2,004 matches
-
miză este aceea a alegerii adunărilor din 1857, atît în Moldova cît și în Țara Românească. Lupta îi opune pe partizanii unirii aflați față în față cu antiunioniștii. Primii reclamă unirea Principatelor sub un prinț străin și o cartă constituțională. Trimișii Constantinopolului intră în scenă, manipulează și falsifică alegerile. De la Plombières, unde s-a stabilit pentru o vreme, Napoleon III amenință, în iulie 1857, cu ruperea relațiilor cu Poarta. Mizele privesc compoziția socială și politică a listelor electorale. Țăranii sînt excluși
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
El întruchipează cauza independenței naționale și nu-și ascunde obiectivele. El reprezintă armata, care îl ovaționează, și proslăvește o nouă etică. Calitățile sale sînt evidente. Însă această dublă alegere, după asemenea divizări, pune probleme. Napoleon III primindu-1 la Tuileries pe trimisul prințului, Alecsandri, îndrăznește să-1 întrebe dacă această alegere reprezintă într-adevăr voința populației ori este rezultatul unei mașinații, a unei manipulări a deputaților. Alecsandri exclamă: "Cînd a sunat ceasul alegerilor, toți deputații erau însuflețiți de un adevărat patriotism, dovedindu-se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
său face cunoscut că va controla și va interzice traficul de arme al României la sud de Dunăre. În acest sens, ministrul Kogălniceanu trimite circulare căpitanilor din toate porturile Dunării. De asemenea, el își afirmă poziția de neutralitate pe lîngă trimișii regelui Milan de Serbia care a declarat război Turciei. Carol îi explică tatălui său dificultățile unei neutralități, care nu se reduce doar la o dublă dependență față de Occident și de Turcia, în următorii termeni: Din partea Occidentului nu încetează să ni
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Foamea de pămînt devine o componentă a istoriei sociale a Principatelor. Legea din 1864 n-a pus capăt mizeriei țărănești care îi impresiona pe călătorii străini ai anilor 1840. La zece ani după aplicarea acestei legislații, tensiunile la sate persistă. Trimisul Franței la București înmulțește informațiile alarmiste asupra stării satelor: "Deznodămîntul și exasperarea poporului au ajuns la culme, scrie el în februarie 1876, în această țară unde o recoltă slabă sau o recoltă nevîndută sînt imputate totdeauna guvernului. Or, acesta este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luate se silesc să-i dea satisfacție. Codreanu și tovarășii săi executați în noiembrie 1938 sînt reabilitați în mod simbolic, la 30 noiembrie avînd loc grandioase funeralii, în prezența Conducătorului și a legionarului Horia Sima. Se remarcă în cortegiu prezența trimișilor speciali ai lui Hitler și Mussolini. Ambianța este, în revanșă, însîngerată. Luna noiembrie este sumbră. Forțele legionare radicale, cum ar fi Corpul Legionar al muncitorilor, masacrează, în noaptea de 26 spre 27, deținuții politici din închisoarea Jilava. Pe 27, la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spiritul de răspundere în toate sectoarele de activitate. De aici, alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste". Ceaușescu explică apoi că Maurer se retrage din rațiuni de sănătate și vîrstă și că Manea Mănescu este numit Prim-Ministru. Manuel Lucbert, trimisul special al ziarului Le Monde la Congresul al Xl-lea comentează: "România de azi este aceea a unui singur om, Nicolae Ceaușescu, președinte al Republicii și secretar general al Partidului Comunist, pe care o conduce cu autoritate și fermitate, fără a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și au vorbit, au rupt cu tradițiunile, au sfidat opinia publică, simțul general al țărei și, preocupat mai mult de a se mănținea cu orice preț la putere, au săvârșit faptele pe cari le imputase fără cuvânt fostului guvern. Când trimisul guvernului nostru se prezintă înaintea ambasadorului englez la Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și au vorbit, au rupt cu tradițiunile, au sfidat opinia publică, simțul general al țărei și, preocupat mai mult de a se mănținea cu orice preț la putere, au săvârșit faptele pe cari le imputase fără cuvânt fostului guvern. Când trimisul guvernului nostru se prezintă înaintea ambasadorului englez la Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe la ceilalți cancelari, oare pieptul său nu venise din nou încărcat cu decorații strălucite? Vai, toate acestea-i lăsară indiferenți față cu nourul ce amenința partidul liberal național: marele pontifice pleacă la Paris ca să strângă mâna republicanilor de la Belleville