52,672 matches
-
poeme, foarte diferite ca tematică și accent liric, dar la fel de puternice în nucleul viziunii producătoare și în expresia ce o cristalizază și-o susține, dau întreaga măsură a acestui artist, cu momente, nu puține, de geniu verbal: "Ca rinocerul care-atacă trenul/ încerc să trec de treizeci de ani/ dar îngerul meu purul și obscenul/ s-a prăbușit lovit de bolovani// fiindcă a fost văzut plutind pe arii/ de un țăran lucrat de viziuni/ și-acum îl țin sub bâta lor pândarii
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
de cârpă./ Saci cu pâine, sudoare, țigări/ și tăcerea complice și târfă.// I-au cam tras înspre polul lor cald/ institutele de binefacere?/ Le-au extras de sub țeastă smarald,/ i-au păpat chiar în faza de coacere?// Om-vagon, bou-vagon, palid tren/ cu baloturi de silă și ură./ Sunt copilul din Dodeskaden/ cu ziare aprinse în gură." (Dodeskaden); Bucătăriile se văd din cer/ mai bine decât oamenii de seamă,/ prinzi îngeru-n gamela ta cu zeamă/ nedetectat de radarul de fier,/ întâi precum
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
frustratul, care crede că nu s-a realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y” ? Cum putem să-l înțelegem, de exemplu, pentru ca tot l-am citat, în articolele anterioare, pe „Ion de la gară, poet adevărat”, care a tot pierdut trenurile vieții arătându-și sexul, acum sex-amintire, proslăvit în instituții cu renume, în bălmăjeli de tipul ,,Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu-i trecea prin cap să și-l pună în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
gândim unde, cine am fi fost, dacă le-am fi citit la timpul potrivit”. ,,Oameni și oameni’’ ar zice un nepăsător... De, fie! ,, Fiecare pacient un caz’’, ar spune psihologii, neuropshiatrii etc. Eu cred altceva: când ai pierdut și ultimul tren, după el, cu siguranta, dricul! Regretabil că între una și alta, esti umbră pământului degeaba! Deși nu suntem niște fani declarați ai Internetului, totuși trebuie sa-i recunoaștem utilitatea. Cu un calculator în față, cât am bate din palme, tastam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022. Poezia este fructul Luminii Divine din noi. 1023. Sărutul este inima ce șterge lacrima depărtării dintre două suflete. 1024. Care tren nu-și are calea lui sau Destin viața sa? 1025. Pacea inimii stă în steaua să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul cascadei ce cade odată cu noi spre moarte. 1027. Îndoială este o clipă ruptă de fiecare dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor. O întâmplare amuzantă a avut loc într-o zi caniculară, în vara anului 2007, pe când călătoream de la București la Craiova. În compartimentul trenului, o tânără infatuata, care demonstra că a fost alergică la citit, îi lămurea pe doi consăteni că s-a privatizat. La întrebarea curioșilor, unde are magazinul, privatizata le-a răspuns, invidioșilor, că nu are un spațiu anume, deoarece face comerț
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a dat în bobi Euridice stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au devastat, răscolind orașul în căutarea liderilor opoziției pentru a-i lichidă fizic. În legătură cu venirea minerilor în Capitală, iată ce declară într-o scrisoare de protest publicată în anul 1977 Ilie Torsan, președintele executiv al Confederației Miniere: “...Două garnituri de tren au dus în noapte de 13 spre 14 iunie 13-15 IUNIE 1990 TREI ZILE CARE AU CUTREMURAT ȚARĂ În memoria lui R.B., victima a mineriadei aproximativ 5.000 de mineri... Au avut loc în centrul Capitalei și în alte câteva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Sibiu, pe atunci „Vizakna”, iar de acolo la Sibiu, unde mă întâlnesc cu prietenul meu muzical Géza de Kresz, care se bucură peste măsură văzându-mă. La sfârșitul lunii iulie, dintr-o dată se decretează mobilizarea în Austro-Ungaria contra Serbiei vinovate. Trenurile se suspendă pentru civili; iată-ne prinși pe loc în Cacova. O jale mare apasă satele noastre românești, care își revarsă procentele de oameni pentru a fi trimiși în luptă pentru Patrie și Împărat (!). Nu se-aud decât vaiete de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
grav, sunau clopotele mobilizarea generală! Tot satul era în picioare și vizitatorii asemenea. Nimeni nu se mai gândea la culcare. Într-adevăr știrea veni mai târziu că armata română a trecut granița și ar fi ajuns pe neașteptate la Brașov. Trenurile de persoane fură suspendate, iar noi toți nevoiți a rămâne pe loc, așteptând o ocazie de a ne reîntoarce acasa. Începură să bubuie tunurile pe la graniță, noi deslușeam foarte bine glasurile lor de fier. Se părea că aici se apropie
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
despartă de el cu niciun chip; au trebuit multe rugăminți până l-am convins că un cercetaș cu o pisică în brațe se face de râs! În fine, ajunși cu toși la gara Doftana, ne suim într-un compartiment de tren, însă în momentul plecării, apare un jandarm care oprește pe D-na Skohutil de a pleca, fiind străină. De abia reușesc să îl conving, spunând că iau toată răspunderea și atunci totuși neîncrezător, se suie pe treptele vagonului și ne
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
