1,671 matches
-
Prostie și-ngâmfare O existență dură O crasă infatuare. E multă piele goală Și neuroni bolnavi O lume fără școală Cu bogătani trândavi. Străzi pline de gunoaie Cu gropi și câini turbați Ape ce curg șuvoaie Și oameni înfometați. Omule trudești-n van Pe un leu sau pe un ban Hoțu-și numără valuta Face sport cu "parașuta". Că sarmaua-i la putere Și votați ca niște cloști Cu un mic și coana bere Voi votați ca niște proști! Din mare faci
FOAME.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Foame_.html [Corola-blog/BlogPost/355570_a_356899]
-
viitorului, care li se pare tot mai cenușiu. Dictatorul avea grijă de toți oamenii, ca un tătuc bun, după modelul din Est, le dădea case și un loc de muncă și o vacanță la mare și o mașină pentru care trudeau din greu, dar cel puțin o obțineau, pe cînd azi, lăsați în voia soartei, sînt ca frunzele bătute de vînt, nemăturate de adminstrația domeniului public ... De curînd am văzut la televizor o grandioasă manifestație de prețuire a poporului din Coreea de Nord
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
din acea categorie de oameni care-ți rețin atenția încă de la primele cuvinte rostite. Poate și pentru faptul că vorbește o limbă română care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai puțin folosită. Este vorba de acea limbă la care au trudit decenii de-a rândul marii bijutieri ai acesteia, nume de legendă, precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Mioara Avram și alții a căror memorie ar trebui nemurită prin modul în care vorbim noi astăzi. Ar trebui... Apoi, destul de repede, îți dai
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
din acea categorie de oameni care-ți rețin atenția încă de la primele cuvinte rostite. Poate și pentru faptul că vorbește o limbă română care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai puțin folosită. Este vorba de acea limbă la care au trudit decenii de-a rândul marii bijutieri ai acesteia, nume de legendă, precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Mioara Avram și alții a căror memorie ar trebui nemurită prin modul în care vorbim noi astăzi. Ar trebui...Apoi, destul de repede, îți dai
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
să-mi iei, Inima-ncepe să doară, de dorul copiilor mei. . . Alină-mă soare de vară, cerul imens când privesc, Gânduri la mare îmi zboară, de șase veri eu lipsesc. . . Alină-mi, tu, soare de vară, dragostea mea - Maricica Vine trudită spre seară, aleargă mereu ca furnica. . . Alină-mă, soare de vară, mângâie-al inimii dor, Până ajung într-o seară, iar la măicuța-n pridvor. . Alină-mă soare de vară, toamna de aur când vine, Cu rod bogat peste țară
ALINĂ-MĂ SOARE DE VARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1467606125.html [Corola-blog/BlogPost/370665_a_371994]
-
în râs valorile partidului. A comandat, pe dată, încetarea cântecului * Pauză de masă ! O oră din cele zece, petrecute pe șantier. După ce servesc masa au suficient timp să se tolănească pe câte un petec de iarbă. Își merită odihna. Nu trudesc ei, din greu, dar muncesc cu seriozitate, alfel, trecerea timpului ar fi îngrozitor de lentă. Lângă grupul lor s-a aciuiat un tânăr inginer constructor, stagiar sau cu stagiul abia terimat. Brigadierii îi tolerează prezența. Numai că, inginerul are chef de
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1481632921.html [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
chiar mondială cu care te întrețineai adesea, oblojindu-i rănile unui handicap care l-a marcat pentru tot restul vieții!? Asta, așa, ca să-i pomenesc doar pe cei „duri”! Dar pe cei care și-au cultivat o viață întreagă inteligența, trudind cu „mușchii creierului” de a căror companie selectă te-ai putut bucura până ne-ai făcut invidioși pe mulți dintre noi - dramaturgul Tudor Mușatescu (când erai tânăr, la Rucăr și nu te „pregustasei” din plin și la propriu din binefacerile
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
Pentru niciodată, / pentru acum. / 3 decembrie 2011”. Penultimul poem este foarte sugestiv: poetul e un grădinar care rostuiește grădina cuvintelor, semănând, arând, plivind, udând, îmbătându-se de miresme și de culoare și apoi, culegând florile și semințele la care a trudit. “Final de carte” se intitulează chiar poemul de la sfârșit în care autorul spune: “Ninge peste mine, / iernii îi sunt frate - / cu zăpadă-mi scrie / alt final de carte. / 3 decembrie 2011”. Deosebit de emoționante sunt poemele în ciornă, din partea a doua
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_lumii_marturie_lacrima_unei_secunde_volum_aniversar_nicolae_baciut_cincizeci_si_cinci_cronica_cezarina_adame.html [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
cu bunăvoință și, după ce i-a ascultat păsul, îi dădu următoarea povață: - Mergi, fiule, mergi încrezător în lume! Du-te la oraș, luptă-te cu greutățile vieții, ascultă-ți îndemnul inimii tale!... Așa îți vei trăi viața cu tihnă!... Să trudești cât te țin puterile, dar mereu cinstit!... Și dacă ții mult la țelul tău din viață, să știi că-l vei dobândi!... Nerun îi mulțumi cu adâncă recunoștință pentru părinteasca îndrumare și porni chiar atunci la drum. N-avea cu
