14,503 matches
-
principal al romanului" (om de litere, filozof și poet) corespund și ele cu ale lui R. I.... Că se observă coincidența unor nume proprii (Alexandru, Costică, Anica, Gogor > George)... Că "obsesia frumosului ideal, a cărui prezență fantomatică halucinează simțurile eroului", traversează și scrierile lui R. I....După cum se vede, nimic solid. Nimic, în orice caz, de ordin "ideologic și stilistic" care să ne poată, cu adevărat, convinge. [...] Impresia dumneavoastră de lectură, aceea că textul e tradus din franțuzește, coincide întru totul
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
Teatrului Bulandra. Un aer sărăcăcios și neinspirat este imprimat personajelor și prin costumele (în special cele ale Biancăi) din materiale nescenice și într-o cromatică care nu rimează cu nimic în contextul dat. Înclin să cred că regizorul Mihai Măniuțiu traversează o perioadă artistică și estetică de redefinire a personalității sale, așteptînd să dea naștere, după împlinita "trilogie a dublului", unui alt ciclu, cel puțin la fel de incitant, în care forța și rigoarea ideilor sale să circule în jocul atent și performant
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
se vadă interiorul/ (cu totul neinteresant, în definitiv),/ sus, sprâncenele își vor schița zborul." (Portret) Ce critică poetul? Critică emfaza poeziei, stilul sentențios, tendința de a înnobila mecanic existența. Să nu uităm că în deceniul patru, pe care tocmai îl traversase, poezia românească se poetizase la maximum, devenise cu totul și cu totul altceva decât proza. Geo Dumitrescu ia distanță față de această modă. De fapt, ia distanță față de orice modă.( Așa se și explică de ce poezia sa nu se demodează odată cu
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
fost benefică pentru toată lumea. Și asta se vede pe scenă. Țesătura specială a lucrului în echipă - regizor, actori, scenograf - este detectabilă în aceste două montări, iar "desenul" realizat este de cea mai bună calitate estetică. Din cînd în cînd artistul traversează o perioadă de criză, un purgatoriu care nu înseamnă altceva decît o perioadă de reașezare, de reordonare a propriei identități, a structurilor care o definesc. Spectacolul de teatru este pentru Dragoș Galgoțiu "un răspuns imediat la lumea în care trăim
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
că e "un jidan împuțit". Aceasta e limita, fundul prăpastiei: condiționate adecvat, victimele se solidarizează în persecutarea fizică și umilirea semenului lor. Din acest moment ei și-au pierdut sufletul, în camerele de gazare intră supuse trupurile celor care au traversat teritoriul suferinței, lăsîndu-și sufletul acolo. Cu demnitate, fără grabă, aproape gospodărește se dezbracă și își împăturesc hainele. Toate. Cu masca de gaz pe față, fără chip, ofițerul declanșează mecanismul și substanțele ucigașe sunt eliberate, invadînd scena pînă spre locurile spectatorilor
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
devenite atât de familiare, încât împrumută ceva din personalitatea titularului, împlinesc spațiul său domestic. Pantelimon 113: "cineva, [...] ar putea crede că aici lumina e atât de searbădă încât bulevardul nu mai e locuit de mult. [...] dar, pe neașteptate, ies și traversează strada grupuri de șobolani, aproape umani. [...] când vin în vizită, își scot pălăria și beau cu măsură. bat grijulii la ușă când unul de-al nostru cade la pat." (p. 30) Aceste ființe tratate cu atâta considerație ("political correctness") ne
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
să-mi vorbească. Mă și prinde cu amîndouă mîinile, puternic, de umeri, fixîndu-mă. - O secundă. - Te rog. - Uită-te în ochii mei, vezi ceva deosebit? - Parcă nu. - Ei, află că acum o oră am scos pe unul de sub roțile trenului. Traversam amîndoi, prin cabina frînarului, o garnitură staționînd la Nicolina, trenul s-a pus în mișcare, eu am sărit, el a întîrziat, a alunecat și roata i-a prins picioarele. Terci. L-am tras de o parte...". E drept că ororile
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
cărțile mele, în același apartament, ca un castravecior în oțetul lui") preferă, în călătorie, revistele. Explicația e simplă: iuțeala deplasării moderne îți dă sentimentul provizoriului; abia te-ai îmbarcat, și ai și ajuns la destinație; cele cîteva ore necesare ca să traversezi oceanul nu reprezintă, psihologic, o durată consistentă, deoarece ai mereu în minte ideea că parcurgi miile de kilometri mai repede decît sunetul. în definitiv, pleci din București după prînz și ajungi la New York seara. Schimbarea de fus orar face și
Cărți și călătorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17135_a_18460]
-
