2,886 matches
-
adunare tainică a zeloților“. O altă amfibologie intențională se referă la emre'h de 'loho „Mielul lui Dumnezeu“ prin confuzia dintre imera „cuvânt“ și immera „miel“ în siro-aramaică. Iată o altă paronomasie: „Ce-ați venit să vedeți în pustie? Au trestie bătută de vânt?“ Trestie e „qanio“ în aramaică și același qanio însemna „zelos“, adică membru al sectei iudaice a zeloților ce luptau cu arma în mână împotriva stăpânirii romane. Aceste jocuri de cuvinte aveau ca scop să indice „într-un
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
O altă amfibologie intențională se referă la emre'h de 'loho „Mielul lui Dumnezeu“ prin confuzia dintre imera „cuvânt“ și immera „miel“ în siro-aramaică. Iată o altă paronomasie: „Ce-ați venit să vedeți în pustie? Au trestie bătută de vânt?“ Trestie e „qanio“ în aramaică și același qanio însemna „zelos“, adică membru al sectei iudaice a zeloților ce luptau cu arma în mână împotriva stăpânirii romane. Aceste jocuri de cuvinte aveau ca scop să indice „într-un fel voalat și enigmatic
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
untura de pește la tratarea rănilor infectate. Musulmanii foloseau mierea că un leac bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimentație (că hrană, băutură, conservant), în medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creștere pana la descoperirea zahărului din trestie și sfecla. În anul 1871 a fost descoperită invertaza, (o enzimă care grăbește conversia zahărului în glucoză și fructoza. Mierea este un aliment cu gust dulce și parfumat, cu aspect semifluid, vâscos sau cristalizat și culoare specifică, avand un conținut
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere... Motiv pentru un solfegiu Te-am văzut cum ai ieșit Din nota muzicală
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
să-ți pui mintea înțeleaptă la straja inimii să-ți păzească orice sentiment de mândrie, să remarci cu multă acuitate defectele, comportamentul nedemn al unora fată de tine. Gabriel Coșoveanu, îl denumește atât de plastic pe romancierul Constantin Pădureanu"fragilă trestie gânditoare". Eu, spun doar atât ; Fiecare , avem locul nostru înaintea lui Dumnezeu. "Ierusalimul împăcării ", este un roman strategic de moralitate, de energizarea sufletului și a minții. Referință Bibliografică: Ierusalimul împăcării / / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 256
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359640_a_360969]
-
de autoarea eseului. În limbaj liric, omul poate deveni arbore, pasăre, stea și chiar soare. Natura dobândește trăsături, însușiri, simțuri antropomorfice, florile vorbesc, suspină, stelele râd, luna e supărată, soarele râde, copacii se vaietă ș.a. Panseul pascalian „Omul e o trestie. Dar e o trestie gânditoare” - este edificator pentru această osmoză. În sfârșit, autoarea subliniază noutatea liricii vierene care constă în simplitate, naturalețe. „Este vorba de o simplitate aparentă, o simplitate care are putința de a dărâma omul vechi de piatră
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
limbaj liric, omul poate deveni arbore, pasăre, stea și chiar soare. Natura dobândește trăsături, însușiri, simțuri antropomorfice, florile vorbesc, suspină, stelele râd, luna e supărată, soarele râde, copacii se vaietă ș.a. Panseul pascalian „Omul e o trestie. Dar e o trestie gânditoare” - este edificator pentru această osmoză. În sfârșit, autoarea subliniază noutatea liricii vierene care constă în simplitate, naturalețe. „Este vorba de o simplitate aparentă, o simplitate care are putința de a dărâma omul vechi de piatră, de a ridica vălul
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
că, fără “Lecția americană”, cum frumos ați spus, n-aș fi fost cel de astăzi, n-aș fi trecut peste atâtea obstacole, trădări și nedreptăți, n-aș fi căpătat o uluitoare experiență de Viață, nu aș fi devenit Bărbat, abandonând trestia gânditoare care trecuse Oceanul. Și, în primul rând, n-aș fi găsit tăria de suflet și de cuget să lupt, de opt ani și patru luni, cu un blestem negru cuibărit, parșiv, în mine sub respirație de cancer! ...Cum să
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
de valoare, chiar dacă recurg la umor ca principal mijloc de educare. Considerat părintele filosofiei moderne, René Descartes se identifică în primul rând prin maxima „Cuget, deci exist“. Contemporanul și conaționalul său Blaise Pascal afirma că: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură; dar este o trestie cugetătoare. Întreaga noastră demnitate consistă deci în cugetare ... Să căutăm deci a cugeta bine; iată principiul moralei“. Cugetând adânc la fenomenele sociale pe care le traversăm, epigramiștii, în încercarea de a
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
