40,073 matches
-
următoarele chestiuni: cum pot accepta membrii Partidului Conservator să fie conduși de un turnător? Cu ce obraz te prezinți în fața electoratului, când și un copil de școala primară va face legătura între averea colosală a ex-,umanistului" și sumbrul său trecut de "afacerist"? Ce încredere poți avea într-un om care te-a mințit în față și continuă să se zbată isteroid în public - așa cum s-a văzut și în emisiunea de pomină când s-a confruntat cu Mircea Dinescu? Între
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
cu Blaga, prima mea întâlnire cu un general rus, prima mea chemare la cadre... Doamne, ați crăpa de râs, zău...". Nu numai vocația râsului i-a fost întoarsă pe dos, dar și cariera intelectuală mutată în posteritate. Regresiunea într-un trecut imposibil de regăsit are valoare testamentară. Răul naște nostalgia binelui, dar obosește spiritul, oricât de scăpărător ar fi. În romanul Adio, Europa! "râsul bezmetic" al unui profesor de filosofie, Candid, în fața unui afișaj de conferințe, unde numele marelui mincinos Karl
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
ca semn de luciditate, dar și ca "opozant politic al plânsului". Speculațiile pe temă sunt nenumărate și ele ar putea să pară un episod parazitar al romanului, dacă râsul lui Candid nu i-ar fi declanșat drama. Ne despărțim de trecut râzând", spune Candid, iar Sommer, cinic, îi răspunde: "indivizi care îndrăznesc să râdă azi, hic et nunc, se despart sigur de viitorul lor", că râsul și plânsul sunt de aceeași esență. Iar în jurul lor, molipsite de tema dialogului, râdeau toate
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
unul n-am turnat pe nimeni, niciodată. Și, în numele acestui fapt, îl calific pe Dan Voiculescu drept un mincinos fără rușine. E treaba sa că a făcut carieră sub comuniști, îl privește că n-are nici o remușcare pentru comportamentul din trecut. E, deocamdată, de natură secundară chiar felul în care a acumulat o colosală avere - deși unii văd o legătură directă între afacerile sale și relațiile cu Securitatea. Ce începe să fie treaba oricărui român e faptul că un astfel de
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
a jignit, că a avut neobrăzarea să ne coboare la același nivel moral cu el, individul merită întregul dispreț. O fi Dan Voiculescu talentat la făcut bani, dar la curaj și demnitate e un jalnic repetent. În loc să-și asume păcatele trecutului, fostul hocheist ne aruncă în față găleata cu lături. Doar-doar reușește, prin acuzații zvârlite în stânga și-n dreapta, să ne facă să uităm cu cine avem de-a face. Până în clipa de față, ziarele dau drept sigură activitatea sa de
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
lor un individ al cărui dispreț e atât de mare încât îi consideră, la grămadă, turnători pe toți contemporanii? Rămâne, firește, chestiunea la care nu se poate răspunde în mod definitiv: ce anume îl poate împinge pe un individ cu trecutul lui Dan Voiculescu în zona sinucigașă a dezvăluirilor primejdioase? N-avea suficienți bani? Nu-i ajungea puterea? Nu era mulțumit cu influența exercitată prin canalele de televiziune și presa scrisă aflată la dispoziția sa? Nu îl satisfăcea gustul puterii conferit
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
în publicațiile de specialitate din străinătate. Acum avem infinit mai multe mijloace: să amintesc numai faptul că principala bibliografie în domeniul studiilor clasice, Année Philologique este accesibilă pe internet. în ceea ce privește trimiterea unui manuscris spre publicare în afara țării dificultățile întâmpinate în trecutul socialist erau și mai mari, căci expeditorul era constrâns sau să se supună unor mari umilințe din partea cenzorilor regimului, fără să aibă garanția succesului, sau să utilizeze mijloace în afara legalității epocii asumându-și riscurile de rigoare. Ei, bine, în pofida acestor
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
gunoi al istoriei, ci, dimpotrivă, cu asumarea precedată de conștientizarea ei. Nimic important nu se pierde, totul evoluează, se transformă istoric și glisează conceptual, îmbrăcând noi forme peste fondul sedimentat de probleme. Nu altfel au stat (au mers...) lucrurile în trecut. Iată, pentru unii dintre noi, surpriza. Ceea ce ne apare în prezent ca realitate istorică încremenită în efigie ori reper mitologic fix reprezintă, în fapt, rezultanta unui complex de factori, finalul unui joc de negociere semantică și simbolică. Foarte instructivă este
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
un fel de adolescent/ într-un concurs de masturbatori/ și singurul care dă pe el". Un kitsch total... Fata-femeie de 22 de ani, venită din provincie la facultate în București, cazată în cămin, în căutarea unei vieți sociale, scindată între trecutul erotic incert și prezentul promiscuu, experimentînd sau rătăcind erotic cu propriile prietene, este o temă deja abordată și reușită de Ana Maria Sandu în Din amintirile unui Chelbasan și de Cecilia Ștefănescu în Legături bolnăvicioase. Din păcate, cînd această temă
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
caută, negustorește, bonificații concrete și eficacitate aici și acum. În ultimă instanță, acest personaj nu se luptă neapărat pentru cele veșnice, ci utilizează cele veșnice pentru victorii din prezent: un câștig la loterie sau la un examen, o boală de trecut, o moștenire de căpătat, o căsnicie de refăcut. A treia categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
