1,140 matches
-
Manciu, cu indicația de a fi reconstruită în curtea bisericii „Sf. Nicolae” din Făgheni - proiect nerealizat, însă. Abia în anul 2005, primarul Gheorghe Baban a luat inițiativa de a construi un nou monument din beton pe locul unde a fost troița, lucrare ce va fi terminată în 2006. În urma războaielor mulți s-au întors acasă invalizi iar alții au devenit veterani: Victor Andonie, Ioan Aruxandei, Vasile Avram, Năstase Balan, Vasile Bătrânu, Sîlică Carp, Victor Chiriță, Gheorghe Dimofte, Vasile Diaconu, Ion Duhan
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
populară. În folosirea costumului popular, s-au produs mutații legate de noile funcții ce i s-au atribuit, în ultimii ani, pe linia dezvoltării mișcării artistice de amatori. La Tarnița, costumele împreună cu dansurile populare specifice au părăsit tradiționala horă de la Troița din mijlocul 203 satului, pentru a urca pe scena Căminului cultural, ca mesagere ale unor manifestări pline de semnificații din istoria culturii populare. Cu regret constatăm în prezent că globalizarea și faptul că majoritatea articolelor de îmbrăcăminte pot fi procurate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
consecința intervenției omului ca individ sau ca și colectivitate: La Livada, Iazul lui Lehănceanu, La Podul Morii, La Baraj, La Huștiu, La Cozma, La Punte, Foișor, La Moara sau La Lacul Porcului. Toponimele de sorginte religioasă, cum ar fi: La Troiță, La Monument, La Cimitir sau Dealul Bisericii, sunt toponime sociale. Din categoria acestora mai fac parte toponimele ce derivă din nume de oameni: Oncești (Oncescu), Bărboasa (Bărbosu) sau Antohești (Anton). Cea mai săracă grupă de toponime este cea psihologică. Aceasta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
politicienilor și a enoriașilor s-au concretizat prin drumuri de acces la toate mănăstirile și bisericile, icoane și podoabe, dar mai ales la construirea a numeroase lăcașuri de cult, astfel că-n prezent nu există nici un sat fără biserică (sau troiță). Multe dintre ele sunt înzestrate cu aparatură fono și video pentru susț inerea unor slujbe atractive. Preoții au autoturisme și celulare, de fapt sunt oameni moderni, cu tipicuri vechi ... Pentru că nu există nici un fel de altă instituție (chiar și armata
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Un muzeu ce vorbește cu slove Românul e ctitor de așezăminte. Avem azi, spre mândrie și bucurie, ansamblul de la Curtea de Argeș, Ctitoria din Iași a lui Vasile Lupu, zestrea de la Brâncoveanu, avem monumentele din nordul Moldovei. Sînt pline satele românești de troițe și fîntîni lucrate cu meșteșug, din vrerea țăranilor. Multe din muzeele mari de azi își au obîrșiile tot din dorința oamenilor acestei țări de lăsa ceva durabil în urma lor. Un astfel de muzeu există în Dăneștii Vasluiului, inițiat de Eugenia
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
barbarilor în spațiu deschis. Tot în favoarea acestei presupuneri înclină și nevoia terenului agricol, necesar unei așezări numeroase. Este știut faptul că drumurile comerciale urmau firul apelor curgătoare. Pe aceste drumuri au circulat, periodic, ciobanii cu turmele lor, călugării cu troițele lor și cu mănăstirile lor. De exemplu, Drumul Făgărașului de mai târziu, cobora la Târgoviște și urma valea Ialomiței până la Târgul de Floci sau Piua-Pietrii. Exceptând acești factori, reprezentarea din copilărie a monahului dobrogean corespunde unui relief de câmpie, deschis
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se afla din vechime un heleșteu, de forma dreptunghiulară, cu dimensi unile de circa 10/20 meri. Prin 1938, după ce Ioan Goilav a mai restituit și o parte din bani, asociația a confecționat la Școala de meserii din Botoșani o troiță, pe care a pus-o în acel parc. La baza troiței a fost aplicată o placă de marmură, cu inscripția: În memoria lui M. Eminescu. Asociația intenționa ca, după ce va mai face rost de bani, să aplice pe fața troiței
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unile de circa 10/20 meri. Prin 1938, după ce Ioan Goilav a mai restituit și o parte din bani, asociația a confecționat la Școala de meserii din Botoșani o troiță, pe care a pus-o în acel parc. La baza troiței a fost aplicată o placă de marmură, cu inscripția: În memoria lui M. Eminescu. Asociația intenționa ca, după ce va mai face rost de bani, să aplice pe fața troiței un medalion de bronz, ou chipul poetului. Dar, în timpul războiului, placa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
