85,443 matches
-
umană este psihică. Cel mai adesea, trupul este împins să păcătuiască de o dorință care se naște în inimă: Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările... (Mc. 7, 21) și tot crește până ajunge să se implice trecerea la actul fizic. Pofta inimii are în ea germenele patimii și chiar ajunge s-o săvârșească în chip deplin (Mt. 5, 28). Și dacă este adevărat că, în anumite cazuri, imboldul trupului iscă în suflet pofta, putem spune totuși că
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vremea bătrâneții lui Solomon, femeile lui i-au întors inima spre alți dumnezei și inima lui nu i-a mai fost deloc întreagă la Domnul Dumnezeul său, ca inima lui David, tatăl său ( III Regi 11,4 ); 2. Pripirea, adică trecerea grăbită la acțiune fără chibzuială; 196 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 93. 197 Constantin Pavel, op. cit., p. 433. 198 Cuv. Nichita Stithatul, Cele trei sute de capete despre făptuire, despre fire, și despre cunoștință, suta a doua, cap. 5, în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
treilea tip; pretextul său e o "escursiune" care pune în evidență confruntarea între două culturi sau moduri de viață. În literatura noastră, aceasta e forma cea mai veche, căci toți diariștii autohtoni de la Milescu se trag. Interesant este că, o dată cu trecerea timpului, se observă o vizibilă culturalizare a formei. Pe la 1930, Eliade mai putea să descopere fascinat, aidoma călătorilor din secolul romantic (Golescu, Alecsandri, Filimon & Co.), mirajul unei culturi străine. Nu și autorii contemporani: mai ales în a doua jumătate a
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
Aurel Vlaicu, câți creițari va fi costat "drăcovenia" ceea de Luvru, ci revede ilustrata sau recitește pasajul cu pricina pentru a-și verifica informațiile pe teren. La fel se petrec lucrurile în Jurnal-ul elevețian al Ioanei Bot, care consemnează trecerea chinuitoare a nouă luni petrecute la Universitatea din Zürich cu ocazia unei burse doctorale. Astfel, înainte de a privi lumea, autoarea o citește prin filtrul reprezentărilor cunoscute: "din stația de funicular, admir Alpii cu frunțile de gheață. Sunt atât de albi-albaștri
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
față sunt prezenți nu mai puțin de șase critici din provincie dintr-un total de unsprezece nume. Criticul dezbate o falsă problemă sau, cel puțin, deplasează accentul de la adevărata cauză a marginalizării scriitorilor "regionali", cauză pe care o formulează, în trecere, singur: "cărțile lor circulă rău". O fi vina "Centrului"? Prin compensație, Cornel Ungureanu enumeră numai scriitori bănățeni și ardeleni. Adică o discriminare pozitivă pe față. Nu-i rău! Al. Cistelecan crede că "la noi canonul e schizofren, dedublat. Există un
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
și a cunoscuților care-l bănuiesc a fi securist. Tentativa fugii din România va fi reluată câțiva ani mai trâziu, de data aceasta în trei și cu destinația Elveția. Romanul se deschide cu intrarea în vamă și se încheie cu trecerea frontierei. Narațiune la persoana întâi, povestea păstrează intactă culoarea copilăriei, toate aceste întâmplări, în fond, foarte serioase fiind pigmentate cu naivitățile, temerile, curiozitățile, pasiunile și impulsurile erotice ale vârstei. De aceea, povestea nu devine nici un moment patetică, are mult umor
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
cu iz independent despre muzica "independentă" pe care o îndrăgesc atât de mult. Mai întâi, încercând să (-mi) definesc termenii, voi spune că muzica "independentă" se poate referi la muzica ce se încăpățânează să sune altfel decât cea izvorâtă din trecerea mai mult sau mai puțin ritmată a arginților sunători dintr-o mână în alta. În tot locul triumfă muzica ce are legătură cu finanța rotofeie. Ni se explică - dar cu atât aplomb încât rămâi traumatizat ca după o inoculare dureroasă
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
timp. O carte precum aceea dedicată de doamna Mariana Băluță-Skultéty* primei poezii elegiace grecești (și europene totodată) are darul de a te scoate, cititor avizat, nu din timp, ci din haosul lui. Pentru grecii din vechime, ca pulsație palpabilă a trecerii, a scurgerii totale (panta rhei, „totul curge”, exclamase Heraclit), ritmul unea cuvântul rostit cu muzica și îl transforma în ea. Autoarea acestui pe cât de savant, pe atât de atrăgător studiu își pornește ancheta de la premisa unui simplu adevăr. Dând naștere
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