1. Universul în fiecare moment / Each Moment is the Universe (r. Bruce Thierry Cheung, Tailanda, 2012) 8′ Un scurtmetraj despre infinitatea timpului, spațiului și misterul universului. Chock se trezește într-o nouă viață și încearcă mereu să repare greșelile din trecut. 2. La capătul lumii / A bouț de monde (r. Konstantin Bronzit, Rusia, 1998) 10′ Premiată în peste 20 de festivaluri, animația spune povestea unei familii care trăiește, la propriu, în vârf de munte. 3. Cum să-ți păstrezi jobul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94312_a_95604]
-
dintre răsculați au fost ținuți în fortificație. Aici, rar se intră de bunăvoie. Cu excepția evenimentelor organizate la intervale rare de timp, accesul publicului la fort este interzis. Istoria uitată sub bălării Ascuns sub o colină fără viitor, dar cu un trecut teribil, fortul de la Jilava începe să se contureze treptat după ce părăsesc aleea principală a închisorii. Între fort și penitenciarul activ sunt câteva sute de metri. Granița între ăla vechi și ăsta nou, așa cum se exprimă un angajat, este un banal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
în interior. Agitând o lanternă care refuză să funcționeze în ciuma din întuneric, ocolind culoarele întunecate ale Jilavei. Pereții tuturor încăperilor poartă diverse amprente. Unele de la foștii locatari ai închisorii. Altele, sub forma unor dungi negre, indică nivelul inundațiilor din trecut. Fortul se află la o adâncime de -10 metri, într-o zonă unde nivelul pânzei freatice este foarte aproape de suprafață, răsună din nou vocea tăioasă a ghidului de ocazie. Din când în când, strânge câte un deget în palmă, semn
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
tragica noapte de 25 spre 26 noiembrie 1940, 64 de oameni au fost executați. O singură celulă de mai înaintau - îmi povestea profesorul de istorie din generală - și istoria României se schimba. Șase ani mai târziu, locul membrilor PCR cu trecut revoluționar a fost luat de nefericiții lotului marilor criminali de război, lot din care făceau parte mareșalul Ion Antonescu, ministrul de externe Mihai Antonescu, generalul Constantin Pantazi și Eugen Cristescu - nimeni altul decât fostul șef al Serviciului Special de Informații
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES în perioada 21-25 ianuarie 2016 cu privire la fumatul în România. Percepții publice privind reglementările anti-fumat Potrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați. Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați. Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% - mai
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
respondenții din mediul urban și printre bărbați. Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% - mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% - mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 - 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 - 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune. O proporție ridicată de respondenți care
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune. O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin. 82% dintre fumători au început să fumeze
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket. Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile. Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
său, Carlo Troya, că ,,în condițiile istorice complicate ale Italiei din acea vreme (...), se ocupă de istoria dacilor” -, exegetul Dumitru Ioncică evocă descrierea caracterului lui Troya realizată de istoricul francez Charles de Tocqueville, care afirmă: ,,...a uitat repede prezentul, în favoarea trecutului, încearcă (...) să ne convingă asupra identității Dacilor, Geților, Goților și Normanzilor, pe care noi, oricum, NU o contestăm. Ce fericit trebuie să fie acest om - continuă Tocqueville - care, în astfel de momente, mai este capabil să se intereseze de Daci
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
de la 1670, De Anglorum Gentis Origine Disceptatio, în care se demonstrează, în peste 600 (n.n. șase sute) de pagini că străbunii anglilor au fost geții, NU este cunoscut de istoricii români? Sau Tăblițele de la Sinaia, care confirmă argumentația istoricului italian privind trecutul nostru daco-getic? Și nici constatarea celor de la UCLA, și apoi de la Cambridge privind faptul că în mileniul cinci înainte de Hristos în Europa cele mai multe dovezi arheologice referitoare la existența vreunei culturi se găseau cu precădere în arealul populat azi de români
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
sfânta împărtășanie. Această atitudine vine să confirme întoarcerea sa definitivă la credința mântuitoare. Amintindu-ne că Eminescu făcea, cu privire la iubirea de patrie precizarea : “Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țărânei, ci iubirea trecutului “ să nu uităm nici îndemnul său profund creștinesc cu privire la înlăturarea dezbinării: “Nu merge la mormintele Domnilor tăi cu sămânța desbinării în inimă, ci precum mergi și împărtășești cu sângele Mântuitorului, astfel împărtășește-ți sufletul tău cu reamintirea trecutului; fără patimă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]