4,948 matches
-
Aici fiind vorba de Eul rațional. În comunitate, după cum se cunoaște, individul urmează să intre, tocmai ca ființă rațională și nu în întreaga diversitate empirică a necesităților și aptitudinilor sale. Ansamblul desfășurării nu poate fi preluat în imperiul rațiunii: satisfacerea trebuințelor și aptitudinilor sale, fericirea sa apare ca un element orbitor, subiectiv, care nu poate fi pus în concordanță cu universalitatea principiului suprem al acțiunii umane. În concepția lui Kant, în ce anume "își plasează fiecare fericirea, depinde de fiecare sentiment
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
acela al dobândirii libertății și al eliberării noastre, care, după Sfântul Grigorie de Nyssa, are trei aspecte și anume: „Primul aspect al eliberării este înlăturarea divizării între trup și suflet. Sufletul purificat străbate un trup devenit ușor și liber, nesupus trebuințelor și afectelor. Această intimitate a sufletului cu trupul transfigurează în compusul uman dorința, tensiunea și energia. Prin nepătimirea desăvârșită, omul devine egal cu îngerii. „Nepătimirea nu constă aici, ca la Platon și Plotin, dintr-o renunțare la corp, ci dintr-
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
în urmă dorința ... pentru că posedă tot ce speră; ocupată astfel deplin în bucuria de binele obținut, ea exclude amintirea din mintea ei”. „Datorită purității dobândite, sufletul intră în raport strâns cu Dumnezeu, cu mediul său propriu. El nu mai are trebuință de mișcarea dorinței ... cel ce locuiește în întuneric încearcă nostalgia luminii. Dar, pentru cel ce intră în lumină, bucuria urmează dorinței”. „Devenit asemenea lui Dumnezeu ... Care nu cunoaște dorința pentru că nici un bine nu-I lipsește, sufletul ... părăsește mișcarea și chiar
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
grijă elevilor orfani ai Seminarului (de la Mănăstirea Radu Vodă - București, unde era profesor), le achita bursele, le cumpăra haine și cărți, și pe toate le știe Dumnezeu. Parcă urma rânduiala Sfinților neadormiți, care opreau în mănăstire cât le era de trebuință pentru hrana zilnică și restul împărțeau până seara” - după mărturisirea făcută în această carte, la ultima rubrică a ei, de către Părintele Adrian Beldianu - Parohul Bisericii Mihai Vodă din București - fost elev seminarist de-al Părintelui Calciu. Scriitorul Demostene Andronescu - un
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a spiritualității autentice, care ar
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
degeaba Și aducem din strămoși un ghioc plin de speranță Facem greve, cerem drepturi, liderii sunt în vacanță Ne-a urcat pe umeri soarta un urcior cu apă vie Într-o țară unde dorul, visele nu mai învie Când avurăm trebuință, după ce dădum ocol Și văzurăm cu mirare că urciorul era gol, Ajutor de unde, sfaturi cine să ne dea? Curtea noastră e pustie și alături nimenea; Omul care are unul, poate chiar mai multe joburi Tot în țăr'nă se întoarce
CERCUL de ION UNTARU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356465_a_357794]
-
acela al dobândirii libertății și al eliberării noastre, care, după Sfântul Grigorie de Nyssa, are trei aspecte și anume: „ Primul aspect al eliberării este înlăturarea divizării între trup și suflet. Sufletul purificat străbate un trup devenit ușor și liber, nesupus trebuințelor și afectelor. Această intimitate a sufletului cu trupul transfigurează în compusul uman dorința, tensiunea și energia. Prin nepătimirea desăvârșită, omul devine egal cu îngerii. „Nepătimirea nu constă aici, ca la Platon și Plotin, dintr-o renunțare la corp, ci dintr-
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
în urmă dorința ... pentru că posedă tot ce speră; ocupată astfel deplin în bucuria de binele obținut, ea exclude amintirea din mintea ei”. „Datorită purității dobândite, sufletul intră în raport strâns cu Dumnezeu, cu mediul său propriu. El nu mai are trebuință de mișcarea dorinței ... cel ce locuiește în întuneric încearcă nostalgia luminii. Dar, pentru cel ce intră în lumină, bucuria urmează dorinței”. „Devenit asemenea lui Dumnezeu ... Care nu cunoaște dorința pentru că nici un bine nu-I lipsește, sufletul ... părăsește mișcarea și chiar
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și benucuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și benucuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a spiritualității autentice, care ar
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
fi producători. Și că marea, și pot zice, singura și principala lor industrie, este debitul băuturilor... Miniștrii ai României, ai unei țări cu un regim constituțional, noi nu putem guverna decât conform cu voința națiunii. Suntem datori a ține seama de trebuințele, de păsurile și, până la un oarecare punct, chiar și de prejudițiile ei... Aceasta dovedește marea iritațiune din partea populațiunilor române, provenită din grele suferințe și din o legitimă îngrijire, căci este vocea unei națiuni ce se simte amenințată în naționalitatea și
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
și văd lacrimi amare... Poporul meu român e-adus la disperare... "Așa a fost să fie" țipam în gura mare... Și știu...suntem loviți...lipsiți de apărare... E timpul să oprim și ura și vâltoare... Au vreun folos acestea, vreo trebuința, oare? Când guvernanții noștri au ce-i mai bun sub soare... Cât poți să mai suporți amarnicul lor jug... Când ei doar te înhamă că la amarnic plug... Cât poți să mai suporți amarnica durere... Când ei îți iau și
PROTEST UN CLIP ÎNCHINAT ROMÂNIEI, POPORULUI ROMÂN SI LUI DUMNEZEU... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355936_a_357265]
