2,496 matches
-
prezentând un sindrom algic minim sau moderat. Formele secundare sunt determinate de o cauză locală, tumorală sau traumatică (număr crescut de pacienți cu cateterism venos central prelungit). În cazuri foarte rare TVP a membrului superior este secundară extensiei laterale a trombozei din vena cavă superioară. Studiile recente indică faptul că TVP a membrelor superioare are o rată de embolizare pulmonară care se apropie de cea determinată de TVP a membrelor inferioare [10]. Evoluția TVP a membrelor superioare include un sindrom postflebitic
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
de variate etiologii, tumori ale apexului pulmonar, mediastinite fibrozante - catetere venoase centrale amplasate cronic sau electrozi de pace-maker/ cardioverter implantabil - chirurgie recentă la nivel toracic sau cervical - fractura primei coaste sau a claviculei - stări de hipercoagulabilitate și/sau vasculite b. Tromboza venei cave inferioare este rară, este secundară extensiei unei TVP a membrului inferior sau a trombozelor venelor ovariană dreaptă, renale și suprahepatice. Foarte rar tromboza venei cave inferioare este secundară cavografiei, traumatismelor directe, compresiilor extrinseci, fibrozei retroperitoneale sau proceselor septice
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
de pace-maker/ cardioverter implantabil - chirurgie recentă la nivel toracic sau cervical - fractura primei coaste sau a claviculei - stări de hipercoagulabilitate și/sau vasculite b. Tromboza venei cave inferioare este rară, este secundară extensiei unei TVP a membrului inferior sau a trombozelor venelor ovariană dreaptă, renale și suprahepatice. Foarte rar tromboza venei cave inferioare este secundară cavografiei, traumatismelor directe, compresiilor extrinseci, fibrozei retroperitoneale sau proceselor septice perivenoase. Este caracteristic edemul marcat care interesează partea inferioară a trunchiului și ambele membre inferioare, fiind
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
sau cervical - fractura primei coaste sau a claviculei - stări de hipercoagulabilitate și/sau vasculite b. Tromboza venei cave inferioare este rară, este secundară extensiei unei TVP a membrului inferior sau a trombozelor venelor ovariană dreaptă, renale și suprahepatice. Foarte rar tromboza venei cave inferioare este secundară cavografiei, traumatismelor directe, compresiilor extrinseci, fibrozei retroperitoneale sau proceselor septice perivenoase. Este caracteristic edemul marcat care interesează partea inferioară a trunchiului și ambele membre inferioare, fiind însoțit de cianoză. Durerea este mică sau absentă dar
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
în mod particular, circulația colaterală este foarte exprimată la rădăcina coapselor, peretele abdominal inferior și lombar. Uneori prin obstruarea venelor renale se produce un infarct renal hemoragic uni- sau bilateral cu hematurie, oligoanurie, insuficiență renală acută și sindrom nefrotic. Localizarea trombozei la nivelul venelor suprahepatice produce un sindrom Budd-Chiari acut, frecvent letal cu ascită rapid progresivă, sub tensiune, hepatosplenomegalie, icter, insuficiență hepatică, hemoragie digestivă și șoc. Evoluția trombozei venei cave inferioare este marcată adesea de embolii pulmonare masive (în general mortale
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
uni- sau bilateral cu hematurie, oligoanurie, insuficiență renală acută și sindrom nefrotic. Localizarea trombozei la nivelul venelor suprahepatice produce un sindrom Budd-Chiari acut, frecvent letal cu ascită rapid progresivă, sub tensiune, hepatosplenomegalie, icter, insuficiență hepatică, hemoragie digestivă și șoc. Evoluția trombozei venei cave inferioare este marcată adesea de embolii pulmonare masive (în general mortale) și de constituirea unui sindrom posttrombotic sever cu numeroase complicații. c. Tromboza venei cave superioare este de cele mai multe ori secundară unei compresii extrinseci determinată de un sindrom
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
