12,312 matches
-
prima oara în țară, o trăsura pe scenă, la montarea piesei, O scrisoare pierdută, din stagiunea 1951-1952. O veritabilă noutate regizorala, sub baghetă lui Traian Criveanu. Actorul Mircea Hadârcă, interpretul lui Dandanache, cobora dintro trăsura cu clopoței, ca pe vremea Tristețea marilor convulsii Craiova amintirilor lui Caragiale. Că birjar a fost angajat Ilie Ion. În minutele în care cei doi căi se aflau sub puternică lumină a reflectoa relor, îi mângâia să nu se sperie de ropotele aplauzelor prelungite. Succesul fiind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el este semnul nostru cel perplex care și astăzi se mai demonstrează că noi suntem de modă...unisex. lansez eu SOS-uri de salvare dar salvatorii nici n-au fost, nici nu-s. tristețea e că n-avem căi de-ntoarceri, cum,supărat, adesea v-am tot spus. acum, că sunt pe țărmul nimănuia și în burduf nu mai am vin și timp, îmi cânt cu ochii-n zare ale-lui-ia, ca un pirat ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia Mitică drept martoră frământarea mării. Ești la pământ? consemnează brunetă concluzia profesională; și vrea să plece. Dar Mitică vorbește atât de dramatic. Da, sunt la pământ. De ce? Fiindcă am avut nedumeriri politice. Și? rămâne ea din curiozitate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Înaltului, Marele Arhitect va îngenunchea! În fața unei fântâni fără de ghizduri doar pasărea Colibri mă va tulbură. Voi fi corb, voi fi iepure-n fugă? Poate urs, poate lup, poate doar cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt un olog cerșetor, serv al splendorii din tine, mireasa! Numai așa voi înțelege potirul sculptat în smaraldul divin, piatra căzută din cer, clandestin, clandestin, clandestin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne privește-n față, din toate părțile suntem împresurați, o nouă iubire se strecoară hoțește, sunt robul tău, Doamne, am pasul curat... 20 A brad și scorțișoară miroase-n casă iernii, în cimbru, dafin, chimen e război, ienibaharul țipă de tristețe, în coriandru pocăința tace. Vanilia în rom se-ndurerează, departe este Jamaica-n vis, șampania dansează în pahare, cum vinul se des trama, în cais se-ntemnițează mentă, busuiocul, in sapte pasiuni fără noroc. Doar ceaiul se răstește la oglindă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
chinurile prin care au trecut și atrocitățile pe care le văzuseră, datorită percepției diferite pe care o aveau ceilalți americani despre război, aceștia s-au însingurat în ei înșiși, trăind numeroase stări de anxietate (manifestate prin coșmaruri), de teamă, de tristețe etc<footnote Luci Freed, P.Y. Salazar, op. cit., pp. 17-19. footnote>. Sindromul post - avort poate să fi determinat de diferiți factori, dintre care amintim: criza determinată de sarcină; urgența cu care femeia a fost nevoită să ia o decizie; absența
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
face înmormântarea grandioasă a acelui care a fost întemeietorul României moderne. Din balconul Conservatorului de muzică, pe atunci în str. Visarion, priveam cu o serie de colegi cortegiul înmormântării, care se desfășura pe marele bulevard Brătianu. În aer plutea o tristețe imensă, iar toate clopotele orașului cântau cu jale. Cu moartea regelui, mie personal mi s-a năruit o lume întreagă! La curtea de Argeș doarme somnul de veci marele rege, unde mai târziu va veni să se culce alături de el
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
socotind dorința sa fără împlinire și sortită să nu se poată bucura de Cuvântul”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a XII-a, în PSB, vol. 29, p. 285. footnote>. Dar „i se smulge vălul tristeții, prin aceea că află că adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș, dorința împlinită născând totdeauna altă dorire a Celui ce se află deasupra. Deci după ce i s-
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
rănilor primite de mireasă de la îngeri și al smulgerii vălurilor ei este că află de la ei că nu poate să ajungă să cuprindă pe Cuvântul cel necuprins, căci nici ei nu pot să-L cuprindă. Aceasta pune un văl de tristețe pe suflet, însă acest văl e smuls de îngeri, prin cunoștința ce i-o dau că însăși căutarea neîncetată a Lui și urcușul neoprit spre El este o cunoaștere a Lui și deci un motiv de bucurie. Căci nu ar