organica-i discreție, el nu-și exhibă aprehensiunile și nu va putea fi surprins lamentându-se, dar peste tot, în subtext, ca o apă freatică, poate fi percepută nu teroarea, cuvântul ar fi excesiv, dar neîndoielnic o anumită angoasă a trecerii. Cu toate acestea, tonul evocărilor rămâne în general de o senină detașare, umbrit doar pe alocuri de câte o undă de amărăciune sau luminat în altele de umor. Nicăieri, însă, vreun resentiment, vreo ironie toxică. Unele evocări - Mihai Vitez, Ion
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
realități contrare de la țară la țară, în funcție de condițiile concrete care au marcat evoluția fiecărei societăți. Există chiar o disciplină științifică, istoria conceptelor, menită să risipească posibilele neînțelegeri prin punerea în evidență a sensurilor dobîndite de diverse concepte, ca urmare a trecerii lor prin mai multe perioade istorice. Neam, popor sau națiune?, de Victor Neumann, este o carte de maximă actualitate în Europa începutului de mileniu III. Unificarea europeană, proces aflat în plină derulare, presupune o reconfigurare politico-administrativă la nivelul continentului, scop
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
istoric al orașului, fiindcă îi erau mari. Datorită dinamicii inconștiente a arivismului social am început să simt că mă sufocam de căldură în camera din Zgîrie-nori, de parcă Aracataca ar fi fost în Siberia, și să mă consum din pricina clienților în trecere care vorbeau tare dimineața cînd se sculau, și nu încetam cu bombănitul pentru că păsările de noapte își tot aduceau la ele în cameră cete întregi de marinari de apă dulce. Astăzi îmi dau seama că alura mea de vagabond nu
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
situație delicată redacția dumneavoastră, îi amintesc domnului Șușară de serviciile poștei. Plătesc eu prin formula taxei inverse. P.S. la P.S. În chelfăneala pe care mi-o trage domnul Șușară este, din păcate, și un subiect (e drept, atins doar în trecere, ca și adierea-i persiflantă pe deasupra istoriei naționale!) extrem de serios și de grav cu care sunt, într-un fel (deși nu i se pare dânsului), de acord. Belferismul, poziția privilegiată, aroganța condamnabilă, sentimentul centralismului egoist și imbecil intrate în economia
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
O lume de imagini alcătuită ca într-un puzzle, un spațiu nou, construit din multe elemente cunoscute. Citate din spectacolele făcute aici de regizor, piese de decor luate de ici, de colo, din acest teatru care păstrează în el amprentele trecerii lui Purcărete, a oamenilor cu care a lucrat sau care au lucrat aici și de care se simte legat. Este o reconstituire în imagini - și de aici, cred, și un plus de emoție, de tulburare - a timpului pe care regizorul
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
Formas de difusión de los cultos orientales en la Dacia romana, p. 109-492). Autorul abordează metodic cultele orientale (mithraismul, cultele siriene și palmirene, cultele microasiatice, cultele egiptene), după un sistem coerent pe care îl aplică în fiecare analiză punctuală: o trecere în revistă a manifestărilor religioase (formele în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
imperiale, care cantona în provinciile Moesia Inferior și Dacia. Spațiul ocupat de „dacii liberi”, la care se adaugă infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui catalog (Corpus), organizat conform prezentei diviziuni
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Constantin Țoiu Ideea că între toți oamenii de pe pământ există alte granițe decât cele geografice, granițele culturii și experiențelor individuale, dobîndite; precum și cele ce îi despart în ce privește dispariția fizică, felul cum acceptă ei trecerea dincolo, unde dispar toate frontierele în haosul aparent al universului, unde toate religiile au încercat și încearcă să dea, logic, sensul unei reîntoarceri cândva, al unei contra-morți, speranța învierii... De unde, ideea că, înfățișându-te înaintea Forței supreme, vei da neapărat
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
arhivă, și încă una militarizată, nu trebuie să arate ca holul unui teatru, iar decorația, podelele sau covoarele n-au de ce să rivalizeze cu suratele lor din hotelurile de lux. Și totuși, senzația de fief al unui ceaușism neatins de trecerea vremii îți dădea fiori reci pe șira spinării. Mesajul era limpede: aici suntem tot noi, cei vechi, așa că mai bine luați-vă tălpășița! Dacă prima parte a discuției dintre Emil Hurezeanu și H.-R. Patapievici a fost un regal, lucrurile
