1,393 matches
-
propriu creștinului ? Să vegheze în fiecare zi și ceas și să fie gata prin desăvârșirea străduinței de a fi plăcut lui Dumnezeu, știind că în ceasul în care nu gândește, vine Domnul”. [3] Trezvia ne ferește de amăgiri și de trufie. Sfântul Vasile cel Mare recomandă: „Fii treaz, sfătuiește-te, păzește cele prezente, poartă de grijă de cele viitoare! Nu părăsi, din pricina lenei, cele de față și nici nu-ți închipui că ai în mână cele ce nu sunt și poate
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
așteaptă veșnicia? Răstignit pe crucea vieții Și-nsetat de apă vie E purtat de efemerul Trup ce-și lasă-n lut zidirea. Își va aștepta verdictul Crunt sau dulce... cine-l știe? Pan’ atunci, la sânul lunii Plânge-n leagănul trufiei. Cerșetor de fericire Vrea spălat în bucurie Și putere să iubească Până trece-n nemurire. Va putea să facă față Judecății fără milă? Strâns în ușa mântuirii Duce lupte de gherilă. Unde-i lumea, unde-s toate, Ce-ai făcut
PRIN FOCUL VIEŢII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342651_a_343980]
-
adevăr este virtutea, și nu prin virtute adevărul”[46]. Și în continuare lămurește consecințele priorității adevărului sau ale priorității virtuții. „Virtutea este pentru adevăr și nu adevărul pentru virtute. Cel ce săvârșește virtutea pentru adevăr nu e rănit de săgețile trufiei. Cel ce săvârșește adevărul din cauza virtuții are ca locuitor împreună cu sine egoismul vanității”. Axioma părinților : „Pentru adevăr se trăiește virtutea și nu adevărul pentru virtute” trebuie să constituie piatra de încercare a autencității autoconștiinței noastre creștine. Trăirea „în adevăr” înseamnă
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
datorită reușitei luptelor duhovnicești, ce dau roade experiențele harismatice și dumnezeiești a lucrării bineplăcute lui Dumnezeu a virtuților evanghelice. Este cunoscut faptul că fiecare dobândire duhovnicească și progres în virtuți sunt întotdeauna sub directa amenințare a unei scăpări inconștiente la trufie și mândrie. Tot ceea ce dobândește omul, prin efort și luptă susținută, chiar și în spațiul vieții duhovnicești, întărește autoconștiința vederii personale și a superiorității. În situația în care îi lipsește privigherea și trezvia este mișcat pe nesimțite la o autoconvingere
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
cel care-i înconjurat de cinstea cea de scurtă durată dată de oameni, și cel care se încrede în însușirile lui trupești și are slava lui în el însuși, nu-i urcat în ceruri, ci rămâne în țărână”. Necredința generează trufia, încrederea în sine. O minte iscoditoare, scrutătoare a tainelor lumii și ale lui Dumnezeu, care cercetează puterea autonomă a omului. O astfel de cunoaștere este potrivnică voii dumnezeiești. În cel cuviincios, inclusiv în angajarea pe calea cunoașterii, sălășluiește „glasul Domnului
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
ce se ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea sau tăria. < >. Cei care se împăunează cu faptele făcute de alții și-și adună cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în puterea logicii autonome a minții care iscodește taina fără cuviință produce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea împărtășită în Duh și Adevăr. El invocă cele duhovnicești și se arată ca fiind smerit, însă într-un mod fals și ipocrit. Prin învățătura sa și prin modul său de a fi, transpare trufia de tip luciferic mascată printr-o smerenie ipocrită tocmai pentru a produce înșelare și amăgire. Sfântul Vasile cel Mare arată foarte clar acest lucru, afirmând despre Eunomiu: „Căci prin cele prin care se preface că disprețuiește înfumurarea se ridică pe
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
este echivalentă cu prima cădere a protopărinților noștri și este socotită de urmași, adică de noi, drept “fericita cădere”, fără de care, Dumnezeu Tatăl nu ne-ar mai fi trimis un Mântuitor să ne spele de păcate, de greșeală și de trufie. Am moștenit păcatul primilor oameni, dar nu am rămas în el. Dumnezeu, în Milostivirea lui, L-a trimis pe Fiul său Unul Născut să ne ridice vina neascultării. Apoi ne-a trimis Tainele Botezului, Mirului, Euharistiei, Spovedaniei - care este socotită
