1,147 matches
-
dimensiuni, probabil sub limita medie actuală (2530), poate chiar considerabil mai mici. footnote>, ca și exploatarea unor contexte topografice aparte, eterogene, cu o mare diversitate biotică (Soffer 2009). Etiologic, prima regulă se verifică în cadrul tuturor carnivorelor care dețin vârful piramidei trofice și, după toate datele, acesta era statutul Neanderthalienilor. Fragilitatea inerentă acestui mod de viață, care nu putea asigura traversarea efectivă a unor perioade climatice dure - contracarate, aparent, doar prin exploatarea intensivă a aceluiași spectru alimentar (Hoffecker 2009; Pathou Matis 2000
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
doză unică. În primele 4h după ingestie, sau pacient simptomatic. Doza: 1g/kg (aprox 50-75 g). Eventual repetare cu 0,5g/kg. F Diureză osmotică: Manitol 20% 500 ml (+ Furosemid 1-2 f În caz de oligurie), Ser glucozat 10% . 4. Trofice cerebrale: ¾ Vit B1, B6, 3-6 f/zi. ¾ Piracetam 3-4 f/zi, i.v.. Doza maximă 12 fiole/zi. SPECIFIC - tratament antidot specific benzodiazepinelor: Flumazenil (ANEXATE) Caracteristici farmacologice: competitor selectiv al receptorilor benzodiazepinici din complexul receptor GABA-benzodiazepinic. Prezentare: soluție injectabilă conținând
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
rezistență la tratamentul suportiv, comă profundă, șoc, hipotermie severă, insuficiență renală, edem pulmonar sau tendință la apnee, concentrația serică a fenobarbitalului > 100mg/l. Hemoperfuzia este mai eficace comparativ cu hemodializa, dar este asociată unui risc mai mare de complicații. 5. Trofice cerebrale: Vit B1, B6, 3-6 f/zi. Piracetam 3-4 f/zi, i.v.. Doza maximă 12 fiole/zi. II. Tratamentul situațiilor speciale grave - secția ATI 1. În caz de colaps: reumplere vasculară soluții macromoleculare: Dextran 500-1000 ml, până la restabilirea valorilor
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
părți egale (+ Furosemid 1-2 f În caz de oligurie și 1,5 g KCl la fiecare 500 ml flacon de perfuzie). Se va administra zilnic un volum egal cu diureza + 800 ml. F Hemodializa sau hemoperfuzia nu sunt indicate. 5. Trofice cerebrale: Vit B1, B6, 3-6 f/zi. II. Tratamentul situațiilor speciale grave - secția ATI: 1. În caz de hipotensiune: Ser fiziologic 2000-3000 ml p.i.v. 2. În caz de semne de detresă vitală (insuficienȚĂ respiratorie acută, colaps, șoc, comă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
g sulfat de sodiu; 250 ml manitol 20%; sulfat de magneziu 15-20 g sol. 10%; sorbitol 2g/kg corp/doză. F Hemodializa sau hemoperfuzia nu sunt eficiente și nu sunt indicate datorită cantității reduse de ADT libere În ser. 5. Trofice cerebrale: Vit B1, B6, 3-6 f/zi. II. Tratamentul situațiilor speciale grave - secția ATI: 1) În caz de hipotensiune: ser fiziologic 2000-3000 ml p.i.v. Bicarbonatul de sodiu (scade cardiotoxicitatea ADT, Înlăturând bradiaritmiile, ectopia ventriculară, hipotensiunea, blocurile): inițial 50
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
tahizoizilor, cât și a chisturilor tisulare. Terapia antiparazitară de primă alegere constă în cicluri de 28 zile cu Pirimetamină-Sulfadiazină (1-3 cicluri). Terapia adjuvantă în formele severe: antiinflamatoare steroidiene sau nesteroidiene; ac. folic/folinat de calciu, vit. B1250γ, preparate de fier; trofice retiniene. 6. Maladia abortivă toxoplasmică Cicluri de 14-21 zile cu Pirimetamină-Sulfadiazină (4-6 cicluri). În timpul sarcinii: până la 16 săpt. de gestație: Spira micină — 3g/zi. După 16 săptămâni de gestație, dacă există riscul infecției fătului (s-a produs seroconversia sau persistă
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
