2,711 matches
-
strângeau inima" (v. G. Coșbuc, "Prefață" la Gr. Alexandrescu, Scrieri în versuri și proză, Ed. Minerva, București, 1902, p. IV). Și Samuil Micu a tradus Biblia, după cum mărturisește în "Prefață", "pentru folosul bisericii a tot neamul românesc". În perspectiva timpului, truda lui ne apare de-a dreptul titanică. Chiar dacă pentru o parte din Vechiul Testament (Facerea) a colaborat cu D. Eustatievici, directorul Școlilor ortodoxe din Sibiu (v. Serafim Duicu, Pe urmele lui Samuil Micu, Ed. Sport-Turism, București, 1986, p. 300), chiar dacă pentru
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
Puteam rămâne șef la un atelier. Eram foarte priceput, atât de priceput, încât toți mă rugau să-i ajut. Oboseam învățându-mi colegii, ca într-un final să pățesc asemenea fetei moșneagului din povestirea scriitorului Ion Creangă, să rămân fără truda mea, toată osteneala să-mi fie furată de fata babei care mi-a ținut o clipă coșul încărcat. Unii colegi și-au găsit un loc de muncă în cămin. Unii la atelierul de tâmplărie, alții la atelierul de croitorie sau
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
plastic sibian Mirel Bucur. Fotografia de pe coperta 4 este realizată de fiica mea Alice, astfel mi se reflectă imaginea reală prin ochiul unui copil de 12 ani. “Împăratul de ceară” s-a născut din propria cenușă După ani buni de trudă, ardere interioară, cartea a văzut lumina tiparului în toamna anului 2012 când prezicerile mayașe bântuiau omenirea. După o grea perioadă datorată unei probleme de sănătate, Dumnezeu mi-a arătat că socotelile mele cu lumea aceasta nu erau încheiate, aveam ceva
POATE POEZIA SĂ DESCHIDĂ PORŢI ÎNCHISE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384884_a_386213]
-
rază pură, Să nască o copilita Ca floarea de lămâița: Față albă, par noptat, Roșii buze, trup sculptat... Vântul gându-i auzea Și dorința -i întrupa. Dar vai mie, biată mama, Nu-și lua fetița-n seama Căci născând în truda grea Pe pruncuța, ea murea. Citește mai mult Povestea fetei naiveîn palatul de cleștarO regina coșea iarLa fereastră- ntredeschisăDe o nea firavă-atinsă.Cosea albă o maramăGândul nu-l lua în seamă.Neatentă se-nțepaSânge-n boabe picura;Pe zăpadă albă, moaleSe scurgeau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
la stea, o rază pură,Să nască o copilițăCa floarea de lămâița:Față albă, par noptat,Roșii buze, trup sculptat...Vântul gându-i auzeași dorința -i întrupa.Dar vai mie, biată mama,Nu-și lua fetița-n seamăCăci născând în truda greaPe pruncuța, ea murea.... ÎI. PEISAJ PROMIS, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016. La margine de lac, lângă pădure, Pe undele ce poartă crește sure Printre -adieri albastre, fericite, Îmi duc cu mine umbrele-alungite
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
moarte. Parcă văd că-n nimb de zare, Unde viața nu-i păcat, S-au pus îngerii la sfat, Dacă să-mi dea glod sau soare, Că prea sus m-am avântat, Să te iubesc așa tare. M-a rușinat truda lor... (Domnul mă blagoslovească, Că nu-i om să nu greșească!...) Mă rugai îngerilor Să-mi lase viața lumească, ... Citește mai mult PSEUDO-PSALMde Nicolaie Tony DINCĂParcă simt că plouă-n Lunăși că scapără în stele,Zăpăcind mințile mele,Parcă peste
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
moarte.Parcă văd că-n nimb de zare, Unde viața nu-i păcat,S-au pus îngerii la sfat,Dacă să-mi dea glod sau soare,Că prea sus m-am avântat,Să te iubesc așa tare.M-a rușinat truda lor...( Domnul mă blagoslovească,Că nu-i om să nu greșească!...)Mă rugai îngerilorSă-mi lase viața lumească,... XV. IUBIRE TRISTĂ, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2211 din 19 ianuarie 2017. IUBIRE TRISTĂ de Nicolaie Tony DINCĂ Ce
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Mă cheamă doruri depărtate, La un taifas și tare-aș vrea Să mă opresc măcar o clipă Dar în zadar e cazna mea, Aleargă timpul ca și vântul, Nici n-a ajuns c-a și plecat, Iar eu îmbujorat de trudă, Mă-ntreb cu ce l-am supărat, De ce se duce-așa devreme? De ce nu face-un mic popas? Îmi caut cuvintele cu grijă, Dar tot rămân fără de glas, Rămân uimit la gândul care, De ceva vreme îmi dă ghes, Când
ÎNCĂ MAI ESTE LOC LA CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384341_a_385670]
-
de la ce a fost și ce-am avut la ce de mult a dispărut în coșul cu amintiri. A rămas doar semnul în ochii mei reapărut când am văzut ferestra pe unde tu săreai după ce îți adormeau părinții obosiți de truda zilei. Doi nebuni sub noaptea unui nuc, asta eram. Nu ne promiteam nimic, stăteam așa îmbrățișați și ascultam zgomotul nopții pustii. Ne mai speria din când în când lătratul unui câine, sau un cocoș afurisit ce trezea și noaptea cu