în calitate de trimis al viitorului regat al României, iar, când marele păstor urmează a pleca, ce are să se facă turma necuvîntătoare? Se întruniră dar, [î]și grămădiră capetele la un loc, ținură consiliu și, într-un strigăt, proclamară că mare pontefice nu-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cabinet englez, a fost însărcinat să meargă la Paris și la Londra pentru a vedea d-aproape, a pipăi dispozițiile guvernelor francez și englez în privința României. Aceea ce a făcut pe guvernul nostru să voiască a afla numaidecât, printr-un trimis extraordinar, dispozițiile celor două guverne, ar fi părerea, întemeiată pe simptome oarecum neîndoielnice, că, atât la Paris cât și la Londra, România, în urma politicei sale exterioare de patru ani încoace, nu se bucură de o considerație tocmai favorabilă. Un moment
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o schimbare în constelația europeană și astfel guvernul nostru, se zice, ar fi voit să-și asigure un loc sau {EminescuOpXI 177} posibilitatea unui loc în orbita nouăi constelațiuni. Fiindcă dar era vorba de constelație, chipul de a procede al trimisului extraordinar s-a găsit foarte lesne printr-o simplă asociație de idei: d. Dim. Brătianu a luat cu sine o ladă încărcată de Stele ale României de toate dimensiunile și gradele pentru a-și face, cum se zice, mână bună
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru a-și face, cum se zice, mână bună cu oficialii și oficioșii de la Paris și Londra. Iată obiectul misiunii; cât despre rezultatul ei, se zice că nu e tocmai după dorința guvernului. La Paris, unde a mers mai întîi, trimisul român a fost întîmpinat cu mare răceală; n-a putut avea întrevedere diplomatică în regulă și a trebuit astfel să se mulțumească cu o simplă întîlnire cu un împiegat superior de la Externele franceze. Acesta se zice că ar fi făcut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politicei noastre exterioare în anii din urmă, pe care a numit-o o politică "neleală" și "nedibace". Se-nțelege că această convorbire, deși n-avea un caracter cu desăvârșire diplomatic, nu era de natură a încuraja pe domnul Dumitru Brătianu; trimisul român însă tot nu și-ar fi pierdut orice curaj dacă convorbitorul său nu i-ar fi subliniat că acelea nu erau vederile lui proprii asupra României, ci niște păreri statornice ale cercurilor diplomatice franceze. D. Brătianu înțelese că acolo
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
altfel. Din nenorocire teama a biruit, pentru că era mai temeinică. La Londra ca și la Paris lada d-lui D. Brătianu a avut aceeași soartă, așa că ea s-ar întoarce cum a plecat dacă nu cumva, la întoarcerea în patrie, trimisul extraordinar, în necazul norocului, nu își va împărți bagajul diplomatic pe la stațiunile căilor ferate. Acestea se spun în privința misiunii extraordinare a d-lui Dum. Brătianu și le înregistrăm, cum am zis, sub toată rezerva. [ 18 mai 1880] ["O ÎNSĂRCINARE PUBLICĂ
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vesel din ocolul d-sale diplomatic, care, pe cât se spune, a fost încununat de un mare fiasco. De la rezultatul misiunii diplomatice ale d-lui Dum. Brătianu se pare că atârnă foarte mult lămurirea situației ministeriale. Astfel vedem că, așteptând înturnarea trimisului nostru extraordinar, toate încercările pentru premenirea ministerului par a nu fi fost decât niște jocuri menite a distrage atenția publică de la adevărata cauză a prelungirii acestei situații anormale. S-au vorbit despre felurite combinații, așa de felurite încît un moment
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Rîmnicul-Vîlcii amicii și agenții prefectului sânt căpitani de bandiți; în Romanați banii județului se cheltuiesc pe burse date unor studenți cu avere, dintre cari unii atât de ignoranți încît nici nu sânt primiți în școalele {EminescuOpXI 219} la cari sânt trimiși; în Teleorman domnește firma Chirițescu-Pișca, iar suprefecții bat oamenii pentru a le scoate mită, numindu-i "stupi neretezați"; în fine, în capitală chiar un ziar denunță că un ofițer de gardiști a luat mită pentru a muta pe un amploiat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a trimis ambasadorilor marilor puteri, în cuprinsul următor: Exelență, subsemnatul, ministru de esterne al Majestății Sale împăratul otomanilor, a avut onoarea să primească nota pe care i-au adresat-o Exelențele lor ambasadorii Germaniei, Rusiei, Marei Britanie, Italiei, Francei și trimisul Austro-Ungariei, la 15 ale lunei curente, asupra rectificațiunii fruntarielor grece. În această notă Excelențele lor