1,190 matches
-
sărbătorirea faustuoasă, inclusiv îngurgitarea masivă a vinului și slăbirea vigilenței locuitorilor Troiei până aproape de zero, războinicii de elită ascunși în cal, ar fi ieșit din acesta urmând a deschide porțile cetății aheilor reveniți tăcuți cu întreaga flotă. Din păcate pentru troieni, planul abilului Ulise a funcționat aidoma previziunilor sale. Troienii, în ciuda prezicerilor Cassandrei și a lui Laocoon, dar și a altor voci lucide din cetate, nu numai că au exuberat la vederea Calului, care fiind combinată cu plecarea flotei atacatoare, i-
Calul troian () [Corola-website/Science/309539_a_310868]
-
vigilenței locuitorilor Troiei până aproape de zero, războinicii de elită ascunși în cal, ar fi ieșit din acesta urmând a deschide porțile cetății aheilor reveniți tăcuți cu întreaga flotă. Din păcate pentru troieni, planul abilului Ulise a funcționat aidoma previziunilor sale. Troienii, în ciuda prezicerilor Cassandrei și a lui Laocoon, dar și a altor voci lucide din cetate, nu numai că au exuberat la vederea Calului, care fiind combinată cu plecarea flotei atacatoare, i-au făcut pe aceștia să deschidă larg porțile cetății
Calul troian () [Corola-website/Science/309539_a_310868]
-
unul îi poți judeca pe toți” sau „"după unul cunoaște-i pe toți"”. Vorbind despre grecii care s-au introdus în Troia prin faimosul vicleșug al calului de lemn, poetul subliniază perfidia grecului captiv Sinon, care i-a convins pe troieni să primească în cetate calul, obiectul pierzaniei lor, susținând că era o ofrandă adusă zeilor. Cu alte cuvinte: cum era acel om prefăcut, erau toți! Devenite cu timpul o expresie curentă, vorbele lui Vergilius sunt folosie mai ales în sens
Ab uno disce omnes () [Corola-website/Science/334158_a_335487]
-
lui Neptun în mod regulat, rezonanța de 2:3 garantează că cele două obiecte nu se pot ciocni. În raporturile de rezonanță 3:4, 3:5, 4:7 și 2:5 se întâlnesc puține obiecte. Neptun are un număr de troieni care ocupă punctul Lagrange Soare-Neptun — o regiune stabilă gravitațional care îl precede pe orbita sa. Troienii lui Neptun pot fi considerați ca fiind într-o rezonanță de 1:1 cu Neptun. Unii troieni ai lui Neptun sunt deosebit de stabili în
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
pot ciocni. În raporturile de rezonanță 3:4, 3:5, 4:7 și 2:5 se întâlnesc puține obiecte. Neptun are un număr de troieni care ocupă punctul Lagrange Soare-Neptun — o regiune stabilă gravitațional care îl precede pe orbita sa. Troienii lui Neptun pot fi considerați ca fiind într-o rezonanță de 1:1 cu Neptun. Unii troieni ai lui Neptun sunt deosebit de stabili în orbitele lor și este mult mai probabil ca aceștia să se fi format alături de Neptun, decât
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
puține obiecte. Neptun are un număr de troieni care ocupă punctul Lagrange Soare-Neptun — o regiune stabilă gravitațional care îl precede pe orbita sa. Troienii lui Neptun pot fi considerați ca fiind într-o rezonanță de 1:1 cu Neptun. Unii troieni ai lui Neptun sunt deosebit de stabili în orbitele lor și este mult mai probabil ca aceștia să se fi format alături de Neptun, decât să fi fost capturați. Primul și singurul obiect identificat până acum ca fiind asociat cu Neptun în
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
Bello Gallico". Multe detalii ale vieții sale au fost relatate mai târziu de istorici, precum Suetonius, Plutarh și Cassius Dio. Cezar s-a născut la Roma, într-o binecunoscută familie de patricieni ("ginta" Iulia), prezumtiv descinsă din Iulus, fiul prințului troian Eneas, care, conform legendei, era fiul zeiței Venus. Potrivit unei legende, nașterea lui Cezar a fost posibilă prin cezariană, însă este foarte puțin probabil, deoarece în acea epocă o astfel de incizie se executa doar asupra femeilor decedate. Cezar a
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
propagandă pentru agenda sa politică, destinate în special clasei de mijloc sau micii aristocrații a Romei, Italiei și din provincii. Cezar s-a născut la Roma, într-o binecunoscută familie de patricieni (ginta Iulia), prezumtiv descinsă din Iulus, fiul prințului troian Eneas, care, conform legendei, era fiul zeiței Venus. Potrivit unei legende, nașterea lui Cezar a fost posibilă prin cezariană, însă este foarte puțin probabil, deoarece în acea epocă o astfel de incizie se executa doar asupra femeilor decedate. Cezar a
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