troiță, pe care a pus-o în acel parc. La baza troiței a fost aplicată o placă de marmură, cu inscripția: În memoria lui M. Eminescu. Asociația intenționa ca, după ce va mai face rost de bani, să aplice pe fața troiței un medalion de bronz, ou chipul poetului. Dar, în timpul războiului, placa de marmură a dispărut, iar medalionul de bronz nu s-a mai făcut 40. În primăvara anului 1949, eu prilejul unui itinerar eminescian, făcut, bineînțeles, tot la Cucorăni, Geo
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a văzut Geo Dumitrescu, în jurul acelui heleșteu? Pe o margine, trei plopi, pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ani și avea întocmit dosarul pentru pensie... Mai de mirare la Fănică N. Gheorghe este faptul că, după ce nu-și culege informațiile în mod corect, mai înmulțește greșelile, cu propria-i fantezie. Bunăoară, Parcul Poetului, cu iezurcanul din mijloc, cu troița, plopii fără soț, teiul și cireșul, despre care am arătat mai sus că se află la Cucorăni, Fănică N. Gheorghe îl pune la Ipotești, "mai sus, în deal la ieșirea din sat, spre Cucorăni"60, "făcut cu îndelungata osîrdie a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rugau la lună pentru diferite daruri. La lună plină (veche), se pornea plugul, se făceau semănături, copilul născut era considerat norocos, se culegeau plante de leac. Simbolul lunii noi, sub forma "coarnelor de consacrare", se regăsește, ca element decorativ, pe troițele de drum de tipul stâlpilor sau al "coloanei cerului", pe grinzile de porți de curte (Maramureș), pe culmile de acoperiș a caselor (Muntenia) sau pe stâlpii funerari, rolul reprezentărilor lunare fiind de "însemne apotropaice" ale drumurilor, caselor și mormintelor, împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dincolo este ilustrată, în credința populară, și de implantarea ritualică a șase însemne funerare pe mormânt: țărușul apotropaic, sulița, săgeata bradului sau bradul, ca arbore psihopomp, stâlpul, simplu sau împodobit cu pasărea sufletului, crucea, ca însemn solar al mortului, și troița, ca însemn mitologic al credinței mortului.237 În satul tradițional, există două forme complementare de reprezentare a sufletului mortului, pasărea-sufletului și sufletul-pasăre: "pasărea sufletului nu este o imagine plastică a mortului, ci dublul natural al sufletului mortului pe lumea aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
obstruanți? Sunt întrebări la care și redactorii de la "24 ore" au a răspunde, înainte de a-și făgădui un alt jubileu. 24 ore, 24 noiembrie 1990 MUNCĂ ȘI CREDINȚĂ Mi-a fost dat să iau parte de curând la sfințirea unei troițe pe locul unde s-a petrecut cel mai groaznic omor din istoria acestui neam. Acolo, pe drumul oștilor lui Mihai spre Transilvania, aproape de Vălenii săi adoptivi, la marginea unei păduri care nu mai este, distrusă și ea ca și acel
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
închipui. A fost ca un "somn de moarte", după expresia bardului pașoptist, reluată acum în imnul țării, un somn din care trecuta, memorabila "toamnă a popoarelor" ne-a readus oarecum (dacă ne-a readus într-adevăr) la starea de trezie. Troița consacrată la 24 noiembrie poate simboliza, în felul ei, închiderea unei tragice paranteze în istoria acestui neam românesc, din care N. Iorga a făcut nu numai titlul unui semnificativ periodic, dar și o temă inepuizabilă de investigație. Ea invită la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a făcut nu numai titlul unui semnificativ periodic, dar și o temă inepuizabilă de investigație. Ea invită la rememorare, meditație, angajament civic. Ne întoarcem, prin N. Iorga, la valorile tradiționale, cu nădejdea că "ceasul cel greu" pomenit în ruga de pe troiță a trecut pentru noi, că un timp al speranței luminate de încredere în valorile perene se deschide acum înaintea noastră. În noaptea de 27 noiembrie 1941, aici a fost ucis Nicolae Iorga, în al șaptezecilea an al vieții sale de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de abordare, nimic mai revelatoriu decât magistrala alegorie a cititorului pornit pe calea căutării sensului asimilat cu călătorul umblând în lumină ori corabia plutind lin din Cuvînt înainte cătră cetitor. Cetitorilor cărții aceștiia: milă, pace și sănătate de la unul în troiță marele Dumnezeu!80. Ambele imagini rețin ideea călătoriei, a înaintării pe calea căutării sensului lectura marcată de structurile ei spațio-temporale -, însă detaliile plastice ale cititorului înțelegând ceea ce citește, comparat cu o corabie, surprinde nu numai metafora lecturii-călătorie, ci și atributele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pot grupa mai multe proze și aproape toate au în centru acest spațiu liminal, dintre real și ireal, dintre verosimil și neverosimil, acest interval al fricțiunii pe care l-am numit terifiantul de frontieră. Am ezitat, astfel, mai ales între Troița (descriind uluitoarele aventuri nocturne, sub amenințare lupilor, ale unui grup de soldați în pragul unei convertiri disperate), Vedenia (înfățișând o poveste extraconjugală, sub amenințarea unei închipuite fantome care împrumută, inconștient, ceva din materialitatea spectrului din A Tale of an Empty