fi înlocuită cu Dapsonă, Clindamicină, Clarithromicină. S-au obținut rezultate bune în tratarea encefalitei la bolnavii de SIDA, folosind combinația: Pirimetamină 25-50 mg/zi (oral) + Clindamicină 1200-4800 mg/zi administrată i.v. Terapie adjuvantă: antiedematoasă cerebrală, antiinflamatoare și anticon vulsivante; trofică cerebrală și vasodilatatoare cerebrală; acid folic, vitamina B12, preparate de fier, polivitamine. Chimioprofilaxia antitoxoplasmică. Este indicată pentru: imunodeficitarii (în special HIV pozitivi) cu anticorpi IgG anti Toxoplasma, atât cei asimptomatici, cât și cei cu forme clinice manifeste (cerebrale, oculare sau
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
mai mică la trupele victorioase, prin comparație cu numărul mare de cazuri din armatele în retragere; psihozele, senilitatea pacienții sunt incapabili de a recunoaște un mediu rece. b. Alcoolul mărește pierderile de căldură prin vasodilatație periferică; c. Tulburări circulatorii și trofice: ateroscleroza, arterita obliterantă, boala Raynaud. d. Staza venoasă cronică: varice, sindrom posttrombotic; e. Alimentația hipocalorică, carențele vitaminice, anemia; f. Profesia: degerăturile sunt mai frecvente la unele specialități militare: infanteriști, vânători de munte, marinari, aviatori; g. Îmbrăcămintea necorespunzătoare, echipament inadecvat expunerii
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
important în desfășurarea tuturor fenomenelor ecologice îl au factorii ecologici. Aceștia reprezintă elemente ale mediului ocupat de fiecare organism (biotop sau habitat) capabile să acționeze mai mult sau mai puțin direct asupra ființelor vii. În biocenoză se creează o piramidă trofică și energetică în cadrul căreia cantitatea de materie organică scade treptat de la producătorii primari la consumatorii de diferite ordine (fig.1). În biocenoză ciclul energiei este deschis, cantitate provenită de la soare, în timp ce ciclul substanțelor organice este închis. Numărul indivizilor unei specii
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pesticidelor. Rachel Carson prin lucrarea sa Silent springPrimăvară liniștită, a clarificat consecințele pe care le are asupra mediului ambiant, utilizarea exagerată a pesticidelor. Era perioada când se foloseau pesticidele cloroderivate din grupa DDT-ului și a efectului acestora asupra lanțului trofic, în special al păsărilor. De altfel, unele dintre cele mai dăunătoare produse au fost eliminate, însă altele, au fost păstrate și folosite până de curând (Lindanul). În prezent însă, unele produse care au fost interzise în țările dezvoltate, mai sunt
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și au potențialul de a perturba un șir lung de ecosisteme, începând cu solul și microorganismele sale, până la animalele superioare. Această distrugere poate fi cauzată prin toxicitatea directă, dar de obicei efectele ei sunt mult mai subtile ca: distrugerea lanțurilor trofice, slăbirea sistemului imunitar sau dezorientarea semnalelor chimice prin care organismele comunică. În viitor se pot produce schimbări importante în funcție de cât de toxic este efectul pesticidelor. De exemplu Kichuth (1982) descrie efectul erbicidului pe bază de fosfonilsarcosină asupra puricelui de apă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în întreaga ierarhie. Acest transfer de ansamblu se exprimă prin fluxuri care, în mod controlat, circulă în interior, intră și ies din structurile sistemice. În mod frecvent fluxurile respective au un caracter ciclic, descriind circuite (spre exemplu circuitul apei, lanțurile trofice, circuitele de producție și schimb, ș.a.). Mecanismele, dimensiunile, ritmul acestor fluxuri sunt decise, în cea mai mare parte, în interiorul fiecărei structuri sistemice. Această activitate constituie funcționalitatea structurii respective, realizată numai ca urmare a relațiilor de tip interactiv dintre componente și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
episoadele succesive fiind din ce în ce mai scurt. 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală Dispariția unor specii de plante și animale sau proliferarea unor forme de viață, mai ales a celor patogene, pot provoca dereglări în lanțurile trofice ale ecosistemelor. De asemenea, pot să modifice distribuția spațială a unor asociații și să determine morbiditate și mortalitate accentuată, atât în sistemele vii naturale cât și în societatea umană. Modificarea arealelor unor specii de consumatori/ prădători poate solicita la maximum