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
așa cum precizat și mai sus, Dumnezeu fiind infinit, este inaccesibil în ființa Sa. Iar „acestea sunt cele care ne duc la întristare, făcându-ne să deznădăjduim”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 860D; PSB 29, p. 174. footnote>. Există o tristețe a creaturii, care știe că nu-L va vedea niciodată în mod deplin pe Dumnezeu cum este în Sine: „Și în măsura în care noi înțelegem că acest Bine depășește întreaga noastră cunoștință, plânsul trebuie să crească în noi înșine din cauză că acest bine
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
întreaga noastră cunoștință, plânsul trebuie să crească în noi înșine din cauză că acest bine e atât de imens”<footnote Idem, De Beatitudinibus, III, P. G. XLIV, col. 1225CD. Idealiștii alemanzi preiau această temă, dar într-un mod mult mai sumbru: privesc tristețea creaturii ca fiind cauzată de faptul că nu poate fi Dumnezeu (Schelling); cf. Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75 la Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această situație îl face pe Hans Urs von Balthasar, care consideră
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
et Pensée ..., p. 75-76. footnote>. Iar mai departe același von Balthasar afirmă: „Găsim de fapt la sfârșitul acestei filosofii a chipului ceva care seamănă cu o resemnare și care nu ar fi altceva decât o formă îndulcită a «disperării» și «tristeții»”<footnote Ibidem, p. 99; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută ar ascunde, sub forma unei nostalgii crescânde, disperarea unei conștiințe. Balthasar sugerează că această metafizică a devenirii și dorinței greșește doar pentru că se bazează pur
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Peeters, Leuven, 2001, p. 292. footnote>. Acest aspect al doctrinei Sfântului Grigorie l-a făcut pe Hans Urs von Balthasar să se întrebe dacă această doctrină nu se aseamănă uneia a „eternei frustrări”. De aceea, chiar când a vorbit despre tristețea sufletului, care duce uneori până la pierderea nădejdii, Sfântul Grigorie a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel ce dă cuvânt celor ce «binevestesc cu putere multă», să unim (contemplarea) următoare cu vederile cuprinse mai înainte
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel ce dă cuvânt celor ce «binevestesc cu putere multă», să unim (contemplarea) următoare cu vederile cuprinse mai înainte, într-un șir neîntrerupt”<footnote Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, PSB 29, p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște tristețe, dar aceasta nu înseamnă că viața duhovnicească este un progres în tristețe, căci fericirea nu poate fi concepută ca stând alături cu tristețea. Sufletul care înaintează
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
multă», să unim (contemplarea) următoare cu vederile cuprinse mai înainte, într-un șir neîntrerupt”<footnote Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, PSB 29, p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște tristețe, dar aceasta nu înseamnă că viața duhovnicească este un progres în tristețe, căci fericirea nu poate fi concepută ca stând alături cu tristețea. Sufletul care înaintează și care își conștientizează micimea sa în fața lui Dumnezeu, are doar la un moment
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
șir neîntrerupt”<footnote Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, PSB 29, p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște tristețe, dar aceasta nu înseamnă că viața duhovnicească este un progres în tristețe, căci fericirea nu poate fi concepută ca stând alături cu tristețea. Sufletul care înaintează și care își conștientizează micimea sa în fața lui Dumnezeu, are doar la un moment dat slăbiciunea de a-și pierde nădejdea în puterile proprii și, implicit
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște tristețe, dar aceasta nu înseamnă că viața duhovnicească este un progres în tristețe, căci fericirea nu poate fi concepută ca stând alături cu tristețea. Sufletul care înaintează și care își conștientizează micimea sa în fața lui Dumnezeu, are doar la un moment dat slăbiciunea de a-și pierde nădejdea în puterile proprii și, implicit, în puterea lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu recomandă persistarea în această