din nou biata doamnă este oprită în drum. Din fericire, o cunoștință, domnul Cernătescu, vorbește șefului, convingându-l că sunt artista și profesoara prințeselor, Aurelia Cionca. Atunci deveni foarte reverențios și ne poftește pe toți în biroul lui, ca să așteptăm trenul care vine pentru București. În birou se mai află o artistă de cabaret, o franțuzoaică zburlită și blondă, îmbrăcată pe jumătate soldățește cu șapcă de zuav francez, cu o chitară după gât și cu o maimuță în brațe, tot protejați
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de cabaret, o franțuzoaică zburlită și blondă, îmbrăcată pe jumătate soldățește cu șapcă de zuav francez, cu o chitară după gât și cu o maimuță în brațe, tot protejați de-ai domnului șef, pe cum se vede. Trec rânduri de trenuri cu soldați, care se duc spre front, unde nu se știe, trec împodobiți cu brad și cântând în uralele mulțimii adunate pe peron. După un timp îndelungat, bieții copii, Mărioara și cu Babi sunt copleșiți de somn, mai ales că
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
uitat încă o persoană: servitoarea unguroaică plină de teamă, cu un coș mare cu pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu mare grijă de șeful devenit serviabilpeste măsură. Plecăm în plin întuneric. De frica zeppelinelor nu e voie să se facă lumină în tren și nici în stații. La Ploiești, când noi suntem debarcați și așteptăm altă posibilitate
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu mare grijă de șeful devenit serviabilpeste măsură. Plecăm în plin întuneric. De frica zeppelinelor nu e voie să se facă lumină în tren și nici în stații. La Ploiești, când noi suntem debarcați și așteptăm altă posibilitate de călătorie, gara e plină de lume, care mișună prin întuneric, numai Vidi ca un licurici își duce aprinsă lumina la brâu. E foarte măgulit că
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
suim iar, de data asta nu mai e vagon de clasa I, ci cu vagon de vite cât toate zilele, plin deja de refugiați care toțisunt culcați pe jos pe niște paie la lumina unei lumânări. Suntem închiși înăuntru și trenul pornește. Dacă n-ar fi atât de nouă, situația ar fi chiar tragică. Lipsă de aer și de orice confort, cu copiii cei mici bolnavi! După o noapte întreagă de oboseală, ca să parcurgem ce altă datăam fi parcurs în două
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
atâta vreme. La trei sdăptămâni a sosit și logodnicul meu, iar după câtva timp, ne-am reîntors acasă împreună. Plecareade aici a fost cam dificilă, căci a trebuit să pornim noaptea la 1 pentru ca să putem prinde a doua zi un tren în gara Vinț. Era o lună ca ziua, iar aerul rece și proaspăt ne-a mai scuturat somnul neîmplinit. Am pornit cu o căruță mare, cu niște cai zburdalnici care ne-au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
doua zi un tren în gara Vinț. Era o lună ca ziua, iar aerul rece și proaspăt ne-a mai scuturat somnul neîmplinit. Am pornit cu o căruță mare, cu niște cai zburdalnici care ne-au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane. Treceau șiruri de trenuri de marfă, însă de tren
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
scuturat somnul neîmplinit. Am pornit cu o căruță mare, cu niște cai zburdalnici care ne-au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane. Treceau șiruri de trenuri de marfă, însă de tren de persoane nici urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cu niște cai zburdalnici care ne-au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane. Treceau șiruri de trenuri de marfă, însă de tren de persoane nici urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane. Treceau șiruri de trenuri de marfă, însă de tren de persoane nici urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul drumului, o ceată de călători și
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane. Treceau șiruri de trenuri de marfă, însă de tren de persoane nici urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul drumului, o ceată de călători și călătoare, toți dascăli și preoți
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane. Treceau șiruri de trenuri de marfă, însă de tren de persoane nici urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul drumului, o ceată de călători și călătoare, toți dascăli și preoți, au început să intoneze cântecevesele în formă de „canon muzical”. Și așa trecu vremea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
însă date fiind grelele împrejurări în ce privea locuințele pe atunci (după război), era totuși mulțumitoare. După o săptămână de vacanță pentru mine și fără tradiționala călătorie de nuntă, care atunci ar fi fost o încercare temerară din cauza neregularității circulației trenurilor, și lipsei de confort de pretutindeni în țară, după această săptămână, zic, îmi reîncepui activitatea la Conservator. Multe daruri frumoase, uitle și inutile am primit, dar ca să-ți amenajezi o locuință trebuiau multe încă! Nu trece mult și iată că
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Mai venise mama și sora mea cu fratele mai mic și câțiva prieteni. M-am instalat destul de comod într-un cupeu de clasa a II-a (căci un voiaj cu wagonlits nu era abordabil din cauza prețului exorbitant pe atunci) și trenul porni din gară. Nu părăseam fără emoție pe toți ai mei, dar gândul că voi revedea Berlinul, Lipsca și pe urmă Varșovia, îmi ridica moralul în chip nebănuit. Împreună cu mine în cupeu se mai afla o tânără domișoară care făcea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]