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413789351.html [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
a purtat spre binemeritatul dus, prin infernul circulației în uriașă metropola braziliană. După amiază am mers la locul de muncă, redacția din uriașă clădire care-i găzduiește pe perioada jocurilor pe comentatorii de radio și televiziune. Ziariștii din presa scrisă trudesc zi și noapte, depinde de fusul orar al țării fiecăruia,într-o clădire învecinată. În total sunt peste 12 000 de jurnaliști de pe toate meridianele! E o senzație deosebit de plăcută să respir din nou aerul încărcat de profesionalism al IBC
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/rio-2016-ganduri-razlete-2/ [Corola-blog/BlogPost/92552_a_93844]
-
nu m-aș fi putut integra...“ Am părăsit casa din Copou încărcată de amintiri dintr-o lume dispărută. Aveam certitudinea că, în universul contemporan, sătul de computere sofisticate, dar și de un învățământ golit de conținut, un alt Ștefan Procopiu, trudind să facă cercetări numai de dragul științei, nu se va mai naște prea curând. La plecare, o întrebare fugară, adresată Rodicăi Procopiu, mi-a întărit și mai mult convingerea că modestia și ținuta intelectuală, luate împreună, sunt astăzi calități perimate. „Nu
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
stindardul depărtării Înfipt în templul blestemat al sorții Când stăm smeriți la cozile-așteptării Cu piepturi dezgolite-n fața morții Fărâme de iubire-n inimi ninse Azime calde coapte-n doruri mute Purtăm în noi speranțe neatinse De caravana gândurilor slute. Trudind pe metereze de destine Iluzii-aleargă-n trap de cai zănatici Ne strângem pumnii, vrem un dram de bine Purtând în palme jar de maci sălbatici ... Limassol, Cipru 17 noiembrie 2012 De ce ți-e teamă? Te-mbraci în straiele tăcerii stranii Năluci
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_lirica_autumnala_2_georgeta_resteman_1354535919.html [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Cipru 22 noiembrie 2012 Și înc-o toamnă trece... Se stinge-n cețuri dese înc-o toamnă Cu noi striviți sub ruginiu de frunze... Ne lași mai triști și-nsigurați iar, doamnă, Porți vântu-n plete, bruma ți-e pe buze. Ne lași tăcuți trudind pe brațul iernii Cu promoroacă-n suflet și pe gene Privi-vom iar cum se adapă cerbii Cum luneca-vor sănii prin troiene Cum se vor stinge-n șoapte felinare Sub geruri cum vor tremura castanii Colindul sfânt născând în
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_lirica_autumnala_2_georgeta_resteman_1354535919.html [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
nu l-am mințit, Stau la umbra mea, puțin cam lungă Și soarele-i aproape de-asfințit... Alții stau acum la „Belvedere” Și-acolo pe căldura asta-i full, Nu deranjez pe nimeni în ședere, Că-n viața asta am trudit de destul! Când arșița e peste tot în toi Fântânile au sete de izvoare, Puteți să stați oricare dintre voi Aici, la umbra mea, încăpătoare... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Stau la umbra mea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
STAU LA UMBRA MEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1468489139.html [Corola-blog/BlogPost/383909_a_385238]
-
În răsfăț de-ți crești copilul și-l lași zilnic fără frâu,/ Tu ai semănat neghină, socotind că semeni grâu.../ Căci, precum îți crești copiii, vor fi oameni sau neoameni:/ Din ogor nicicând nu iese decât ceea ce sameni!/ Cei care trudesc o viață și comori mereu adună/ Ca să lase moștenire la copii o viață bună,/ Din copiii lor fac trântori care-și vor munci doar dinții/ Să mănânce toată viața ceea ce au strâns părinții.” Deși trăim alte vremuri, poate este bine
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_cand_cei_usuratici_aprind_focul_in_cetate_.html [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
bune și faptele rele, lupta între demoni și îngeri pentru suflete, raiul în zona de nord și iadul în parte de sud. Toate, însumate în acest uriaș tablou cu adânci semnificații religioase, ilustrează convingător imaginația creatoare a celor care au trudit aici cu deosebită tragere de inimă și credință. La baza icoanei este reprezentat regele David cântând psalmi. El nu cântă din harpă, precum știm că a făcut-o în realitate, ci din cobza noastră moldovenească... Precum subliniază Monahia Elena Simionovici
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414868588.html [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
brațele larg deschise, să trimită ultimele saluturi de despărțire către Julia, cea care, împreună cu părinții ei, făceau neîncetat semne de despărțire cu mâinile ridicate în sus. Corabia se puse în mișcare sub loviturile puternice ale rândurilor de vâslași năimiți să trudească la mânuirea ei pe întinderile Oceanului. Curând, un vânticel ușor umplu pânzele desfăcute larg de pe catargul cel mare și, încet-încet, corabia începu să se depărteze de țărm, clătinându-se ușor în tangajul infinit al mării. Cu fiecare val ce trecea