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sărăcia firii omenești, va simți o nenorocire în suflet să nu fie în binele acela și-și va face din viața de aici o viață de plâns” (Ibidem, p. 351). Dar arată de ce nu trebuie să concepem o metafizică a tristeții, pentru că „de aceea Cuvântul fericește plânsul: nu pentru că îl socotește fericit în el însuși, ci pentru ceea ce vine din el” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III, p. 355.), așa încât „nu plânsul îl laudă Cuvântul, ci cunoștința binelui, căreia îi
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cu personajul lui Beckett. Chiar așa și este, în fond. Pentru că de fiecare dată este altfel atunci cînd harul își vîră coada năstrușnică. Este atîta măsura în cuvîntul rostit, în rotirea ochilor, în paradoxuri, în regret și în expansiuni, în tristeți și în bucurii, în ordine și în haos, încît Winnie poate să se intersecteze cu durerea mea, cu uimirea mea, cu strada mea, cu ființa mea și măruntaiele mele. Un emoționant elogiu adus de Beckett memoriei. Individului. Identității. Un exercițiu
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
ca ecoul ei să fie pe măsura valorii. Eu, din păcate, nu mai public nimic, de vreme ce opera mea cea mai însemnată - și care era menită să înscrie o dată în cultura noastră - a fost aruncată pur și simplu la gunoi! Cu tristețe și cu dragoste, admirație statornică, al Dvs. Mircea Zaciu *) Ion Dodu Bălan (n.a.) Tovarășe Președinte, Subsemnatul Miron Neagu, domiciliat în Sighișoara, str. M. Eminescu Nr. 10, vă supun următoriul memoriu asupra activității mele și solicit înțelegerea Dvs. binevoitoare. Acum 20
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
Privirea care îmblânzește aceste ambivalențe, fără a le anula, e cea din perspectiva morții: recunoscând deșertăciunea celor reale, inclusiv a răului și a cinismului, și ironizând importanța care le e acordată. De aceea, din poveștile lui Wolf Wucherpfennig nu lipsesc tristețea și cruzimea îmblânzite de râs și de ironie (Andersen și Kafka fiind două dintre modelele la care face des referire). Modernitatea programatică a basmelor ține, în concepția autorului, tocmai de raportarea ambivalentă la realitate. I se adaugă, firește, aluziile la
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
tău trist și mut/ Ca o povară toamna a căzut,/ Ca o povară..." Continuarea e dulceagă. Acorduri de pianină obosită, într-un univers care se dezagregă, dar nu bolovănos și surd, ca la Bacovia, ci discret, feminin, o lume de tristeți parfumate, de migdală, de coajă de mandarină amară: "Te ascult.../ Pe ochii mei sîmt degetele serii.../ Vorbește-mi, dar încet... încet și mult...// Și vorba ta să semene tăcerii..." Vagi atingeri cu o Gedankenlyrik, în preferința pentru majuscule, la Ritm
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
sfârșit de noiembrie atât de încețoșat, încât, abia-abia se zărește luminița slabă a vreunei emisiuni de televiziune realizată în altă parte decât pe platourile mogulului Hades. - Fratrele mieu, îmi zice Haralampy citind peste umăr ce-am scris, te paște o tristețe iremediabil-topârceniană, condimentată cu boabe de neurastenie, că nici doctorul Hipocrat nu te mai vindecă... Ooo, apropo de medicină! Era să uit: altceva vreau să-ți spun, dragu' mieu - schiuz my. Știi de ce domnu' Tăriceanu a fost transportat în secret în
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
Haralampy: -Veche, dar, apropo: ce se mai aude cu "anticipatele"? Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu: "-Ni-cio-dată nu am înțeles chestia asta cu accizele, dar dacă ați ști cât de încântat este ministrul sănătății cu taxa pe viciu, v-ar apuca tristețea." Haralampy: -Într-adevăr, aveam noi, telespec-ta-to-rii, o senzație de rău de mare văzându-l și auzin--- du-l pe domnu' ministru, da' acum ne-am liniștit - vă mulțumim... Gheorghe Udriște, directorul Direcției Transporturi din cadrul PMB, la emisiunea "Știrea zilei" (Antena 3
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]