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în funcție de influența exercitată asupra ei, Baltazar distinge două direcții, "caracteristici", una rustic- națională, alta religios-bizantină, una recuperabilă "prin cusăturile naționale, ouăle de Paști, crestăturile pe lemn din obiectele de industrie casnică", alta prin "decorațiunea monumentelor religioase: biserici, mânăstiri, pietre mormântale, troițe, scaune etc"152. Distincția operată de critic nu conduce obligatoriu la afirmarea a două stiluri diferite, pentru că aceste direcții coexistă și întrețin o relație simbiotică într-o cultură medievală nediferențiată între "popular" și "cult", deși este de presupus că diferitele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale rezistenței și victoriilor întregirii naționale”. Stau mărturie, în acest sens, cele peste 110 monumente închinate Eroilor - dintre județele Moldovei, cele mai multe monumente închinate Eroilor din Primul Război Mondial se află în județul Bacău -, cele dou) capele ale Eroilor, zecile de troițe și cruci memoriale, precum și numeroasele morminte individuale de Eroi. Sunt puține locuri în județul Bacău, peste care pașii contemporanilor să nu calce pe osemintele Eroilor Marelui Război. Din păcate, această „topografie” eroico-monumentală se confruntă mult prea des cu indiferența membrilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la noi se cinstesc cei mai dragi oaspeți le-a oferit pâine. Pe deasupra capetelor s-au dat pâini calde, rupte apoi cu mâna pentru a ajunge la toți tinerii. Piața Universității, plină de lume, a primit Crucea, fixată apoi lângă Troița ridicată în memoria Eroilor din decembrie '89. Tatăl nostru a răsunat peste piață, reluat de mulțimea îngenunchiată. Pentru mântuirea neamului și pentru reîntregirea granițelor firești. Marșul Crucii s-a încheiat, Drumul Crucii continuă". Cu siguranță este un discurs de prezentare a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cu semne magice din categoria celor balcano-dunărene din sec. IX-X. În această localitate prin anul 1940 furia hortistă s-a dezlănțuit cu sălbăticie, dărâmându-se o biserică grecocatolică, iar prin 1999 Primăria de aici a refuzat să aprobe construirea unei troițe În amintirea ei. Cimitirul unde erau Îngropați credincioșii români a fost arat Într-o noapte din porunca primăriei. Din cei trei sute de credincioși români, câți existau În 1750, În anul 1992 mai erau doar doi. Prin anul 1930 se Întâlneau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
creștinizare sau menținerea credinței ortodoxe, n-ar fi fost într-un plan important, esențial alături de limbă, tradiții și obiceiuri, pământuri. Dacă vorbim de o jumătate mileniu de istorie a satului, tot de atunci trebuie să fi existat și construcție, măcar troiță, în fața sau în interiorul căreia românii să se închine. Cele 47 de biserici ridicate de Ștefan Voievod erau mult prea puține pentru numărul satelor, dar credem că în fiecare sat (poate și cătun) exista un lăcaș cu asemenea funcții. Erau multe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
alte „dosuri” adică „perdele” pentru adăpostit animale sau produse agricole erau dictate de rangul de avere. Azi, sunt aproximativ 6 vaci, 10 cai, câțiva porci, un număr mic de păsări de curte și 20 de câini (fără vagabonzi). Nu sunt troițe. Cel mai mult impresionează astăzi vegetația deasă, pădurile de salcâm din sat, cele două păduri înconjurătoare, Necorița la apus, Daja (și nu altfel) la sud. Vârsta medie, peste 60 de ani. Încercând câteva „fire genealogice”, fără a cerceta mai în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de primăvară... Nestrămutare Se aud ecouri sparte din fântâni părăsite, secate de vremuri incerte; Strigă piatra nemângâiată de ape... Nu voi părăsi locul de baștină; voi săpa adânc în stâncă, să găsesc izvorul dătător de viață nouă... Voi fi chiar troița care va sta pavăză între bine și rău. Atitudine de ziua Unirii Țara mea plutește în derivă ca o arcă, de douăzeci și doi de ani a strâns numai minciuni. Astăzi pântecul ei a explodat nemaiputând ține greutatea lichelelor ce
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]