1,309 matches
-
Roșu ucigaș, pref. trad., București, 1997 (în colaborare cu Ioana Mira Voudouris); Hella S. Haasse, Străin pentru totdeauna, postfața trad., București, 2000. Referințe bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 195-197; Dumitru Micu, Romane de debut, CNT, 1976, 51; Dana Dumitriu, Calmul triumfător, RL, 1977, 12; Ion Vlad, Proză feminină?, TR, 1977, 12; Valentin Tașcu, „Lumea toată, slobodă”, F, 1977, 3; Mihai Ungheanu, „Lumea toată, slobodă”, LCF, 1977, 25; Iorgulescu, Scriitori, 241-242; Ștefan Damian, Destine contemporane, TR, 1980, 19; Valentin F. Mihăescu, Șansa
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
este unul care schimbă ceva (important) în proza românească. Readuce în prim-plan condiția existențială a individului în luptă cu fatalitățile istoriei și cu alte fatalități, greu de prevăzut și greu de definit. De ce ratează acești tineri făcuți să fie triumfători și fericiți în viață? Intrusul reia tema într-un roman mai substanțial. O istorie simplă: un tânăr, Călin Surupăceanu, ucenic vopsitor într-o mahala bucureșteană, ajunge pe un șantier. La îndemnul inginerului Dan, se califică, devine electrician, ajută la ridicarea
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
la Marin Preda a fost și rămâne tentativa de a găsi și de a regăsi punctul de echilibru între vocația unui realism frust, neînduplecat în observarea aspectelor crude, de o cruzime inocentă (vocație ce s-a manifestat cu o violență triumfătoare în nuvelele de debut) și preocuparea dobândită, din ce în ce mai pronunțată și tinzând să acopere tot orizontul operei, pentru viața conștiinței morale: de a păstra, în condițiile unei literaturi acut deliberative, ceva din decizia aspră, din violența primei sale naturi. LUCIAN RAICU
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
marcată de contradicțiile omului, oscilând între „cântecele de nesfârșită gingășie, simple, divin de profunde”, cu o limbă melodioasă, care le transformă „într-o adiere, într-un tainic freamăt”, și texte de o „rece și distrugătoare ironie”, totul dominat de o „triumfătoare bucurie a spiritului de continuă negațiune, acest sarcasm fără măsură și mefistofelic”. T. se declară dezamăgit de echivalările românești și afirmă tranșant că „nu avem nici un singur traducător al lui Heine”. Prin analiză concede că doar unele versiuni ale lui
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
una pe cealaltă, întreabă, se întreabă și își răspund, într-un dialog continuu, în replice extinse, deopotrivă de tari, de verosimile, de convingătoare, două mari instanțe vorbesc pe rând ori împletindu-și rostirea: o instanță vitală, a vieții mature, clocotitoare, triumfătoare în însăși nepăsarea afirmării propriilor ritmuri, pe de o parte, iar pe de altă parte, cu șanse egale în ordinea verosimilității, dar încă mai fecundă în ordine artistică, o instanță a sensibilității sfâșiate, dureros interogativă și tragică, suspectând și chiar
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
XIX-lea a fost confirmată prin punerea lor în practică în secolul XX - care a determinat o adevărată revoluție științifico-tehnică. Era omului-stăpân! Enciclopedia, Revoluția franceză, filosofia clasică germană și industrializarea muncii au impus diverse convingeri de infaibilitate: rațiunea dominantă, știința triumfătoare, adevărul transcendent, puterea nelimitată a educației asupra naturii umane etc. Criticismul kantian ajunsese însă la o distincție care a suscitat și mari îndoieli în legătură cu toate aceste convingeri. Ea privea limitele cunoașterii. Kant stabilise că există granițe impenetrabile între „lucrul pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rafinate și variate. Apoi desertul în mai multe variante, fructe și, în sfârșit, băuturile finale și cafeaua. Se aprinseseră lumini discrete, se fumau țigări americane, lumea era relaxată și mulțumită. Toți savurau sfârșitul mesei, gazdele având un aer mulțumit, chiar triumfător. Acest tablou reprezenta scena evenimentului. Urma o altă narațiune care reprezenta culisele. Sărbătorirea fusese planificată cu grijă și într-un spirit de cooperare. Fiecare fusese responsabil de procurarea unora dintre bunătățile care fuseseră gândite meticulos, apreciindu-se șansele de obținere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
americană, încă puțin cunoscută la noi (Nathaniel Hawthorne, Norman Mailer, Truman Capote, John Updike, Edgar Lee Masters, Robert Frost ș.a.). P. debutase însă ca poet, iar versurile lui afirmau familiaritatea cu lirica americană, respirau un aer proaspăt, un individualism juvenil, triumfător, de alură sportivă, un narcisism susținut de elan vitalist intelectualizat, dublat de propensiunea către meditație și introspecție. Poetul producea exerciții de destructurare calculată a percepției și a transcripției imagistice, privilegiind substratul existențial (iar nu livresc), într-un vers „caligrafiat” ultramodernist