de educare. Considerat părintele filosofiei moderne, René Descartes se identifică în primul rând prin maxima „Cuget, deci exist“. Contemporanul și conaționalul său Blaise Pascal afirma că: „Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură; dar este o trestie cugetătoare. Întreaga noastră demnitate consistă deci în cugetare ... Să căutăm deci a cugeta bine; iată principiul moralei“. Cugetând adânc la fenomenele sociale pe care le traversăm, epigramiștii, în încercarea de a repara măcar la suprafață tarele morale pe care le
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
174 1 În zona Luncii Jiului vegetația este reprezentată de sălcii, plopi, răchită, specii de stejar în asociație cu subarboret de alun, măceș, cătina etc. În perimetrul bălților și zonelor umede (mlaștini) apare o vegetație hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, lintiță etc. În zona de câmpie se găsesc păduri de stejar (stejar pufos, stejar brumăriu). Pajiștile din această zonă sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secetă. În zona de deal se găsesc
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
separate, rezervate acestui scop. ; 01 Agricultură, vânătoare și servicii anexe 011 Cultivarea plantelor nepermanente 0111 Cultivarea cerealelor (exclusive orez), plantelor leguminoase și a plantelor oleaginoase 0112 Cultivarea orezului 0113 Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculiferelor 0114 Cultivarea trestiei de zahăr 0115 Cultivarea tutunului 0116 Cultivarea plantelor pentru fibre textile 0119 Cultivarea altor plante din culturi nepermanente 012 Cultivarea plantelor din culturi permanente 0121 Cultivarea strugurilor 0122 Cultivarea fructelor tropicale și subtropicale 0123 Cultivarea fructelor citrice 0124 Cultivarea fructelor
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]
-
separate, rezervate acestui scop. ; 01 Agricultură, vânătoare și servicii anexe 011 Cultivarea plantelor nepermanente 0111 Cultivarea cerealelor (exclusive orez), plantelor leguminoase și a plantelor oleaginoase 0112 Cultivarea orezului 0113 Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculiferelor 0114 Cultivarea trestiei de zahăr 0115 Cultivarea tutunului 0116 Cultivarea plantelor pentru fibre textile 0119 Cultivarea altor plante din culturi nepermanente 012 Cultivarea plantelor din culturi permanente 0121 Cultivarea strugurilor 0122 Cultivarea fructelor tropicale și subtropicale 0123 Cultivarea fructelor citrice 0124 Cultivarea fructelor
ANEXĂ din 12 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299248]
-
în cultură și apoi abandonate. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210*, 6240* și 62C0*. A.9. Presiune actuală I02. Specii native (indigene) problematice Detalii - anumite suprafețe din habitatele 6210* și 6240* sunt invadate de specii ca Phragmites australis și Urtica dioica. Astfel, trestia - Phragmites australis, a fost observată în special în locurile permanent umede din jurul izvoarelor și pe valea din centrul sitului, dar și pe versanții cu expoziție sudică. Populații compacte de urzică - Urtica dioica, au fost observate în locurile târlite. Presiune
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
desfășura în perioada iunie-octombrie. Prin reglementarea disturbărilor se va diminua și răspândirea speciilor cu caracter ruderal și a unor specii indigene care în anumite condiții pot deveni problematice datorită faptului că se înmulțesc excesiv și ocupă noi teritorii - de exemplu trestia, care crește abundent în anumite zone din sit și care are tendința de a se răspândi în sit, ocupând suprafețe din habitat. Măsurile sunt prevăzute de reglementările legale, iar nerespectarea acestora poate determina deteriorarea biotopului specific habitatului și implicit reducerea
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
nu e necesar să se nască, întrucât a-ți imagina că vei stăpâni arta succesului urmărind schemele colorate ale unora e la fel de rezonabil cu a crede că îți însușești filozofia lui Pascal uitându-te la un om aplecat asupra unei trestii unduindu-se în bătaia vântului. Mult mai instructivă în abordarea construirii succesului - chiar dacă nu și suficientă - ar fi citirea atentă a unor cărți despre edificarea unui mare imperiu comercial, cum este cartea lui William Manchester, „Armele lui Krupp”. Și, de
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
Ajung să grupeze după sens „Revedere”, „O, rămâi”, „Fiind băiet păduri cutreieram”, „Povestea codrului”. Identifică idila rurală din creațiile lui Coșbuc. Depistează anotimpurile sub care e ilustrată lunca Siretului din pastelurile lui Alecsandri. Desenează la tablă papura (unii au desenat trestie, dar e o greșeală minoră și simpatică) pentru a reface un decor poetic. Le propun să se joace de-a ilustratorii de carte și să creeze o imagine pentru „Lacul” lui Eminescu sau chiar pentru o lectură suplimentară - „Micul prinț