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
din lungul unor litorale puternic industrializate și cu o populație densă a suferit uneori poluări accidentale grave. Spre exemplu, deversările de ape industriale cu un conținut ridicat de mercur și de cadmiu au distrus ecosisteme litorale importante, pătrunzând în lanțuri trofice care includeau și grupuri de populație. Așa s-au declanșat bolile Minamata și ita-itai în anumite sectoare ale litoralului japonez. Sunt foarte puternic poluate, în special datorită deversărilor de ape industriale și ape uzate urbane, Marea Mediterană și Marea Nordului. Este cotată
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
posterioară peritoneală de-a lungul duodenului și capsula pancreatică; mezocolonul transvers și epiploonul blochează inflamația printr-un proces de pericolecistită acută limitată la loja subhepatică; microabcese extraparietale mai frecvente În zona fundică și extraperitoneale În raport cu ficatul . - patogenie: factorul septic + tulburări trofice vasculare - „ischemie reflexă” + factorul mecanic - compresiunea prin calcul - frecvența crescută a leziunilor: regiunea fundicăvascularizația e precară; regiunea infundibulară - calcul fixat ce determină compresiune. B. Conținutul: calculi (colesterolici, pigmentari, calcici, micști); bila - tulbure, cu flocoane, vâscoasă, purulentă. C. Forme clinice: - supraacute
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Oceanul Atlantic, heringul din Marea Nordului și din Canalul Mânecii). Cetaceele și alte mamifere marine de talie mare cunosc o situație chiar mai dramatică. Un alt risc constă în exploatarea resurselor marine pe baza unor evaluări exagerate care se datoresc necunoașterii complexității rețelelor trofice; de ex., krill-ul - crustacee exploatate industrial (50 60 milioane de tone anual) este consumat de diferite specii marine: pești și cefalopode (100-200 milioane de tone), păsări (39 milioane de tone), balene (33 milioane de tone), foci (104 milioane de tone
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
depresiunea Jijiei se întâlnesc și suprafețe mari de terenuri sărăturate. Vegetația instalată treptat în jurul eleșteelor și iazurilor este de tip hidro-higrofil, fiind prezente și câteva pâlcuri de pădure de luncă (plantații de salcâm, plop, carpen, stejar). Acest biotop oferă resurse trofice foarte bogate, dar și condiții prielnice pentru refugiul și cuibăritul unor specii de păsări. Observațiile realizate anual începând din 1991 au permis identificarea a peste 140 de specii de păsări dintre care 92 de specii cuibăresc în această regiune. În
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Evidențierea structurii taxonomice a avifaunei Grădinii Botanice, a Parcului Expoziției și Parcului Copou din Iași O2. Repartizarea din punct de vedere fenologic a speciilor de păsări identificate O3. Observarea distribuției pe habitate a avifaunei Grădinii Botanice Iași O4. Identificarea structurii trofice a avifaunei Grădinii Botanice Iași O5. Evidențierea influenței factorului antropic asupra răspândirii speciilor de păsări O6. Sensibilizarea elevilor asupra importanței protejării păsărilor din parcuri și grădini O7. Însușirea unor abilități necesare în identificarea și investigarea speciilor de păsări O8. Stimularea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
marcați cu inele oficiale. 2. Metodele sinecologice au ca obiectiv de cercetat comunitățile de viață în care trăiesc păsările. Prin ele se urmărește stabilirea relațiilor cantitative și calitative. La efectivele de păsări din diferite biotopuri, se urmăresc relațiile numerice și trofice dintre diferitele populații de păsări și ceilalți membrii ai comunitățile de viață în circuitul energiei din natură. Aceste metode sunt de mai multe feluri: A. spațiale sau de suprafață, B.de timp; C. combinate; D. speciale; E. etologice A. Metode