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
Hristos înșirăm viața lumii și a noastră. Ce ne aduce și ce ne învață El? El ne aduce umilința. Nici casă, nici căldură, nici măcar liniștea odihnitoare a unui cămin. Umilința în pruncul din Betleem: numai cine frânge în el sabia trufiei poate să se plece spre figura blândă a lui Hristos, Mântuitorul lumii. El ne aduce sărăcia. De la naștere și până la răstignire Hristos a trăit pe lume asemeni celui mai lipsit dintre oameni. El ne aduce iubirea și pacea. În ieslea
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
examenele de admitere, inclusiv la facultăți care oferă locuri, contra cost, mai mult pe bază de înscriere. Mămica însă, fără să dispere, îi spuse să rămână încă un an acolo (pentru a salva onoarea fiului în urbe) și să zdrobească trufia necunoscătorilor cu forța operei sale. Așa că, Miorel se așeză la masa de scris și începu, așa cum am arătat, să caligrafieze cuvinte fără noimă. În pauze (din ce în ce mai dese și mai lungi) mergea pe la tot felul de publicații și-și prezenta creația
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
examenele de admitere, inclusiv la facultăți care oferă locuri, contra cost, mai mult pe bază de înscriere.Mămica însă, fără să dispere, îi spuse să rămână încă un an acolo (pentru a salva onoarea fiului în urbe) și să zdrobească trufia necunoscătorilor cu forța operei sale. Așa că, Miorel se așeză la masa de scris și începu, așa cum am arătat, să caligrafieze cuvinte fără noimă. În pauze (din ce în ce mai dese și mai lungi) mergea pe la tot felul de publicații și-și prezenta creația
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
hoți Sunteți că vamprii ce vor să ne vadă morți Ne-ați făcut din zile albe-ntunecate nopți. Nu mai suportam!!! Strigă toată România Și am ieșit în stradă să ne facem datoria Să vă cerem datoria, să va-nfruntam trufia Să vă stricam strategia, să vă luăm mândria Să v-aratam că NOI nu VOI, suntem ROMÂNIA. Tara-i pentru noi mândria Tara-i pentru noi trufia Suntem români și patrioți și pentru ROMÂNIA!!! Cât să mai suporți când vezi
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
în stradă să ne facem datoria Să vă cerem datoria, să va-nfruntam trufia Să vă stricam strategia, să vă luăm mândria Să v-aratam că NOI nu VOI, suntem ROMÂNIA. Tara-i pentru noi mândria Tara-i pentru noi trufia Suntem români și patrioți și pentru ROMÂNIA!!! Cât să mai suporți când vezi că viața ți se scurge Când vezi că timpu' trece și inutil se duce Inutil vor să ne-ncurce, să le facem viața dulce Noi ne trudim
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
Ne-am săturat de vorbe-ncurajatoare De pomeni electorale De dureri mistuitoare De decizii ilegale Și de fapte imorale. Nu mai suportam!!! Strigă toată România Și am ieșit în stradă să ne facem datoria Să vă cerem datoria, să va-nfruntam trufia Să vă stricam strategia, să vă luăm mândria Să v-aratam că NOI nu VOI, suntem ROMÂNIA. Tara-i pentru noi mândria Tara-i pentru noi trufia Suntem români și patrioți și pentru ROMÂNIA!!! Referință Bibliografica: Pentru ROMÂNIA!!! / Angheluță Lupu
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
în stradă să ne facem datoria Să vă cerem datoria, să va-nfruntam trufia Să vă stricam strategia, să vă luăm mândria Să v-aratam că NOI nu VOI, suntem ROMÂNIA. Tara-i pentru noi mândria Tara-i pentru noi trufia Suntem români și patrioți și pentru ROMÂNIA!!! Referință Bibliografica: Pentru ROMÂNIA!!! / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 391, Anul ÎI, 26 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Angheluță Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PENTRU ROMANIA!!! de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340646_a_341975]
-