și 750 î.Hr. (date deja menționate de către Herodot), deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează. Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei, în care se confruntă aheii veniți din Grecia cu troienii și aliații acestora, fiecare tabără fiind susținută de diverse divinități, cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo. După zece ani de război, soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
deasă spre a-l feri de mânia Peleianului. Cele două epopei homerice (Iliada și Odiseea) au fost traduse în limba română de George Murnu. Războiul Troiei durează de aproape zece ani. Se confruntă astfel aheii veniți din toată Grecia cu troienii și aliații acestora. În fața cetății fortificate, sute de nave de asediatori se află întinse pe plajă și le servesc drept tabără. Agamemnon, comandantul aheilor, o ia prizonieră pe Chryseis, fiica preotului troian al lui Apollo. Furios, zeul răspândește ciumă și
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
decide să o ia în schimb pe concubina lui Ahile, Briseis. Mâniat, acesta hotărăște să se retragă din luptă, nemaioferindu-le aheilor ajutorul mirmidonilor săi. Totodată el îi cere mamei sale, Thetis, să obțină de la Zeus promisiunea unei victorii a troienilor. Înșelat în somn de un vis trimis de către Zeus, Agamemnon se trezește sigur de victoria trupelor sale. Povestește acest vis aliaților săi, apoi, pentru a îi încerca, se preface a dori să părăsească sediul Troiei. Războinicii se pregătesc de retragere
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
rege al Itacăi, reușește să îi împiedice să plece. Cele două armate sunt gata de luptă: aheii, veniți cu un număr mare de vase din întreaga Grecie vor face față căpeteniilor troieni și aliaților acestora, dardanieni, pelasgieni, lycieni și traci. Troianul Paris, fiul regelui Priam, este cuprins de teamă la vederea lui Menelau, căruia îi furase soția, pe Elena, declanșând astfel conflictul. Ca urmare a reproșurilor dure ale fratelui său, viteazul Hector, Paris le propune aheilor să se înfrunte el însuși
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
luptă și îl trimite în Troia. În Olimp, Zeus dorește să fie recunoscută victoria lui Menelau, pentru a redobândi pacea și a salva astfel orașul. Însă Hera, care dorește cu ardoare victoria aheilor, îi cere Atenei să îi împingă pe troieni să nu-și respecte jurămintele de pace. Atena îl convinge atunci pe Pandare să tragă în Menelau cu o săgeată, pentru a distruge armistițiul, ceea ce de altfel se și întâmplă. Revizuindu-și trupele, Agamemnon îi îndeamnă la luptă pe cei
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
îi îndeamnă la luptă pe cei mai mari comandanți ai săi — Idomeneus, cei doi Aiax (Aiax fiul lui Telamon și Ajax fiul lui Oileu), Nestor, Ulise și Diomede — și luptele reîncep. În furia bătăliei, aheii masacrează un număr mare de troieni. În mod particular se evidențiază Diomede, susținut de către Atena, care îl ucide, între altele, pe Pandare și care îl rănește pe Eneas și pe mama acestuia, zeița Afrodita, venită să îl salveze. Zeii se implică în luptă: Apollo îl salvează
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
pe Pandare și care îl rănește pe Eneas și pe mama acestuia, zeița Afrodita, venită să îl salveze. Zeii se implică în luptă: Apollo îl salvează pe Eneas și îl trimite pe fratele său să se angajeze în luptă alături de troieni. Hector, înflăcărat de cuvintele lui Sarpedon, își duce trupele în luptă. Îngrijorate de această întorsătură de situație, Hera și Atena se înarmează și își oferă ajutorul aheilor apărați de către Ares, care este la rândul lui rănit de Diomede. Într-un
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
temporară. Se profită de aceasta pentru îngroparea numeroșilor morți de pe câmpul de luptă. Ziua următoare grecii si troienii incep din nou lupta. Zeus foloseste cântarul norocului pentru a vedea pe cine va ajuta. Se pare că norocul era de partea troienilor. În timpul luptei grecii fug deoarece sunt amenințați cu un fulger iar troienii vin după ei ajungând la zidul care proteja corăbiile. Acolo troienii instalează corturile si se pregătesc pentru ziua următoare. După luptă grecii se străng la un sfat în
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