-
definitiv, aș vrea, ca un << poem original >> , abia născut - și să rămân pe-o pagina, ca << lebădă de mut >> că un troian într-un sfârșit de iarnă grea - și fiecare gând să înflorească pe ogorul lăsat de mosul pentru lungă trebuința - și fiecare sunet, ori cuvânt-sămânță de vouă primenita, pe necuprins răzorul. Referință Bibliografica: ELOGIU POEMULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ELOGIU POEMULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355967_a_357296]
-
de împrumuturi de cai domnești și de toate dăjdiile și de mâncătoriile câte sunt peste an în țara domniei mele, de către nimeni bănuială să nu aibă ,ci să fie sfintei mânăstiri de hrană și de întărire , iar Dumnezeiștilor monahi de trebuință ș pentru că alt venit n-a avut această sfântă mănăstire Topolnița , numai acela cu ce a miluit-o domnia mea .Drept aceia și voi boierii și birarii și toate slugile domniei mele , cari veți merge cu slujba în acest județ
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
decât altele. Repertoriul de cântece ale sale este un act de cultură. Este o revărsare de la fântânița cântecului mehedințean, la estuarul sufletesc al ascultătorului care dă pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se topesc de dragul păsărilor olteanul, mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și benucuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august [Corola-blog/BlogPost/355252_a_356581]
-
aceștia, cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu soarta celor ce-i țineau de funie, oștenii-plugari rânduiau atunci tunurile spre mlaștinile Bârladului. Și acum era război în țară. Boii cei mari de la Deleni nu mai erau însă de trebuință ostașilor, căci lumea și obiceiurile ei s-au schimbat. E drept că bătăliile cele aprige se dădeau în alte locuri. Tunurile bubuiau în partea de jos a Moldovei, înspre munți. În sat, mai ales ostașii cei răpuși și aduși la
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
și văd lacrimi amare... Poporul meu român e-adus la disperare... "Așa a fost să fie" țipam în gura mare... Și știu...suntem loviți...lipsiți de apărare... E timpul să oprim și ura și vâltoare... Au vreun folos acestea, vreo trebuința, oare? Când guvernanții noștri au ce-i mai bun sub soare... Cât poți să mai suporți amarnicul lor jug... Când ei doar te înhamă că la amarnic plug... Cât poți să mai suporți amarnica durere... Când ei îți iau și
PROTEST de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355474_a_356803]
-
nu-l opresc. Numai condensul Și rugina îl devoră Pârcălabii-i cer tributul După cum dregătoria: SRL-ul, împrumutul Arta lui, oratoria Că n-a fost sau n-o să fie La vreun Guiness referință Dacă rupe gardu-n vie, N-are altă trebuință Tot ce spune, s-a mai spus Dincolo de orice taină Că-i stă bine ca intrus Îmbrăcat în orice haină N-are lustru ce-i ilustru Ci, mai mult un handicap Nu-mi da-n cap dacă te mustru Că
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > LA SORȚI, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului La sorți I-au tras apoi, oroare, cămașa la sorți, Doar nu Îi mai era de trebuință, Cum ar putea să se apere cei morți? Cei vii nu au măsură, nici căință. Se mulțumesc acum cu un guler doar, Iar alții numai cu o mânecuță, La concurență mare, pe un alt culoar, În viața lor “săracă” și
LA SORŢI, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355554_a_356883]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SCUTUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Acest scut mi-e cunoscut de la un necunoscut din mileniul trecut; I-o fi fost de trebuință celui întru neființă și care s-a dus călare dincolo de timp și zare?! Ori poate-au făcut popas împreună sub ploaia de stele și lună? Această aburindă țărână pe care eu o țin în mână poate nu e altceva decât
SCUTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355548_a_356877]
-
nuanța o paternitate simplă, obiectivă și modestă și în vechiul local construit la mijlocul ultimului deceniu al secolului al XIX în care funcționează școala generală de astăzi. Să părăsim însă terenul tatonărilor teoretice în care ne-am hazardat - nu fără oarecare trebuință argumentației că parafrazând "întoarcerea dascălului la uneltele sale"aceasta n-a fost o amară ironie, ci un adevăr neîndoielnic și din păcate, păgubos. Încorsetat în noianul de interdicții și împovărat de sarcini, dar nu confuz, ci limpede în gânduri și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
decât să-ți lepezi “pielea tăbăcită” a veșnicului ghinionist, loser ce mai și să accepți nu o grefă integrală de piele, că nu stă în posibilitatea practică a științei medicale deocamdată, a aceleia care se ocupă cu “epiderma”, mai de trebuință pentru adevărații “arși” cu toate că și tu te-ai cam “încadra”- e drept cu o altă etiologie, monitorizare și consecințe ale “bolii”, existând se spune, până la această măsură “radicală” și alte “mijloace” pentru preschimbarea “costumului” în care te-ai născut sau
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
Dorul este un sentiment greu de definit. El nu e numai gândirea cu plăcere la ființa iubită, dar depărtată; nu e numai simțirea unei necesități de a fi cu ea; nu e nici numai transfigurarea chipului ei, datorită distanței și trebuinței de ea. Ci în dor e prezentă într-un fel propriu și într-un grad foarte intens o duioșie, un sentiment indescriptibil, în care inima se topește de dragul ființei iubite. Dorul e apropiat de tandrețe, dar are un caracter mai
CE ESTE DORUL? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356978_a_358307]