1,141 matches
-
lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese atunci când acesta dă în pârg; Balaur Ioan, fierar și potcovar; Radu Ioan folosește fier brut sau laminat pentru potcovărie și unelte agricole. Având în vedere potențialul meșteșugăresc și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
amplasare, adâncime, diamtre, echipare etc.), decât cu acordul scris al beneficiarului. 8.2. ORGANIZAREA LOCAȚIEI Suprafața pe care se va amplasa instalația de foraj, dacă este orizontală, se va curăța și nivela. Instalația de foraj se va poza pe două traverse C.F. sau sulapi de stejar care vor da posibilitatea ca ea să fie montată orizontal. Pe versanți sau în galerii înclinate se vor confecționa estacade metalice cu platforma orizontală, din dulapi sau estacade din lemn. Aceste estacade vor fi bine
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
coloane câte doi. Desfacerile din coloană se execută și din mers pe diagonală atât la extremitate cât și la mijlocul sălii. Coloanele astfel despărțite se reîntâlnesc în partea opusă a sălii venind din direcții opuse. Ele se pot contopi, apropia sau traversa (prin încrucișare sau prin întrepătrundere). Contopirea. Două coloane câte unu care vin din direcții opuse se trec în coloană câte unu. Această acțiune este inversă desfacerii. Comanda este „în coloană câte unu-marș” . Apropierea. Două coloane câte unu care vin
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
e6a] Il s'arrêta sur le seuil, [e6b] peut-être parce que les autres s'y arrêtèrent. [e7a] Il regarda la porte, [e7b] comme s'il ne la comprenait pas. [e8a] Soudain, il baissa la tête, [e8b] poussa un cri, [e8c] traversa en courant le corridor et les deux vastes cours [e8d] et pénétra dans la cuisine. [e9a] Sans hésiter, il plongea le bras dans la hotte enfumée [e9b] et sortit le couteau à manche de corne qu'il avait caché là
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o schimbare radicală a criteriului poeticului. Peste tot revine același univers simplu, "mobilat" cu elementele cotidianului, încărcat însă de o forță demonică. Poezia generației albatrosiste e, dincolo de surâsul ironic, extrem de gravă: "Ochii dracului, semafoarele;/ ne bălăcim în cercuri de fier,/ Traversele se succed fără rost;/ brațele se urcă toate la cer." (Rampă, Mircea Popovici). Se construiește adesea un univers halucinant. Dezarticularea realității se înscrie în coordonatele banalului, la Caraion, și poezia războiului-coșmar devine una a faptului divers: "Mi se pare că
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
timp, prietena și amantă, femeia căminului și însoțitoare. Eu-rile lui Michèle de Burne sunt ritmate de factori existențiali de diferită natură: "Nous sommes intuitives et illuminables, mais changeantes, impressionnables, modifiables par ce qui nous entoure. Și vous saviez combien je traverse d'états d'esprit qui font de moi des femmes și différentes, selon le temps, mă santé, ce que j'ai lu, ce qu'on m'a dit. Îl y a vraiment des jours où j'ai l'âme d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
eu cu semnificații multiple la o formulare ambiguă) e mult mai simplă și ea a fost pusă cu claritate în evidență de raportul privind accidentul de anul trecut de la Valea Călugărească, în urma căruia o adolescentă a fost ucisă de o traversă de cale ferată care a sărit din buloanele de prindere, străpungând podeaua vagonului Intercity-ului București-Iași. Raportul comisiei de anchetă, ascuns opiniei publice și lipsit de interes pentru televiziunile asmuțite isteric și obositor împotriva lui Băsescu, spune negru pe alb că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Alex SAVITESCU Senzațional: i-am dezbrăcat laptopul lui Valentin Stan până la ultimul bit! CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Tristețea... Tristețea... Nu mai știi cum se rostogolește boaba cristalină pe frunza lată de brustur, cum strălucește pe gardurile vechi, pe traversele solide, îmbibate cu păcură, ale liniei ferate, în iarba din șanțuri, în freamătul tufișurilor de oțetari. Ai uitat ghizdurile înverzite de mușchiul îmborbonat al fântânilor familiare. Abia-ți amintești cum se înmuiau filele cărților abandonate noaptea în grădina din dosul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