cu ascită rapid progresivă, sub tensiune, hepatosplenomegalie, icter, insuficiență hepatică, hemoragie digestivă și șoc. Evoluția trombozei venei cave inferioare este marcată adesea de embolii pulmonare masive (în general mortale) și de constituirea unui sindrom posttrombotic sever cu numeroase complicații. c. Tromboza venei cave superioare este de cele mai multe ori secundară unei compresii extrinseci determinată de un sindrom mediastinal localizat în mediastinul anterosuperior (limfom malign hodgkinian sau nehodgkinian, neoplasme pulmonare extinse, timoame, teratoame), foarte rar datorită extensiei trombozei venei azygos. Ea se însoțește
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
sever cu numeroase complicații. c. Tromboza venei cave superioare este de cele mai multe ori secundară unei compresii extrinseci determinată de un sindrom mediastinal localizat în mediastinul anterosuperior (limfom malign hodgkinian sau nehodgkinian, neoplasme pulmonare extinse, timoame, teratoame), foarte rar datorită extensiei trombozei venei azygos. Ea se însoțește de edem cerebral și semne de HIC, evoluând frecvent fatal. Se produce un edem cianotic în teritoriul brahiocefalic bilateral cunoscut sub denumirea de „edem în pelerină”. Nu se produc embolii pulmonare, sechelele sunt definitive. EXAMINĂRI
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
personal experimentat, rar se produc flebite, intoleranța la substanța de contrast iodată apare incidental) dar cel mai important este faptul că nu reușesc întotdeauna de a diferenția o TVP acută de una veche. Flebografia pune în evidență localizarea și extinderea trombozei și circulația colaterală. Datorită dezavantajelor menționate mai sus, ea este înlocuită de ultrasonografia venoasă doar în evaluarea inițială a pacienților cu suspiciune de TVP. Este, de asemenea, utilă și în cazul unui pacient care are un aspect clinic de TVP
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
de contrast iodată; permite explorarea scinitigrafică a plămânului, dar prezintă dezavantajul obținerii unor date structurale inferioare celor realizate prin flebografie convențională. 3. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) și computer tomografia (CT) sunt două metode neinvazive care permit stabilirea localizării și extinderii trombozei în special de la nivelul sistemului venos profund. Au o sensibilitate și specificitate de peste 95% în diagnosticul trombozei localizate la nivelul membrelor inferioare, pelvisului și plămânului, putând, totodată, diferenția o tromboză venoasă veche de un tromb proaspăt [12]. Deoarece atât RMN
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
realizate prin flebografie convențională. 3. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) și computer tomografia (CT) sunt două metode neinvazive care permit stabilirea localizării și extinderii trombozei în special de la nivelul sistemului venos profund. Au o sensibilitate și specificitate de peste 95% în diagnosticul trombozei localizate la nivelul membrelor inferioare, pelvisului și plămânului, putând, totodată, diferenția o tromboză venoasă veche de un tromb proaspăt [12]. Deoarece atât RMN cât și CT sunt scumpe și necesită o cooperare semnificativă din partea pacienților, ele nu trebuie să înlocuiască
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
sunt două metode neinvazive care permit stabilirea localizării și extinderii trombozei în special de la nivelul sistemului venos profund. Au o sensibilitate și specificitate de peste 95% în diagnosticul trombozei localizate la nivelul membrelor inferioare, pelvisului și plămânului, putând, totodată, diferenția o tromboză venoasă veche de un tromb proaspăt [12]. Deoarece atât RMN cât și CT sunt scumpe și necesită o cooperare semnificativă din partea pacienților, ele nu trebuie să înlocuiască ultrasonografia vasculară ca modalitate imagistică primară. RMN este utilă îndeosebi în al doilea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