FEREASTRA UNEI NOPȚI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384350_a_385679]
-
amuzăm și căutăm bucuria în orice întreprindem. Ne simțim bine, chiar dacă producem suferință oamenilor. Ce ne pasă nouă...!? N-avem hotare, n-avem dispute pe teritorii, trăim în veșnică armonie și pace cu semenii noștri. În lumea voastră există multă trudă și tristețe, fiindcă vă exploatați unii pe alții. Aveți un grad ridicat de barbarism. Noi nu ne mâncăm între noi, așa cum faceți voi... - Este foarte surprinzător ceea ce-mi spui! Poate mă voi convinge de acest lucru cu timpul, dar
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > IN MEMORIAM Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM Truda noastră zilnică și chiar zadarnică aș îndrăzni a spune, ne ocupă tot timpul ce ne-a fost destinat în materialitatea lumii. Pătrunși de „importanța” propriei noastre existenței, uităm să privim în jur, uităm că suntem ființe sociale, uităm că avem
IN MEMORIAM de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384469_a_385798]
-
forma în care au trăit un mileniu deși Maramureșul, parte cândva din imperiul Austriac este mai Dac decât toată Dacia. Cimitirul vesel din Săpânța este o amintire vie a principiului Dac de a se veseli când un om scapă de truda vieții și trece la odihna veșnică. Da! Dar de ce oare academicianul amintit mi-a dus firul gândirii tocmai la Lohengrin, fiul lui Parsival? Mitologia greacă este plină de eroi militari. Foarte rar apar personaje nelegate de război. Aceea gotică pune
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului se pregătesc fuioarele acasă prin hornuri risipite peste sat din lemnele aprinse vor să iasă spre ceruri la moment de înserat când se așterne-n suflete odihna din bucuria trudei adunate iară căldura împlinește tihna și ochii pleacă primii înspre noapte doar visele hoinare ce colindă prin somnurile line de copii creează irizări ca de oglindă spre iarna care-ncepe-a se grăbi și printre fulgii strecurați prin site s-
SE PREGĂTESC FUIOARELE SĂ IASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384581_a_385910]
-
spus: “Smerenia este dumnezeiască, ea a plecat din ceruri și s-a pogorât pe pământ. E a luat trup și Dumnezeul-Om a venit”. Cu cât omul se smerește, cu atât mai mult înaintează în viața duhovnicească. În virtutea libertății noastre, truda e a noastră, însă reușita depinde de har. “Smerenia dă multă îndrăsneală către Dumnezeu, ca o împărăteasă intră în absidele cerești cărora li s-ua încredințat porțile cerurilor, dacă văd smerenia intrând cu mult respect deschid porțile pentru ea și celorlalte
MAICA DOMNULUI – O ALTFEL DE ABORDARE A LIBERTĂŢII RELIGIOASE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384603_a_385932]
-
și religii. Unii erau musulmani, alții erau hinduși, alții budiști. Alții erau creștini. Vedeai fel de fel de oameni, bogați, săraci, tineri, bătrâni. Cu predilecție, umblau cu cămăși lungi, albe. Albe este cam mult spus, că de atâta drum, umezeală, trudă, cămășile alea numai albe nu erau, dar nici negre nu le puteam numi. Să lăsăm pe fiecare cu religia lui și cu obiceiurile lui vestimentare. Dar, mai toți se închinau la regele aurului, la acele bogate shop-uri de pe Karachi
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
existența și enunțarea unor dovezi, a unor probe, ori eu nu am văzut și nu am cunoscut, la noi în ultimii 20 ani, de pildă, nici o victimă a vreunei ore de religie (care fost reintrodusă după anul 1990, cu multă trudă și sacrificiu, tot din cauza ideologilor atei și ateizanți ori ateizați), în schimb copii, tineri și oameni maturi care au primit daruri și multe binefaceri de la Iisus Hristos Domnul prin intermediul rugăciunilor învățate în cadrul acestor ore (și așa foarte puține, insuficiente) și
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
pace, Eliberat de alba apăsare. Își duse iarna albele cojoace, Spre alte zări din lumea asta mare. Aburi firavi se-nalță către zare, Semn că-s urnite sevele și-asudă Semințele ascunse în covoare Și cresc, pentru țărani să fie trudă. Doar vânturile-adie grijulii, Să nu doboare florile din ramuri, Țesute ca baticuri colilii Și mișcă-ncet perdelele la geamuri. Decorul verde-ncepe să-l brodeze, Natura zăpăcind-o de culoare, Chemând albine harnice s-așeze Polenuri felurite peste floare. Ăst
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384681_a_386010]