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
aflate în echilibru cu cele romantice, clasice și luministe, Anul 1840 fiind textul cel mai reprezentativ). În miezul lucrării se distinge momentul „Daciei literare”, care suscită dimensiunea națională a literaturii (texte exemplare: programul lui Mihail Kogălniceanu și poemul Cântarea României), triumfătoare prin Eminescu, nu înainte însă de a trece prin Alecsandri, definit ca expresia „celei mai patetice lupte dintre local și universal pe care o cunoaște literatura românească”. Se insistă și asupra influențelor socialismului utopic la Bolliac și Bălcescu (un „romantic
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
câțiva reprezentanți ai romantismului (Rousseau, Benjamin Constant, Alfred de Vigny) tocmai spre a se vedea mai bine diferența de metodă, ultimul scriitor avut în vedere fiind Jean Giraudoux, un fel de „vizionar al purității”, la care modernitatea e pe deplin triumfătoare. Lucrarea care îl reprezintă cel mai bine pe comparatistul M. este fără îndoială Constantes dialectiques en littérature et en histoire, unde își dau mâna atât teoreticianul obsedat de metodă, cât și analistul subtil al operei văzută ca entitate estetică. În
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
membru de onoare al Academiei RPR (1948). Nu originalitatea face meritul poeziei lui N., îndatorată mult modelelor vremii (Eminescu, Coșbuc, Vlahuță), ci pronunțata ei notă socială, patosul sincer al revoltei și speranței. În poemul Spre țărmul dreptăței apare viziunea revoluției triumfătoare. Energiile colective, încărcate de revoltă, vor purifica lumea (Poporul). Amestec de obidă și ură, de sarcasm și profeție, lirismul poetului preia adesea tonul coșbucian din Noi vrem pământ (în Moment de revoltă) ori din Doina (în Sorțarii). Modelul eminescian se
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
devastator ce împinsese armata română și statul însuși până la marginea prăpastiei. Se poate argumenta că tocmai amintirea acelei traume, ce s-a adăugat tăcutei nesiguranțe inspirate de realizarea unui vis fantast (România Mare), bine ascunsă de o retorică eroică și triumfătoare, a alimentat naționalismul românesc interbelic. Oricum ar fi, impulsul de a crea un Kulturstaat este același în Germania postnapoleoniană și în România postbelică; de asemenea, evident în ambele cazuri este impulsul de a înlocui modelele educative și culturale din Europa
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la fiece răsucire a cabestanului răspundea o ridicare a valurilor, ceea ce ne ușura treaba. în cele din urmă, se auzi un trosnet scurt și, cu un plescăit grozav, corabia se smuci de lîngă balenă, scoțînd din nou la vedere palancul triumfător, care tîra după el o bucată semicirculară de la marginea primului strat de grăsime. Grăsimea învelește trupul balenei întocmai cum coaja învelește miezul unei portocale; de aceea, ea poate fi detașată în spirale, exact așa cum se cojește uneori o portocală. Sub
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ai dormit alături de mulți mateloți, ale căror mame nedormite și-ar fi dat viața ca să poată fi în locul tău. Ai văzut perechi de îndrăgostiți sărind îmbrățișați de pe corabia lor cuprinsă de flăcări; inimă lîngă inimă s-au scufundat sub valurile triumfătoare, rămînînd credincioși unul altuia, în clipa cînd cerul însuși părea să-i trădeze. L-ai văzut pe secundul asasinat, azvîrlit de pirați de pe puntea pe care-și făcea cartul de la miezul nopții; ore în șir s-a prăbușit în botul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
strîngă la piept. O, tu, cap care, deși ai văzut atîtea, încît ai putea să despici planetele și să faci din Abraham un necredincios, nu ești totuși în stare să rostești nici o silabă! Ă Pînză la orizont! strigă un glas triumfător, din vîrful arborelui mare. Ă Da? Prea bine, asta mă bucură! exclamă Ahab, îndreptîndu-și spinarea, în vreme ce norii de furtună i se risipeau de pe frunte. Strigătul ăsta vesel, auzit într-o asemenea liniște mormîntală, l-ar putea converti pe un om
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
clipa cînd Flask își înfipse fierul, un jet ulceros țîșni din această nouă rană cumplită: balena, fulgerată de o durere insuportabilă, începu să scuipe șuvoaie de sînge gros și se năpusti, cu o furie oarbă, asupra atacatorilor, împroșcîndu-i pe oamenii triumfători cu o ploaie de sînge, răsturnînd ambarcațiunea lui Flask și sfărîmîndu-i prova. Era lovitura ei din urmă, căci balena era acum atît de vlăguită de hemoragie, încît se depărta deznădăjduită de prăpădul pe care-l pricinuise și, întorcîndu-se neputincioasă într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de nimeni, Ahab. Ă „Culmile munților, turnurile și celelalte lucruri mari și înalte au totdeauna ceva egoist. Iată aceste trei piscuri - sînt mîndre ca însuși Lucifer. Turnul acesta semeț e Ahab; vulcanul acesta, e Ahab; pasărea aceasta vitează, neînduplecată și triumfătoare e tot Ahab, toți aceștia sînt Ahab. Iar acest ban rotund de aur, nu e decît un simbol al și sferei numite Pămînt care, aidoma unei oglinzi fermecate, îi pune fiecărui om în față propriu-i eu misterios. Mari suferințe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