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
săvîrșit orori sub flamura ei, extrema stîngă e stupefiant menajată. Iată părerea sovietologului Alain Besançon: “Amnezia comunismului întărește memoria nazismului și invers, pe cînd memoria cea dreaptă, cea evidentă, condamnă și pe unul și pe celălalt. Vaga remușcare ce însoțește trecerea comunismului pe planul al doilea al criminalității se vede compensată de o vigilență, de o concentrare extremă a atenției asupra a tot ceea ce a fost în relație cu nazismul, cu Vichy, sau astăzi cu ideile perverse din unele grupuscule de
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
Fiecare individ trebuie eliberat nu doar de ceea ce cadrul socio-politic a păstrat din vechiul regim (și a păstrat multe!), ci și de zona alterării propriului său eu, operație extrem de dificilă care - să recunoaștem - nu poate izbuti în toate cazurile. Doar trecerea unui răstimp istoric ar putea să ne ajute, prin primenirile sale inexorabile, pe drumul redobîndirii plenare a libertății, conform standardelor occidentale la care aspirăm, însă pe care nu reușim a ni le însuși deocamdată decît ca pe niște forme fără
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
din 6-7 martie, citim, sub un titlu pompos și agresiv - Exclusivism omologant cu iz provincialist - un articol polemic al d-lui Marin Mincu. Obiectul polemicii îl oferă dl Cristian Moraru, critic literar stabilit în SUA și autor, după o scurtă trecere prin țara lui de baștină, al unor texte care au stîrnit în țărișoară recții interesante. Între altele, dl Moraru lua partea ideologică a poetului Mircea Cărtărescu și se împotrivea eseistului H.-R. Patapievici. Văzînd articolul din Cotidianul, la oarece distanță
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
reeditată anul trecut, dar practic de negăsit pe piață. Așa cum, un alt eseu foarte bun, semnat de Radu Pavel Gheo, Despre Science Fiction (Ed. Omnibooks, Satu-Mare), publicat în 2001 și nepromovat, a trecut la fel de neobservat. Am făcut această foarte succintă trecere în revistă a cărților mai importante despre SF publicate la noi de către autori români, pentru a se vedea totuși amploarea constantă a unui fenomen cu oarece tradiție și la noi care, deși n-a reușit, precum la americani, să câștige
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
totul povestit de un burghez oarecare, contemporan fără voie cu toate tulburările și asasinatele politice și care, mefient, ne înfățișează Istoria privită de la galerie, din modestul său punct de vedere. Documentul s-ar dovedi inestimabil, tot mai prețios pe măsura trecerii anilor. “Nu am intervenit în cursul evenimentelor, n-am fost nici măcar un martor ocular bine informat și nimeni nu e mai sceptic decît mine cu privire la importanța propriei mele persoane”, ne avertizează Haffner. Această aparentă modestie expusă ca program nu ascunde
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
bilete la filmele lui Fellini sau de amestecul bizar de capete încărunțite și băscuțe multicolore care umplea, mai zilele trecute, sala de la Museo di Roma in Trastevere, la o serie de conferințe dedicate lui Moravia. Pentru că numai un turist în trecere nu știe că nume ca Trilussa, Pasolini, Fellini, Moravia atrag indiscriminat, ca o plasă de păianjen, insecte culturale de cele mai pestrițe extracții sociale și de cele mai diverse vârste, dar cu o singură carecteristică în comun: romanitatea. Evreu de
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
alte surse tolstoiene decât ce scrie Ion Ianoși în prefața ce o semnează la traducerea Jurnalului patriarhului de la Iasnaia-Poliana. Muncă laborioasă semnată de soția sa, Janina Ianoși, carte apărută în 1975 la Editura Univers. Istoricii cunosc multe alte amănunte ale trecerii lui Tolstoi în tinerețe (26 de ani) prin Muntenia și Moldova, cinci ierni doar înainte de Unirea Principatelor, cu ocazia unor deplasări de trupe rusești spre Dunăre. Visul lui Petru cel Mare, încă din secolul XVIII: cucerirea mult râvnitului Bizanț, a
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
munte pe care, chiar dacă arată că o simplă colina, Îl urci cu greu până-i atingi piscul. Aici vibrează, poate, cel mai revelator gest de venerare a poetului. El Își are temeiul În anul 1937, când, cu prilejul omagierii centenarului trecerii sale În eternitate, s-a Înființat cu sediul În acest palat Centrul Național de Studii Leopardiene, cu scopul de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]