areolele... Emil BRUMARU Nu-ți lăuda prea tare areolele ștampilate dulce ale sânilor, mult mai frumoase sunt nodurile cafenii din stivele de scânduri putrezind anonim în spatele casei. Nu-ți ridica șoldul la rangul voluptuos de stăpân al clipei longiline, adeseori traversa mustește în păcuri lubrefiante, sub marfare și trenuri mixte, de o mie de ori mai savuroasă, mai încleiată în volbura nezmulsă de cantonierii vaganți... Nu-ți slăvi buricul adânc, alături de ghizdul statornic și umed al fântânii. Și mai ales, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Ivănescu, oripilat, și-a luat pardesiul sărăcăcios și-o geantă uriașă (lucra deja la Transilvania...) și, pur și simplu, a fugit pe linia ferată spre gară... Parcă îl văd și acum: micuț, cu ochelarii cu lentile groase, sărind neîndemânatic din traversă în traversă. Am încercat să-l opresc, să-i explic că nu eu, gazda, i-am insultat dragostea lui deja celebră pentru pisici... A rămas neînduplecat... Se întunecase afară. Dispărea în salturile acelea de-o stângăcie de vis răutăcios... L-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
și-a luat pardesiul sărăcăcios și-o geantă uriașă (lucra deja la Transilvania...) și, pur și simplu, a fugit pe linia ferată spre gară... Parcă îl văd și acum: micuț, cu ochelarii cu lentile groase, sărind neîndemânatic din traversă în traversă. Am încercat să-l opresc, să-i explic că nu eu, gazda, i-am insultat dragostea lui deja celebră pentru pisici... A rămas neînduplecat... Se întunecase afară. Dispărea în salturile acelea de-o stângăcie de vis răutăcios... L-am găsit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
predomina fagulu și carpinu. Lemnul din aceste păduri era și este folosit la construcții de locuințe pentru oameni și pentru animale pentru furci, nuiele, grinzi, căpriori, tocuri de geamuri și de uși scânduri pentru garduri și pentru anumite dependințe, pentru traversele de cale ferată, iar în unele situații chiar și pentru producerea mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie. Se mai folosea și se mai folosește și pentru confecționarea ulucelor pentru adăpat vitele de pe moșia boierească
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se mai folosește și pentru confecționarea ulucelor pentru adăpat vitele de pe moșia boierească de unde și numele mai multor locuri unde au existat asemenea amenajări-La Uluce. Lemnul de stejar era și este cel mai căutat și mai scump fiind folosit pentru traversele de cale ferată, stâlpi la garduri, pentru furci la case construite mai în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad, Iași, Suceava, Fălticeni, Bacău etc.). În 1967 cam 10% din săteni erau din meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc., cu multă pricepere și hărnicie, căci din totdeauna tansanul - tansanca - au fost serioși, pricepuți, de încredere, gospodari cu sine și cu ai lui, oameni cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad, Iași, Suceava, Fălticeni, Bacău etc.). În 1967 cam 10% din săteni erau din meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc., cu multă pricepere și hărnicie, căci din totdeauna tansanul - tansanca - au fost serioși, pricepuți, de încredere, gospodari cu sine și cu ai lui, oameni cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
după câteva zile. În loc să se retragă din viața politică, fostul conte de Essex conspiră cu Iacob al VI-lea al Scoției și cu catolicii din Irlanda. Conspirația se termină cu revolta nereușită din 8 februarie 1601, când este prins în timp ce traversa Londra cu un grup de oameni înarmați, instigând la revoltă. Este acuzat de înaltă trădare, iar Bacon este pus să-și facă datoria ca reprezentant al Coroanei în Parlament. El trebuie să citească și să susțină acuzația împotriva lui Essex
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
plaisir qu'elles donnent, mais pour recevoir le fluide mystérieux qu'elles transmettent: simples conducteurs, plus ou moins précieux ou sonores, îl importe peu ; ou plutôt, conducteurs qui doivent leur sonorité même et leur splendeur éphémère au courant qui leș traverse". 19 Bergson, Henri, "Matière et mémoire", în Oeuvres, 1970, p. 343: "Reliez leș uns aux autres, en un moț, leș objets discontinus de votre expérience journalière ; résolvez ensuite la continuité immobile de leurs qualités en ébranlements sur place ; attachez-vous à