LUMEA NOUĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1443076430.html [Corola-blog/BlogPost/379901_a_381230]
-
fost poarta nemuririi... Și,.. va pluti și peste veacuri Tristețea grea... Cum plâns-au trandafirii! Întipărirea lirică a timpului Rămasă-i ca mișcare-n suflet. Decoruri calde-ale-anotimpului Sunt pline de ardoare-n sunet. Tu ai intrat în noaptea încruntată, Suflet trudit de timp albastru: Clipe tăcând în tâmpla lăudată, Dar ai rămas grăirii noastre astru. Amar..., amar moment de vară!... De ce a fost strivită-n palme dure Iubirea ta de poezie clară, „Suflarea altor versuri pure“?! Lia Ruse, Canada Referință Bibliografică
LUCEAFÃR AI RÃMAS ÎN VREMURI de LIA RUSE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1466000065.html [Corola-blog/BlogPost/370022_a_371351]
-
aștepta, o repartiție guvernamentală ne-a plasat pe primii 13 (cifră fatidică!) având medii generale peste 9,50, în Radio și Televiziune. Am rămas colege, așadar, în Radio București, inițial, câțiva ani, apoi ea a plecat în TV, să-și trudească „Tezaurul folcloric”, emisiunea căreia s-a dedicat total, cu nețărmurită dragoste față de cântecul autentic și splendidul strai românesc de pe tot cuprinsul țării. Deși drumurile ni s-au despărțit mai târziu, și ne vedeam destul de rar, am rămas prietene bune, o
LA REVEDERE MARIOARA ! de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_la_reveder_mariana_cristescu_1391251371.html [Corola-blog/BlogPost/342004_a_343333]
-
ce se numesc a fi sângele fiului meu? Petru, care și el știa ce va urma, zâmbi la fel de sincer și aduse în fața Prea Înaltului câteva pahare din cel mai pur cristal pline cu vinurile vestite ale podgorenilor care de milenii trudiseră la perfecționarea acestor licori. Domnul dădu o înaltă cinstire tuturor și rosti: - Iată dară calea cea mai bună pentru a trece prin proba lăcomiei întreaga noastră creație și astfel să putem judeca în deplină dreptate pe cine vom trimite în
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1494585027.html [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
pe hârtie S-au împăunat cu titluri, fac avere prin trădare Viitorul le rezervă ani în ocnele de sare Cei ajunși la cârma țării nu mai vor democrație Oare cum de îi mai rabdă frații ajunși în sclavie? Alungați ca să trudească într-o lume fără milă Când la cârma României e o gașcă infantilă N-așteptăm divinitatea să repudiem escrocii Noi le-am pregătit ignatul să sfârșească precum porcii- Vine ziua judecății și-i vom condamna la moarte - Ne-au vândut
JUDECATA SCURTEI VEŞNICII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1457535616.html [Corola-blog/BlogPost/373224_a_374553]
-
bine că ești nevinovat . Deși eram mai răsfățat din toți, Dar și bolnăvicios din cale-afară, Mă tot miram și mă gândeam cum poți Să nu îmbătrânești pe dinafară ? Aveam pământ din boierescul neam . Ne învățați secretele lucrării, Cu fiecare zi trudind le-nțelegeam, Dar adormeam devreme sub aripa-nserării . Și anii au trecut cum trec, în goană . Pe toți ne-ați rânduit cum se cuvine ; Te liniștiseși mult și erai calmă, Iar noi ne bucuram că ești atât de bine ! Așa cum
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1364743310.html [Corola-blog/BlogPost/345497_a_346826]
-
muzeu, (unde a funcționat ca ghid împreună cu monahul Constantin Chirilă), Părintele Sebastian economul, Părintele Chesarie duhovnicul, Părintele Teofilact, secretarul și alții. Împreună cu acești părinți a sporit lucrarea Starețului Iachint. Ei toți au fost martori la osteneala părintelui Iachint, ei înșiși trudind alături de el pentru înfrumusețarea mănăstirii. Cei care încă condamnă ierarhia Bisericii noastre, să meargă la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497416923.html [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
lui Crai și Posada - Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar Dealul cu Podișor, Țefeleica și Măra udate-s tot de Râușorul gârlă și Dâmbovița de început. Povestea spune că sătenii erau în vânj numai din lapte, măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie de avut. Bărbatul avea-n grijă s-aducă de-ale gurii iar femeia își punea casa-n podoabă de covoare și copchii, își cinstea răsăritul cu icoane, apusuri cu moșii plecați și-n
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
puțin i-a trebuit ucenicului în toate, tânărului de atunci Mihai LEONTE, doar un dram de întâmplare i-a trebuit, ca soarta să-l arunce într-o meserie care-l va ține captiv o viață întreagă, departe de lumina soarelui, trudind aproape sufocat în galeriile prăfuite ale minelor, fie ele aurifere, fie de minereuri cuprifere. Căci, la fel de bine, putea să ajungă să lucreze la câmp, în plin soare, sau în birouri, sau ca ceasornicar. Ceva însă îl atrăgea, mai bine zis
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Aurul_din_scrierile_lui_mihai_viorel_darie_1387600092.html [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]