, în modul de funcționare al subiectului, o ruptură mai categorică decât cea provocată de primul traumatism. Trebuie, deci, să utilizăm interviuri structurate cum este CAPS pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
luni după); - amânat (care apare după șase luni de la producerea traumatismului). Evaluare Stresul post-traumatic apare, adesea, cu ocazia unui al doilea eveniment traumatic care provoacă, în modul de funcționare al subiectului, o ruptură mai categorică decât cea provocată de primul traumatism. Trebuie, deci, să utilizăm interviuri structurate cum este CAPS pentru a defini clar traumatismele recente și cele anterioare. Este posibil, pentru precizarea simptomelor actuale, să utilizăm fișa de evaluare PCL-S a lui Weathers care respectă criteriile DSM-IV. Epidemiologie Stresul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apare, adesea, cu ocazia unui al doilea eveniment traumatic care provoacă, în modul de funcționare al subiectului, o ruptură mai categorică decât cea provocată de primul traumatism. Trebuie, deci, să utilizăm interviuri structurate cum este CAPS pentru a defini clar traumatismele recente și cele anterioare. Este posibil, pentru precizarea simptomelor actuale, să utilizăm fișa de evaluare PCL-S a lui Weathers care respectă criteriile DSM-IV. Epidemiologie Stresul post-traumatic are o prevalență de 1% din populația generală (pentru întreaga perioadă de viață
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cum ar fi depresia și anxietatea și de tulburări de personalitate sunt mai vulnerabili. Subiecții care au prezentat în prealabil sensibilitate la anxietate, sau care au avut înainte iluzia unei lumi juste și stabile, sunt în mod special expuși riscului. Traumatismul reprezintă totuși catalizatorul necesar pentru a atinge punctul de ruptură al personalității: fără acesta, nu se întâmplă nimic. Psihobiologie Lucrările cele mai recente sugerează faptul că, la pacienții care au avut un stres post-traumatic, reacțiile sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal sunt cronic exagerate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a ceea ce ar prezice modelul clasic al stresului, în stadiul bazal, nivelul de cortisol este scăzut și pacienții care suferă de un stres post-traumatic prezintă un răspuns de hiper-eliminare în timpul testului cu dexamenazone. Această hipersensibilitate ar putea explica de ce repetarea traumatismului transformă uneori stresul post-traumatic într-o problemă cronică și faptul că, într-un număr important de cazuri, simptomele se agravează cu timpul. Complicațiile Inhibiția, însoțită de un sentiment de culpabilitate și de rușine, este primul obstacol în căutarea unui ajutor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reproducerea unei traume sexuale asupra altei persoane nu este o fatalitate: acest lucru se observă într-o treime din cazuri, în timp ce o treime din cazuri prezintă riscul, dar pot evolua bine și o treime din cazuri este rezistentă la șocuri (traumatismul n-are efect asupra comportamentului ulterior). Tratamentele stresului post-traumatic Tratamentele farmacologice Tranchilizantele și neurolepticele sedative pot fi utilizate în caz de urgență. Pentru stresul post-traumatic acut sau cronic, antidepresivele serotoninergice și carbamazepinele și-au demonstrat eficiența în câteva studii controlate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
concluzia că nu există nici o dovadă că debriefing-ul are un efect de prevenire a stresului post-traumatic. Două studii controlate de bună calitate indică faptul că debriefing-ul poate să se dovedească a fi periculos: acesta ar putea reprezenta un al doilea traumatism pentru unii pacienți, iar faptul că durează puțin ar putea sensibiliza subiecții în loc să determine diminuarea până la dispariție a răspunsului. El n-ar trebui, deci, nici să fie impus, nici să fie utilizat într-o manieră sistematică. Terapii cognitive și comportamentale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a se obține un rezultat satisfăcător, ritmul, durata și numărul ședințelor trebuind să fie adaptate vitezei de acumulare a fiecăruia. Sunt utilizate, în general, mai multe componente. Evitarea este foarte frecventă: aproximativ 50% dintre persoanele care au suferit un traumatism important evită să vorbească despre acesta. Emoțiile sunt, totuși, retrăite în mod involuntar, sub forma unei retrăiri a traumatismului în stare de veghe. Terapia îl ajută în mod progresiv pe subiect să înfrunte factorii stresanți și să modifice emoțiile care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a fiecăruia. Sunt utilizate, în general, mai multe componente. Evitarea este foarte frecventă: aproximativ 50% dintre persoanele care au suferit un traumatism important evită să vorbească despre acesta. Emoțiile sunt, totuși, retrăite în mod involuntar, sub forma unei retrăiri a traumatismului în stare de veghe. Terapia îl ajută în mod progresiv pe subiect să înfrunte factorii stresanți și să modifice emoțiile care l-au copleșit prin povestirea traumatismului cât mai detaliat posibil. Relaxarea permite intrarea în terapie și oferă pacientului un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]