Irina Coroiu Cînd, în urmă cu cinci ani, traversam pentru prima dată Atlanticul și pășeam în Canada intitulîndu-mi aventura "călătorie în secolul XXI", nu-mi imaginam că pe același meridian voi avea parte și de o "călătorie în ireal"... În dimineața celei de a șasea zi a festivalului, mă
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
16 ianuarie 2009, accident întâmplat ori pus la cale, la câțiva kilometri de Chișinăul Basarabiei noastre cea de toate zăpezile...! Dă, Doamne, s-aud că Poetul de Serviciu al Națiunii Valahe a rămas în viață, c-a avut tărie să traverseze noaptea câlțoasă, gordiană, dintre 16 și 17, c-a avut putere să se smulgă din căngile Găii de Chișinău, ce mănâncă de-o vreme doar creiere, doar suflete de genii ale neamului nostru parcă mereurit-însomnorat, cum zice și imnul României
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
pot uita. Ne aflam amîndoi în cercul Petru Comarnescu și ne plimbam într-o după amiază însorită (era prin 1946) de-a lungul lacului din parcul Herăstrău. Petru Dumitriu era un interlocutor care gîndea și se exprima în mod deosebit. Traversam peluzele înverzite și discutam despre eforturile comuniștilor de a robi societatea românească, în primul rînd intelectualii - ceea ce s-a întîmplat nu după multă vreme. Și atunci Petru mi-a încredințat un gînd al său (nu voi uita privirea lui ațintită
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
La un interval mai mare se poate urma însă un drum care ar duce tot la Pădurea Dărasca cu următorul itinerar: Negrilești - cota 106 E Slobozia - Băneasca - Movila Cățelei - drumul de exploatare de la Ultimul până la 400 m NE Movila - Ciocârlan, traversează 500 m porumbiștea și continuă pe la cota 96 spre S până în șoseaua Tecuci - Puțeni (400 m E Crucea lui Frâncu). Urmează apoi această șosea până la Puțul lui Chicerea (fixat greșit în hartă, cu 3,5 Km prea la S de la
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
de care duce la cartierul Diviziei 12 (Pădurea Dărasca). Acest drum e mai puțin avantajos ca precedentul, E îngust, are trei pante lungi (1 Negrilești, 2 Movila Cățelei, 3 Pădurea Dărasca), aceste pante pot fi însă urcate de trăsuri ușoare. Traversează câteva porumbiști și e prea puțin definită necesitând astfel o călăuză dintre ofițerii care l-au recunoscut. Alăturat crochiu e conform celor de mai sus. Sublocot. /ss/ Petrescu Camil Sublocot. /ss/ Popescu Victor ". " No. 1 2 iulie 1917 sublt. Popescu
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
La un interval mai mare se poate urma însă un drum care ar duce tot la Pădurea Dărasca cu următorul itinerar: Negrilești - cota 106 (E Slobozia Blăneasa) - Valea Lungă - Movila Cățelei - drumul de exploatare. La Ulmul, 400 m NE Movila Ciocârlan, traversează 500 m de porumbiște și continuă pe la cota 96 spre S până în șoseaua Tecuci - Puțeni (400 m de Crucea Frâncu). Urmează apoi această șosea până la Puțul lui Chicera un drum de care duce la cartierul Diviziei 12. Acest drum e
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
lui Chicera un drum de care duce la cartierul Diviziei 12. Acest drum e mai puțin avantajos ca precedentul, e îngust, trece pante lungi (1 Negrilești, 2 la Movila Cățelei, 3 Pădurea Dărasca). Aceste pante pot fi urcate de trăsuri. Traversează câteva porumbiști și e prea puțin definit, necesitând astfel o călăuză dintre ofițerii care l-au recunoscut. Sublocot. /ss/ Popescu Victor Sublocot. /ss/ Petrescu Camil. Memoriu Am fost făcut prizonier în ziua de 26 iulie 1917, în următoarele împrejurări. Făceam
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
de expunere, pendulînd în permanență între "realismul cel mai riguros și tot ceea ce înseamnă contrariul lui". Întoarcerile în trecut, cu predilecție în Spania secolului al XVII-lea, constituie pentru romancier un prilej cum nu se poate mai nimerit de a traversa, selectiv și sintetic, întreaga istorie a motivului literar, de a reactualiza, cu alte cuvinte, contextul cultural originar al mitului donjuanesc. Îi vom lăsa cititorului plăcerea de a parcurge singur istoria anecdotică a experiențelor erotice ale seducătorului din Sevilla, nu înainte de
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
Sper că asta răspunde măcar parțial întrebării dumneavoastră. Aveam, oricum, de gînd să vă întreb cum v-ați format ca intelectual. O parte dintre lucruri le-am spus deja aici, altele, în interviuri sau, mascat, în cărți (mai ales în Traversînd Washington Square). Pe lîngă atmosfera de acasă, se adaugă cercul magic al facultății, Ioan Petru Culianu, Victor Ivanovici, Șerban Anghelescu, Paul Drogeanu, Silviu Angelescu, toți colegi la filologie. Am avut norocul întîlnirii unor spirite înalte și cărora le păsa efectiv
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