părți, despre „primul roman al marilor construcții din țara noastră”, dovedind cum talentul plus devotamentul partinic al autorului reușesc să demonstreze „creșterea conștiinței socialiste (Ă) biruința socialismului În conștiințele oamenilor”, Începând cu muncitorii și Încheind cu intelectualitatea tehnică. „Acest marș triumfător spre socialism - scrie J. POPPER 22 - străbate romanul lui Petru Dumitriu deoarece scriitorul a avut În fața sa și s-a străduit să ne facă să simțim acea forță de neînvins care unește Într-un bloc puternic și duce Înainte milioane
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oferi spectacole de prestidigitație și nu șanse egale cu ale detectivului. La Raymond Chandler, cititorul și scriitorul ajung la locul crimei în același timp. Nimic nu e trucat, nimic nu e ținut ascuns în mânecă ori păstrat pentru inevitabilul deznodământ triumfător. Procedural, romanul polițist hard-boiled este ruda mai violentă a „teatrului sărac” din anii ’60 și verișorul îndepărtat al parabolelor dramatice japoneze: la fel ca în reprezentațiile No sau Kabuki, important nu e ce se vede, important e ceea ce ochiul versat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
zgomot de fierărie, descriind cercuri tot mai largi, făcându-i să se tragă înapoi pe spectatorii care râdeau în hohote. Unii, precum acel invitat cu pantofii bine lustruiți, încercau să împingă bestia cu vârful piciorului. Proprietarul titirezului avea un aer triumfător. — Nu mă înșel, el este? te-am întrebat, retrăgându-mă din fața oamenilor care băteau în retragere. — Da, strașnic a mai îmbătrânit, nu-i așa? mi-ai răspuns, cercetându-l pe omul cu titirezul. Era un cunoscut disident expulzat din Moscova
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
regăsi în orășelul ei de lângă Stalingrad, se lăsă convins să rămână la ea și începu să muncească într-un depou al căilor ferate. Cea de-a treia aniversare a victoriei se apropia, orașul era împânzit de pancarte roșii-aurii, cu lozinci triumfătoare, cu chipurile radioase ale soldaților-eroi. Pavel avea strania impresie că oamenii din jurul lui vorbeau despre un alt război și credeau tot mai mult în acel război care era inventat pentru ei în ziare, pe pancarte, la radio. Vorbi despre războiul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mediane peste un Aufklärung germano-austriac mai moderat, simbolizat de gândirea lui Leibniz, Wolff, Pufendorf. E firesc ca, în asemenea condiții, mediile nobiliare transilvane să fi fost mai apropiate de iluminismul moderat berlino-vienez în care primau problemele culturii. Și totuși, „elita triumfătoare” a Occidentului, unde francezii reprezintă cele mai atrăgătoare exemple, are o audiență privilegiată cu mult dincolo de Alpii germanici, în Ungaria și Serbia, în Țările Române, în Grecia și Rusia. Legile evoluției pun stăpânire asupra claselor sociale așa-zis conservatoare. Opera
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nu te-am uitat, am să-ți cumpăr cele mai gustoase semințe. Deci, pentru toți am să cumpăr numai delicatese (reacție Miki, Piki, Coco; Gigel iese; Miki miroase și ea plicul) Piki (începe să caute prin casă; găsește ce căuta; triumfător): Am găsit! Am luat mirosul, am luat urma și parfumul este aici. Miki: Vai de capu' tău, te-ai târât prin casă ca să găsești o sticluță cu parfum. Eu n-am vrut să-mi stric mirosul de felină (și se
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
într-o cămăruță rece. în timp ce nașa împodobea mireasa, nașul, cu sticla, își chema invitații din sat. Ca să-l păcălească, ai lui Miuță legaseră poarta de la drum. Auraș ocoli însă prin grădină. - Bă, care-i treaba p-aici ? le zise el triumfător, apărând în curte pe neașteptate. Acasă la nea Sandu forfoteau toți frații și surorile lui : tata Cristea, unchiul Gheorghe, Pârvu, Nicu și Vasile, Neacșa, Lina și Zoica, alt Sandu și alt Vasile, că Ioana era văduvă, biata. Om voinic, rotund
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Reetika și cu mine ne machiam În dormitorul ei, pasându-ne una alteia o oglinjoară. Îmi plăcea În mod special tușul de pleoape dramatic. Modelul meu În acest sens era Maria Callas - sau poate Barbra Streisand În Funny Girl. Divele triumfătoare cu nasuri mari. Acasă, mă furișam În baia lui Tessie. Adoram flacoanele cu Înfățișare de amulete și cremele cu mirosuri dulci, de Îți venea să le mănânci. Am Încercat și aparatul facial cu aburi. Îți puneai fața În conul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]