reamintesc negociațiunile directe ce s-au încercat de două ori de către plenipotențiarii otomani și heleni spre a aduce o înțelegere în această cestiune. Ei declară că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestea sânt ridicole în mijlocul unui popor ca al nostru? Trebuie oare anume s-o spunem că e destul ca ministeriul să aibă niște bani de aruncat pe fereastră pentru plimbările, în orice caz plăcute, cu cari au fost însărcinați diferiții trimiși extraordinari, că e destul ca din mizeria noastră comună, să se cheltuiască câteva zeci de mii de franci, pentru a se îndeplini o asemenea formalitate, un asemenea act de politeță, costisitor și fără umbra unei importanțe intrinsece? Ce? Era oare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se cheltuiască câteva zeci de mii de franci, pentru a se îndeplini o asemenea formalitate, un asemenea act de politeță, costisitor și fără umbra unei importanțe intrinsece? Ce? Era oare împăratul Braziliei sau șahul Persiei să-l dea afară pe trimisul extraordinar sau să-i închiză ușa înaintea nasului? Se-nțelege că l-a primit. Ba l-ar fi primit chiar dacă România nu era independentă, căci acestea sânt acte de curtenie cari nu obligă pe nimeni la nimic și cari nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și se-nchină / Un semn că se supune măsurei ce-o destină") ci, dimpotrivă, dorește să-și plieze viața pe cele patru coordonate ancestrale: martiria, koionia, liturghia și diakonia despre care vorbește cu acribie Nicolae Balotă.18 El este un trimis (missio, -onis, din verbul mitto, -ere, misi, missum înseamnă a trimite) precum Tatăl trimite Fiul, acesta îi va trimite pe ucenici, iar ei pe cei care posedă calități harice pentru travaliul trans-morfozei lumii. Ajuns în vârfuri de munte profetul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
34 Fiul de prinț, voievod, magul sunt, înainte de toate, niște prevestitori ai legilor imuabile ale Divinității. Ei trebuie așezați în categoria personajelor "privilegiate", care "au acces la lumea de dincolo, fie printr-o viziune sau prin comunicarea făcută de un trimis". Asemenea premise există doar în "situații echivalente cu dezordinea, în care este greu să presupui o comunicare cu lumea divină, de aceea revelațiile și mesajul pe care îl conțin sunt atribuite unor personaje făimoase din trecut".35 E de văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
acesta e împins (din spate) de lobby-ul homosexual internațional, ca apostol recunoscut. N-o mai lungim. Încercăm doar să ne imaginăm cam ce desfășurare de forțe a fost pusă la dispoziția năvalnicului public. În mijlocul căruia s-a aflat și "trimisul nostru special" Erwin Kessler. Al cărui scris, sagace și pătrunzător, se pliază acum cu o, i-am spune acută luxură, desfrînare analitică, se pliază deci de minune pe tema ofertată de orașul-lumină, căruia nu-i este teamă, nici n-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Sînt sigur că foarte curînd, ca orice baron autentic, își va reveni, va renaște din propria-i cenușă erotică. N-am auzit spunîndu-se: prof. univ. Peter O'Toole. Radio București continuă, agasant și scandalos, cu vești minuțios ambalate de la Moscova. "Trimisul special" ne asigură, de pe o zi pe alta, că... nu va lipsi nici mîine de la Actualități. Sentimentul că sîntem o gubernie care trebuie să știe, în tot ceasul, de ce mai suferă Baris, e neliniștitor. Ca să nu spun că totu-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lume mai și plouă. Scurt. În schimb, pedantul magistru Pirozynski, mînuindu-și ironia cu subțirime de pan poleac, îl plimba pe pricăjit prin tratate, convingîndu-l, finalmente, că mina lui e una... de aur. Două stiluri. De extrapolat. Cînd în București descinde trimisul organismului european, să-i frăgezească în roz pe oamenii premierului (după ce, eventual, a fost regalat cu o masă de vis), panaceul: Aveți o mină bună azi! răsună ca un refrișant afrodiziac în urechile avide ale celor ce vor să audă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să tragem concluzia că actul de la Luțk nu a fost pentru țar decât o diplomă, primită ca atare și de Dimitrie Cantemir. În surse documentare rusești din mai-iunie 1711, actul inițiat de Cantemir este astfel definit: domnitorul „a făcut, prin trimisul său, capitulație de supușenie față de autocrația gosudărească”; Șeremetiev s-a întâlnit pe Prut cu sus pomenitul gospodar valah*, care acum deschis s-a declarat supus al Majestății Sale, cu toți nobilii țării valahe și cu toți șefii a depus jurământul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]