cine poate garanta, teoretic, acest lucru?), pentru cei care trăiau comunismul pe propria piele nu încăpea nici un fel de întrebare. E aproape o ironie faptul că astăzi Fulbright este numele unei burse acordate cercetătorilor din toată lumea întreagă care vor să traverseze vechea graniță dintre Est și Vest. A doua problemă se referă la implicarea intelectualilor sau militanților din exil în emisiunile sau chiar în conducerea Europei Libere. Părerea lui Puddington este că această implicare a fost deseori o sursă de grave
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
toate palierele, de la țara tăcută începând și până la noile elite politice. Posteritatea va relua și dezvolta în varii forme acest raționament. Soluțiile însă vor fi mereu altele. Deprinse din veacul al XIX-la să caute modele în afară, elitele românești vor traversa ciclic crize de adaptare: soluțiile din afară sunt gata făcute și nu rămâne decât să le studiezi și cultivi, pe când cele dinlăuntru presupun schimbarea fondului, probă de foc, titanică și mai ales - fatalitate! - de durată lungă. De aici dedublarea discursului
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Sigur, trebuia să ne desprindem de trecut. Toți actorii acestei aprige dispute cu privire la căile modernizării căzuseră de acord în această materie. Cu atât mai mult în cazul nostru, al românilor, pentru care recuperarea sensurilor vârstei eroice - illo tempore -, urma să traverseze interregnul fanariot, care nu îndeplinea nici măcar funcția de ancien regime. Dar ce arunci și ce păstrezi în acest timp baroc al metamorfozelor pripite? Legitimă, întrebarea și-o pusese cu mult temei și Tocqueville. Iat-o într-o formulare emblematică: "Noi
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de contemporanul său Caragiale, i-au provocat lui Eminescu o imensă suferință. Poetul a căutat să descifreze semnele timpului dincolo de "luxul existenței istorice", lux ce se traducea în paradarea principiilor, demagogia fără frontiere, alinierea pripită și parodică la mode. România traversa în epoca lui Eminescu procesul tragic de asimilare capitalistă a comunităților țărănești. Capitalismul antrena inexorabil statele din Europa rurală prin intermediul vehiculului său ideologic liberal. România se angajase într-un proces ambiguu cu modernitatea, pentru a descoperi rapid că mijloacele necesare
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
lui Eminescu, pentru faptul de a fi promovat fără discernământ forme noi, ce au provocat dezechilibre adânci în societatea românească. Inflația gestului patriotic, carnavalul perorațiilor despre Europa, despre țară și strămoși, sunt expresii ale crizei de creștere pe care o traversa societatea românească. Caragiale le-a veștejit în registru comic și tragi-comic, în vreme ce Eminescu în cel tragic. Tușa discursului său este cert îngroșată, nedreaptă adesea, dar niciodată simplificatoare, iar mărturia sa este cea mai complexă, profundă și tulburătoare din câte s-
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
punerea în valoare a vocațiilor autentice. Așadar, nu o utopie, cum se crede adesea, a opus Eminescu acestei orientări, ci soluții temporizatoare, selectate din zona gândirii conservatoare, menite să ne protejeze de capcana proiectelor imposibile. ~n societatea românească liberalismul a traversat câteva etape de adaptare complexe și contradictorii, ce i-au pus eficiența sub semnul întrebării. Lumea țărănească de la noi, preponderentă ca în întreaga arie răsăriteană, separată de societatea burgheză în curs de edificare printr-un veritabil abis cultural, a fost
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
are loc într-un climat nonconformist, ateu și insurecțional, iar evoluția ulterioară acreditează existența unor tensiuni profunde, a căror eliberare deplasează întregul ceremonial al creației înspre spiritualism, în sens larg, sau chiar înspre sacru și eclezial. Așadar, pictori care au traversat, inițial, experiențele unui simbolism tardiv, ale conceptualismului sau ale unui anumit tip de constructivism, plasate oricum într-un spațiu în care nonfigurativul se confruntă doar cu abstracțiunea, au descoperit mai apoi valorile lumii create, ale formelor constituite, ale voluptății panteiste
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
în Statele Unite în urmă cu mai bine de treizeci de ani. Este o carte despre cărți, scrisă fără intenția de a fi publicată și care, totuși, va cunoaște un succes enorm. Timp de două decenii de la New York la Londra va traversa de multe ori oceanul sub formă de ,,roman", piesă de teatru și film (cel realizat în 1987 de David Jones având ca interpreți pe Ann Bancroft și Anthony Hopkins e considerat de Thomas Simonnet - autorul postfeței - ,,cel mai frumos film
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]