poate fi schimbat, iar dacă da, în ce fel, în bine sau în rău? Textele sacre vorbesc despre o ultima parte a ciclului cosmic ca despre o perioadă de violență, de rătăcire și de ignoranță aproape totală. Ar fi o trufie să identificăm timpurile noastre cu cea mai neagră perioadă din Kali-Yuga, dar ar fi o lejeritate să îndepărtăm aprioric această supoziție. În ambele cazuri însă, repet, cărțile nu pot schimba nimic de la sinea lor, oricât de oneste ar fi ca
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
în amplul tratat De doctrina christiana, care din toate punctele de vedere constituie „o sinteză a concepțiilor sale lingvistice, retorice și filosofice și în care perspectiva semiologică se deschide spre un orizont mai larg” (E. Munteanu), el arată că păcatul trufiei, al cărui semn este Turnul Babel, a avut drept rezultat diversificarea limbilor în urma scindării limbii originare. Conștient de complexitatea raporturilor dintre semne și cei ce le utilizează, Augustin ajunge la concluzia că trebuie disociată dialectica de retorică, cele două ramuri
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
preschimbări în tot ce se petrece: Urâtul în frumos, răul în bine... Și-aceeași râvnă poate să-l rănească; Focul și fierul îl vatămă,-l ucide, Averi îl pune râvna să râvnească, Să se măsoare, pe-altul să-l desfide, Trufia tot trufie dă să nască Și să desparte frați: ca un acid e! Sonetul XII Neînțeleptul e mânat de râvnă, Dar înțeleptul luminat o-nvinge, Neînțeleptul strică ce atinge, Și ceea ce e bun transformă-n scârnă. În timp ce înțeleptul se convinge
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
tot ce se petrece: Urâtul în frumos, răul în bine... Și-aceeași râvnă poate să-l rănească; Focul și fierul îl vatămă,-l ucide, Averi îl pune râvna să râvnească, Să se măsoare, pe-altul să-l desfide, Trufia tot trufie dă să nască Și să desparte frați: ca un acid e! Sonetul XII Neînțeleptul e mânat de râvnă, Dar înțeleptul luminat o-nvinge, Neînțeleptul strică ce atinge, Și ceea ce e bun transformă-n scârnă. În timp ce înțeleptul se convinge, Cel prost
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
rău în cumpănă atârnă; Deșteptul binele de rău distinge. Neînțeleptul suferă când cade În vreme ce-nțeleptul tot câștigă, Părând a pierde, urcă și nu scade. Neînțeleptu-n ciudă se intrigă, Dar înțeleptul tot deasupra șade Urcând mereu, verigă cu verigă... Sonetul XIII Trufia oarbă inima răcește, Emoția iubirii o îngheață, Prin dușmănie acră iscă greață Și face omul hâd, îl înjosește. Fără iubire, farmec și dulceață, Fără lumina de pe chip, slăbește A omului putere ce rodește Și-l face Om cu inima semeață
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
o îngheață, Prin dușmănie acră iscă greață Și face omul hâd, îl înjosește. Fără iubire, farmec și dulceață, Fără lumina de pe chip, slăbește A omului putere ce rodește Și-l face Om cu inima semeață. Ia seama, gândul negru și trufia Pândesc precum șacalii, te-mpresoară, Se-apropie cu toată viclenia, Și se reped cu colții, te doboară... Nu-ți pierde niciodată omenia, Iubirea n-o lăsa în colți să moară...! Sonetul XIV Gândul cel bun și vorba înțeleaptă Îți pot
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
-i poate conferi răgazul Să-și caute tămada ce-o așteaptă. Gândul și vorba bună sunt zăgazul Când ciuda adormită se deșteaptă; Iar vindecarea nici nu se înfaptă, Ci-i tot mai strâns în ștreang grumazul. Căci omul suferă pe cât trufia În el s-a adunat dând pe afară, Să-i spargă malul slab zădărnicia. Iar suferința strânge ca o gheară Când a trufiei umbră-i silnicia Ce face inima cumplit să doară. Sonetul XV Nu-ți lega inima de dobitoace
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
vindecarea nici nu se înfaptă, Ci-i tot mai strâns în ștreang grumazul. Căci omul suferă pe cât trufia În el s-a adunat dând pe afară, Să-i spargă malul slab zădărnicia. Iar suferința strânge ca o gheară Când a trufiei umbră-i silnicia Ce face inima cumplit să doară. Sonetul XV Nu-ți lega inima de dobitoace, De lucruri, de metale prețioase; Cum vin, așa se duc din gând și case, Ci, după zi, mereu noapte se face Și după
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]