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
speciile vegetale și animale; păsările continuă migrația de primăvară și începe perioada de reproducere (stabilirea teritoriului, construirea cuibului, depunerea pontei, începutul clocitului) ◄ sezonul estival (15 VI 15 VIII)corespunde perioadei maxime de reproducere la animale și numărului maxim de lanțuri trofice, ceea ce face ca fluxul energetic să atingă culmea intensității sale, păsările își continuă clocitul și apar puii. ◄ sezonul serotinal (15 VIII 15 IX) - se caracterizează prin apariția primelor semne de declin, prin încetinirea vitezei de creștere a biomasei și a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
consumă semințe de Robinia pseudocacia, Acer campestre, Thuja occidentalis, Syringa vulgaris, fructe de Taxus baccata, Crataegus monogina, Rosa canina. În tabelul nr. 8 sunt prezentate grupele ecologice de păsări din Grădina Botanică Iași în funcție de regimul de hrană al acestora . Regimul trofic al speciilor de păsări identificate este predominant insectivor, iar cele mai puține specii de păsări din Grădina Botanică Iași sunt omnivore (figura nr. 23). CAPITOLUL VI OMUL ȘI PĂSĂRILE 6.1. Presiunea antropică Conservarea mediului, sintagmă tot mai des utilizată
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de informatică. Mijloacele audio-vizuale sunt mai interesante pentru elevi, stârnesc curiozitatea științifică, conduc gândirea elevilor către esență, ajutându-i la descoperirea cauzelor care determină apariția și desfășurarea fenomenelor. Modelele au un rol deosebit în predarea biologiei. Planșele vacuumate ca ,Rețele trofice", " Lanțuri trofice", "Flori și fructe" sunt folosite în lecții. Un rol important în predarea biologiei îl au și mulajele de care dispunem: Celula animală, Structura frunzei, Stomacul de vacă, Planaria, Secțiune prin piele, Ochiul, Structura osului, etc. În vitrinele din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Mijloacele audio-vizuale sunt mai interesante pentru elevi, stârnesc curiozitatea științifică, conduc gândirea elevilor către esență, ajutându-i la descoperirea cauzelor care determină apariția și desfășurarea fenomenelor. Modelele au un rol deosebit în predarea biologiei. Planșele vacuumate ca ,Rețele trofice", " Lanțuri trofice", "Flori și fructe" sunt folosite în lecții. Un rol important în predarea biologiei îl au și mulajele de care dispunem: Celula animală, Structura frunzei, Stomacul de vacă, Planaria, Secțiune prin piele, Ochiul, Structura osului, etc. În vitrinele din laborator se
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ecologică, scrisori pentru influențarea liderilor comunității în probleme de mediu, învățarea unui vocabular nou legat de mediu, compararea scrierilor care au descris natura și textul politicilor locale de mediu. Științe: biologie, fizică cu probleme ca lumina soarelui, fotosinteza, energia, lanțurile trofice, reciclarea substanțelor nutritive, relația pradă prădător, polenizarea, simbioza, ciclurile de viață ale animalelor și plantelor, habitatul, cum este afectat sistemul natural prin folosirea chimicalelor, surse alternative de energie, istoria vieții pe Pământ, formarea solurilor și eroziunea. ◊ Istorie, economie, studii sociale
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
migratoare 14,70%, oaspeți de iarnă 5,88%, specii rar iarna 5,88% și specii de pasaj 1,96%. ● Din cele 102 specii de păsări întâlnite în Grădina Botanică Iași, doar 62 specii cuibăresc aici, cele mai multe aparținând ordinului Passeriformes. ● Regimul trofic al speciilor de păsări identificate este predominant insectivor 55 specii (53,92). ● Parcurile și grădinile din Iași datorită diversității speciilor vegetale oferă condiții optime de viață atât pentru speciile clocitoare cât și pentru speciile de pasaj și oaspeți de iarnă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]