-
mitului Mioriței, pe care îl investighează cu toate mijlocele dăruite de Domnul ființei omenești, și după ce am discutat la telefon cu Domnia sa, am avut și mai clară în minte imaginea unei personalități care te copleșește prin dimensiunea sa omenească, prin truda ei de furnică, aplecată decenii de-a rândul asupra culturii pe care o sporește cu fiecare zi. Domnia sa face parte din oamenii mari pe care i-am întâlnit în lumea aceasta, prea plină de oameni mici. A doua personalitate este
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
și mii și albe și negre, maro, cenușii, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere” .......................... *** ,,Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt „Ce amarnică-i truda !” Dar, iar am plecat pe malul apei înspumat Pietricele s-adun : albe și negre, maro cenușii Să le dau strălucire, să le fac roșii-aurii” Este vizibilă formația filozofică a poetei (a absolvit Facultatea de Filozofie, secția Psihologie, din Iași) ca
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
munte și iarbă și crestele munților neatinse de pasul omului comod, poate doar de cei ai oamenilor mereu în mișcare sufletește privindu-i, gândindu-i și apoi fizic. Cât infinit cuprinde bucuria lor în fiecare clipă în care lasă deoparte truda zilei și-și aștern trupul pe un scăunel cu trei picioare și privesc dincolo de umbrele aburilor care se ridică din pieptul pădurilor. Apoi mă întorc în mine și privesc atent colivia în care m-am închis conștient și încerc să
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
așteptăm ca Eugen Dorcescu să abandoneze definitiv îndeletnicirea scrisului. Peste tema biblică nu mai poate trece. Cele laice devin tot mai robite addagiului ecclesiastic. Fără falsă mâhnire, îi respectăm decizia, recunoscând anabasisul absolut la care Eugen Dorcescu a „osândit” anevoioasa trudă a lui Dosoftei. Chiar și din această perspectivă, Biblicele lui Eugen Dorcescu instituie o veritabilă și fundamentală carte de căpătâi a omului modern, sufocat de angoase. Caligraf, 6/ 2005. Referință Bibliografică: CONSTANTIN STANA: POEZIA CA INSPIRAȚIE DIVINĂ / Eugen Dorcescu : Confluențe
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
cerul mă răsfață, Căci mugurul din scoarță, la viață s-a trezit. Și stă în așteptare, cuminte, pân-la clipa, În care primăvara-i va da un nou avânt, Plesnind de sănătate, își va-nălța aripa, Uitând, lăsând în urmă și trudă și pământ. 05/20/16, Barcelona -Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Și iarăși ai plecat / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2106, Anul VI, 06 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ŞI IARĂȘI AI PLECAT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382476_a_383805]
-
rază pură, Să nască o copiliță Ca floarea de lămâiță: Față albă, păr noptat, Roșii buze, trup sculptat... Vântul gandu-i auzea Și dorința -i întrupa. Dar vai mie, biata mamă, Nu-și lua fetița-n seamă Căci născând în trudă grea Pe pruncuță, ea murea. Și-mpăratul s-a-nsotit Cu o alta-n asfințit Când se-adună vrăjitoare Murmurând de jar cântare. Împăratul s-a pierdut De al ei mister țesut, Căci era frumoasă tare, Cea mai mândră vrăjitoare. O oglindă
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
pe un scut, să capituleze în numele libertății câștigate, să lase de pe umerii lor povară trecând-o pe umerii lui Dumnezeu, singurul responsabil de acum de cele ce se întâmplă prin lume! Mulți poeți au așteptat limpezirea apelor și sub povară trudei cu care și-au zidit în liniște, prin timp, cuvantul, au reușit să debuteze editorial, mai bine mai târziu decât niciodată. Cred că Dumitru Cristănuș (născut în 1952) deține, fără certificat de atestare, un record al vârstei debutului editorial. “Sufletul
POEME DIN TEZAUR – UN SOMN ÎNTEMEIAT FRUMOS SAU O ANTOLOGIE A LINIŞTII DIN CUVÂNT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383920_a_385249]
-
Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cu alese gânduri vă vestesc apariția cărții „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”, scrise de Aurel V. Zgheran pe parcursul unui timp de câțiva ani, deloc ușori, însemnând trudă, sacrificii, investiție financiară (tema și sumarul acestei cărți le puteți examina citind articolul al cărui link se află mai jos). Cartea apare în mai multe volume, cei care doresc, putând achiziționa pe cel care îi interesează, ori, firește, mai multe
APARIŢIE CARTE CU ŞI DESPRE ARTIŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384010_a_385339]