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi () [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
ridice așternutul pentru a da semn că vrea să se culce. În urma ei a rămas mirosul de lavandă, care nu-l încânta. În plus, nici Irina nu i se părea prea atrăgătoare, deși trăsăturile ei erau deosebite: subțire ca o trestie, ceea ce o făcea prea firavă, cu fruntea puțin cam îngustă dar sub care străluceau, ca două rubine, ochii migdalați și inteligenți, tenul subțire și puțin rozaliu. Vocea, dobândită probabil în împrejurările create de peregrinările sale, era caldă și parcă te
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
înainte... Și-atât de mult am căutat / Îmbucături în cele sfinte, / Sau ceva haine de-mbrăcat, / Sau cald, sau frig, pe dinainte... Nu am găsit, spre ajutat, / Nici măcar mâna de părinte, / Nici mamă, viață să-mi fi dat, / Nici cuib...Doar trestii de cuvinte ... // Târziu, am înțeles curat / Că tot ce-am așteptat zadarnic / În mine e.... Și e de dat... Prin mine, Cerul este darnic. // Așa, un blestemat exemplu, / Am învățat că eu sunt Cer. Că Universului, sunt Templu. / Pe cât ofer
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
fundul apei Cerul se privește în oglinda apei Stele sus , planete pe fundul oceanului, Nimeni nu cere socoteală sapei Când imaginea cade în lentila ocheanului. Pești pe uscat înoată nevăzuți, țurcă pe fundul oceanului aerian,t ăcere, cănd pe o trestie un vieme urcă din apă , îi cresc aripi, zboară și piere. O lume de apă lasă în urmă, Peștele foamea o potolește cu carnea lui, Acum, fluturele uită ce lasă în turmă înțelegând atmosfera prin trecerea nimănui. La colț de
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340819_a_342148]
-
invitată să aducă lumii ce are mai bun în ea. Iar noi, copiii, ne formam în acea atmosferă, învățând să prețuim valoarea cugetului și să rezonăm la frumusețea lumii. Învățam să ne punem întrebări și să găsim răspunsuri, devenind mici trestii gânditoare. Participam cu bucurie și mândrie la aventura cunoașterii, care abia începea pentru noi. Și uite așa învățam să fim noi înșine, parte a unui întreg mult mai mare și mult mai important decât oricare dintre noi. De neuitat erau
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
umblat demult Slobodă bucuria Și oricât ai drămui otrava iubirii Niciodată nu ajunge până la capăt. TABLOU Pete arămii de soare în amurg Strălucind prin frunzișul întunecat al arinilor Mirosul de frunză strivită al apei Curgerea ei clipocind cu tresărire De trestie verde Unda molatecă din scobitura malului rupt Împletit cu rădăcini Copilul subțiratic și negricios Ieșind din șuvoi lângă bolovanul alunecos Pe care se cațără săgeata trupului Înălțată spre frânghia salciei, Balansul larg pe deasupra ochiului Verde și cald în rotire blândă
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
blestemă), poetul are versuri memorabile - „ În locul ochilor tăi indieni/ a răsărit într-o noapte o cârciumă scundă” ... „hei, tatăl meu, bețivul, taciturnul/tavernelor, vierul Cerului” ... „Vinul curgea ca un cântec de moarte” ... Frigurile bălților în noi au crescut/ ca o trestie, ca un păcat” ... Sunetul ciorapilor tăi de mătase/ amintindu-mi de sunetul roșcovelor toamna, poleite de vânt”, ș.a. Este ciudat, cum de asemenea versuri au putut să apară în mare parte după 1945, când mulți confrați, dintre cei nearestați sau
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
un heruvim,/ sosit-a Clipa, iată, să dau eu socoteală!” Textul nu versifică idei, nu este pur conceptual, ci plasticizează sensurile, Theodor Răpan fiind un poet cu intuiții profunde, cu un simț al marilor adevăruri, comunicate în forme singulare: „Cu trestia de aur măsor deșertăciunea:/ eu voi fi Cel ce nu am fost:/ paznic al umbrei, hotarnic fior,/ până mor, până mor, până mor...”, „E timpul să ardem Secunda,/ aducerile-aminte nu există,/ vom fi o minciună ilustră,/ iar minciuna aceasta e
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Acasa > Redactia > Autori > GABRIEL DRAGNEA Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 668 din 29 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Încărcat cu o conștientă povară, aproape genetică, ideea de suficiență. Meritul nostru, poate singurul este acela de a fi o trestie gânditoare. Sărmanul Pascal. Dar, din păcate cu un mecanism al gândirii îndeajuns de lent, de ruginit și inexact pentru a cântări normele și valorile ce trebuie acumulate și înțelese. Supralicitarea meritelor personale, infime și, în fond normale în procesul de
GABRIEL DRAGNEA de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342137_a_343466]