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de 40 cm., plantați la o distanță de 1-1,50 m. unul de altul, după caz, pe o parte și alta a celui care se strecura, iar înainte de a începe săpatul, pe cei doi popici din imediata apropiere, așeza o traversă, tot din lemn confecționată, care susținea galeria să nu se surp e la locul de exploatare. Minerul cu piconașul lovea în stratul de cărbun e iar cu lopățica așeza ceea ce „cădea” pe un jgheab din tablă și fier care făcea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
a cărbunelu i, aici, o dată cu scoaterea cu liftul a cărbunelui, scoteau și pământul care provenea de la înaintarea galeriei principale și din galeriile unde minerii săpau cărbunele ocazional. În afară de cărbunele și pământul de galerie, minerii trebuiau să scoată și chitucii - lemnele, traversele care începeau să putrezească. Vagonetele încărcate cu cărbune, pământ și lemnul uzat erau aduse pe linia moartă de la gura mine i, cam 300-350 m., până unde era vărsat într-o vale mai joasă, cu înclinația de circa 50 m. Mama
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
înclinația de circa 50 m. Mama, neavând bani să cumpere lemne de foc de l a fabrica de cherestea, ca și alți nevoiași, eu și colegi de-ai mei, mergeam la mină, acolo unde se vărsa huila, b ucățile de traverse și popicii în putrefacție, să facem rost de lemnul trebuitor. Ocheam repede prada, băteam o scoabă în lemn, legam de scoabă un lanț de 2-3 m. lungime, și porneam cu lemnul târâș la vale, până ajungeam acasă. Avea mama lemne
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să treacă Prutul. Unii locuitori s-au bucurat că vin rușii, deoarece statul român îi obliga la munci în natură. Oamenii trebuiau să aducă cu căruțele pietriș, nisip pentru că nu existau șosele. Trebuiau să întărească terasamentele de cale ferată deoarece traversele erau așezate direct pe talazul de pământ. Trenurile circulau cu viteze de 25 km. pe oră, iar când erau ploi nu mai circulau deloc. Noua Sulița era orașul de graniță între județul Hotin (Basarabia) și județul Cernăuți (Bucovina). Erau două
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
pe alții, Înscriindu-se În generația noastră care cuprindea mai multe promoții biogice și care dădea asaltul, În mare parte reușit, contra dogmatismului stalinist cultural. Este „ucis”, Însă, a „doua oară”, În plin având creator și intelectual, lovit de o traversă de ciment, În seara cutremurului din 4 martie ’77. Mai putem vorbi, Într-un asemenea caz, de existența unei justiții a existenței?! Noi, care am vrea cu toate puterile ființei noastre să credem În „ea”?! Da, e adevărat, suferința, suferința
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a avut poale lungi și minte scurtă. A vândut casa cea foarte frumoasă și s-a dus după un muntean foarte lăudăros și trăia într-un bordei făcut din traverse și acoperit cu pământ în gara Dolhasca, județul Suceava ca vai de lume. Dumitru Mihailescu s-a dus picher la Sabasa, tot județul Suceava. Și un criminal 1-a bătut de i s-a tras moartea, că cică ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și împingeam astfel barca înainte. Am trăit odată și un caz limită în care canalul s-a terminat înfundat, iar noi (două persoane) a trebuit să tragem barca pe uscat printr-o pădurice până la canalul următor, folosind pentru alunecarea bărcii traverse de lemn puse sub chila bărcii, traverse rezultate din vâslele pe care le-am rupt special pentru această procedură. Erau și canale care treceau prin zone de plaur plutitor și care se putea ca la întoarcere să nu le mai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
odată și un caz limită în care canalul s-a terminat înfundat, iar noi (două persoane) a trebuit să tragem barca pe uscat printr-o pădurice până la canalul următor, folosind pentru alunecarea bărcii traverse de lemn puse sub chila bărcii, traverse rezultate din vâslele pe care le-am rupt special pentru această procedură. Erau și canale care treceau prin zone de plaur plutitor și care se putea ca la întoarcere să nu le mai găsim, fiind închise de mișcarea maselor de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]