conținută în hematii [13]. Pletismografia prin impedanță se bazează pe modificările rezistenței electrice a țesuturilor la trecerea unui curent de sânge, fiind cea mai răspândită formă a pletismografiei, cu rezultate de o acuratețe crescută. Este utilizată de elecție în diagnosticul trombozelor venoase proximale, dar nu are o specificitate notabilă în diagnosticul trombozelor gambei sau ale antebrațului. Ea este foarte dependentă de operator, rezultatele ei fiind în peste 95% a cazurilor de TVP proximală corelate cu flebografia. Datele pletismografice pot fi fals
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
rezistenței electrice a țesuturilor la trecerea unui curent de sânge, fiind cea mai răspândită formă a pletismografiei, cu rezultate de o acuratețe crescută. Este utilizată de elecție în diagnosticul trombozelor venoase proximale, dar nu are o specificitate notabilă în diagnosticul trombozelor gambei sau ale antebrațului. Ea este foarte dependentă de operator, rezultatele ei fiind în peste 95% a cazurilor de TVP proximală corelate cu flebografia. Datele pletismografice pot fi fals pozitive în cazul unui aport sanguin arterial deficitar (inclusiv hipotensiune arterială
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
ng/ml determinate ELISA sau test SimpliRED negativ asociate cu un examen clinic negativ sau alte metode neinvazive negative, pot fi utile pentru excluderea unei TVP. Cu toate acestea, un singur test D-dimer negativ poate fi insuficient în diagnosticul trombozei la grupe de populație cu probabilitate clinică moderată sau ridicată de tromboembolism. Utilizarea testului D-dimer nu este recomandată pentru pacienții care dezvoltă TVP în timpul internărilor, a pacienților care sunt deja sub tratament cu warfarină, acenocumarol, heparină nefracționată (UFH) sau
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
practica curentă datorită unor particularități legate de prelucrare, reactivi dar mai ales prin faptul că nu localizează tromboza. Scăderea concentrației antitrombinei (AT) III sub 80% sugerează o TVP înaltă, iar scăderea sub 66% este specifică emboliei pulmonare. DIAGNOSTICUL POZITIV AL TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE Diagnosticul pozitiv al trombozei venoase profunde se face asociind anamneza sugestivă cu semne clinice clasice, un loc important ocupând și existența factorilor de risc pentru TVP. Metodele de diagnostic paraclinic utilizate pentru diagnosticul pozitiv al TVP pot fi
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
de prelucrare, reactivi dar mai ales prin faptul că nu localizează tromboza. Scăderea concentrației antitrombinei (AT) III sub 80% sugerează o TVP înaltă, iar scăderea sub 66% este specifică emboliei pulmonare. DIAGNOSTICUL POZITIV AL TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE Diagnosticul pozitiv al trombozei venoase profunde se face asociind anamneza sugestivă cu semne clinice clasice, un loc important ocupând și existența factorilor de risc pentru TVP. Metodele de diagnostic paraclinic utilizate pentru diagnosticul pozitiv al TVP pot fi stadializate astfel: 1. test D-dimer
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
diagnostic paraclinic utilizate pentru diagnosticul pozitiv al TVP pot fi stadializate astfel: 1. test D-dimer 2. flebografie de contrast 3. ultrasonografie venoasă (Duplex sau ecografie cu compresie) 4. pletismografie 5. rezonanță magnetică nucleară 6. alte metode. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE Diagnosticul diferențial al trombozei venoase profunde este extrem de important fiind necesar a se exclude o serie de afecțiuni care provoacă manifestări locale și sistemice cu tablou clinic asemănător. Acestea sunt: 1. alte patologii venoase: tromboflebite și/sau flebite
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
al TVP pot fi stadializate astfel: 1. test D-dimer 2. flebografie de contrast 3. ultrasonografie venoasă (Duplex sau ecografie cu compresie) 4. pletismografie 5. rezonanță magnetică nucleară 6. alte metode. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE Diagnosticul diferențial al trombozei venoase profunde este extrem de important fiind necesar a se exclude o serie de afecțiuni care provoacă manifestări locale și sistemice cu tablou clinic asemănător. Acestea sunt: 1. alte patologii venoase: tromboflebite și/sau flebite superficiale, obstrucții venoase de altă etiologie