luptă. Ziua următoare grecii si troienii incep din nou lupta. Zeus foloseste cântarul norocului pentru a vedea pe cine va ajuta. Se pare că norocul era de partea troienilor. În timpul luptei grecii fug deoarece sunt amenințați cu un fulger iar troienii vin după ei ajungând la zidul care proteja corăbiile. Acolo troienii instalează corturile si se pregătesc pentru ziua următoare. După luptă grecii se străng la un sfat în cortul lui Agamemnon. Acolo Agamemnon își dă seama că doar un lucru
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
foloseste cântarul norocului pentru a vedea pe cine va ajuta. Se pare că norocul era de partea troienilor. În timpul luptei grecii fug deoarece sunt amenințați cu un fulger iar troienii vin după ei ajungând la zidul care proteja corăbiile. Acolo troienii instalează corturile si se pregătesc pentru ziua următoare. După luptă grecii se străng la un sfat în cortul lui Agamemnon. Acolo Agamemnon își dă seama că doar un lucru îl poate face învingător: Ahile. Nestor, Ajax si Ulise hotărăsc să
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
oamenii aleși pentru această misiune fiind Ulise și Diomede. Acolo află că dușmanii au chemat aliați. Cei doi omoară cateva persoane si fug cu doi cai. Zorile se iviră iar bătălia incepuse din nou. Ca in cele din ziua precedentă troienii domină lupta și chiar îl rănesc pe Agamemnon. Văzand ca grecii sunt în pericol, Ahile îl trimite pe Patrocle la cortul lui Nestor. Acolo Nestor îi spune că dacă nu vine Ahile la luptă să vina el (Patrocle) îmbrăcat în
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
Nestor îi spune că dacă nu vine Ahile la luptă să vina el (Patrocle) îmbrăcat în armura stăpânului său. După conversație, Patrocle se întoarce în fugă la cortul lui Ahile. În timpul bătăliei, Zeus trimite un semn care arată că dacă troienii se vor duce la corăbiile grecilor vor fi omorâți fără milă. Deși vede semnul, Hector continuă să înainteze. Încetul cu încetul zidul era cucerit de troieni și se pare că grecii aveau nevoie de un miracol ca să fie salvați. Zeus
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
la cortul lui Ahile. În timpul bătăliei, Zeus trimite un semn care arată că dacă troienii se vor duce la corăbiile grecilor vor fi omorâți fără milă. Deși vede semnul, Hector continuă să înainteze. Încetul cu încetul zidul era cucerit de troieni și se pare că grecii aveau nevoie de un miracol ca să fie salvați. Zeus care urmărea bătălia pleacă dar nici nu se apucă bine că apare Poseidon care îi ajută pe greci în luptă. Hector merge cu armata spre corăbii
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
îi spune că îl va căsători cu una dintre Grații. În acest fel, Poseidon îi ajută pe greci. În timpul luptei, Ajax îl lovește pe Hector cu un bolovan în cap, făcându-l sa-și piarda cunoștința. Astfel, grecii prind curaj. Troienii se retrag și pierd tot teritoriul câștigat. Iată că în cele din urmă Zeus se trezește și mânios se duce la Hera. Ca să nu se mai aștepte la alte inșelătorii, Zeus dezvăluie ceea ce vrea să facă: acesta vrea ca troienii
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
Troienii se retrag și pierd tot teritoriul câștigat. Iată că în cele din urmă Zeus se trezește și mânios se duce la Hera. Ca să nu se mai aștepte la alte inșelătorii, Zeus dezvăluie ceea ce vrea să facă: acesta vrea ca troienii să caștige lupta pentru a le arăta grecilor că fără Ahile aceștia nu pot câștiga lupta; atunci se va întoarce Ahile și el (Zeus) va hotărî ca Troia să fie cucerită. Așadar Poseidon se întoarce la aflarea veștilor. Hector își
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
lupta pentru a le arăta grecilor că fără Ahile aceștia nu pot câștiga lupta; atunci se va întoarce Ahile și el (Zeus) va hotărî ca Troia să fie cucerită. Așadar Poseidon se întoarce la aflarea veștilor. Hector își revine iar troienii se întorc la luptă. Cu atât de mult curaj au luptat că în sfarșit au ajuns în fața corăbiilor. În timp ce grecii se luptau cu troienii, Patrocle îi spune hotărât lui Ahile că se va duce la luptă. Patrocle se îmbracă cu
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
ca Troia să fie cucerită. Așadar Poseidon se întoarce la aflarea veștilor. Hector își revine iar troienii se întorc la luptă. Cu atât de mult curaj au luptat că în sfarșit au ajuns în fața corăbiilor. În timp ce grecii se luptau cu troienii, Patrocle îi spune hotărât lui Ahile că se va duce la luptă. Patrocle se îmbracă cu armura prietenului său pentru a-i speria pe troieni și pentru a-i readuce onoarea lui Ahile. Astfel pleacă spre câmpul de luptă. Acolo
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]