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
condițiile unui tratament corect, evoluția unei TVP este imprevizibilă, complicațiile fiind frecvente mai ales în cazul absenței tratamentului. Principalele complicații sunt embolia pulmonară (frecvent recurentă) și sindromul posttrombotic. În caz de apariție a phlegmatia coerulea dolens, prognosticul este extrem de rezervat. Trombozele gambiere netratate evoluează în 20-30% a cazurilor către o TVP înaltă cu toate consecințele ei. Factorii agravanți ai TVP care țin de pacient sunt determinați în principal de vârstă, obezitate, boală varicoasă, imobilizare la pat mai mult de 4 zile
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
pacienții cu afecțiuni hepatice, sau trombocitopenici au risc de hemoragie mult mai mare). Femeile au risc de sângerare de trei ori mai mare decât bărbații. Al doilea efect advers al heparinoterapiei clasice îl constituie trombocitopemia cu sau fără apariția de tromboze arteriale paradoxale care poate debuta precoce la inițierea terapiei (nu se cunoaște mecanismul) sau tardiv care apare la 6-12 zile de la începutul tratamentului fiind secundară unui mecanism imun, asociată cu tromboze arteriale. Alte efecte adverse, mai rare, ale administrării de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
clasice îl constituie trombocitopemia cu sau fără apariția de tromboze arteriale paradoxale care poate debuta precoce la inițierea terapiei (nu se cunoaște mecanismul) sau tardiv care apare la 6-12 zile de la începutul tratamentului fiind secundară unui mecanism imun, asociată cu tromboze arteriale. Alte efecte adverse, mai rare, ale administrării de heparină nefracționată sunt trombozele (prin utilizarea antitrombinei III), reacții alergice (frison, febră, erupții urticariene, rar șoc anafilactic). Heparinele cu greutate moleculară mică (LMWH - low molecular weight heparin, HGMM, heparina fracționată etc.
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
poate debuta precoce la inițierea terapiei (nu se cunoaște mecanismul) sau tardiv care apare la 6-12 zile de la începutul tratamentului fiind secundară unui mecanism imun, asociată cu tromboze arteriale. Alte efecte adverse, mai rare, ale administrării de heparină nefracționată sunt trombozele (prin utilizarea antitrombinei III), reacții alergice (frison, febră, erupții urticariene, rar șoc anafilactic). Heparinele cu greutate moleculară mică (LMWH - low molecular weight heparin, HGMM, heparina fracționată etc.) au o intensă activitate antifactor Xa și slabă activitate antifactor IIa, caracteristică majoră
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
IIa și antiagregante plachetare. HGMM au foarte rar efecte trombocitopenice, unele studii menționând că acest efect este practic absent și, ca urmare, ele pot fi folosite la pacienții care dezvoltă trombocitopenie sub tratament cu UFH. Ca urmare nu apar nici trombozele arteriale paradoxale întâlnite în cazul tratamentului cu UFH. În momentul actual există pe piață diferite preparate de HGMM: dalteparina sodică, enoxaparina, nadroparina calcică, reviparina sodică, tinzaparina care se administrează în doze individualizate pentru fiecare pacient. Ele oferă un răspuns anticoagulant
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
reprezentant primordial Ximelagetran-ul, un inhibitor oral direct al trombinei care nu necesită monitorizarea anticoagulării și ajustarea dozelor și care s-a dovedit recent a fi superior warfarinei în prevenția TVP la pacienții internați pentru artroplastie totală de șold [20]. TRATAMENTUL TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE Obiectivele tratamentului trombozei venoase profunde constituite sunt de prevenire a complicațiilor acute, imediate cum ar fi extensia trombozei, recurența acesteia și tromboembolia pulmonară, precum și prevenirea complicațiilor tardive, incluzând sindromul posttrombotic și hipertensiunea pulmonară cronică de etiologie tromboembolică. Circa
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]