1,869 matches
-
râs de fată * După-atâta ceață, moșul bucuros că vede o lună știrbă Sau cu alte cuvinte: Uite ce frumos spune autorul acesta lucruri pe care de fapt nu le spune ci numai le sugerează cu o singură dar măiastră tușă de artist. Uite cât de bine știe el să capteze atenția cititorului care ajuns la acest punct, nu-i va mai lăsa cartea din mână până la cea din urmă filă. Sunt niște poeme despre care poți să scrii pagini întregi
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
reziste eventualul cititor al exercițiului meu pe marginea unui așa-zis portret de autor. Iar pe lângă riscul încălcării regulei legate de întinderea unui demers de această natură, am și temerea că, lungindu-mă la vorbă fără a fi sigur că tușele condeiului meu conturează corect portretul subiectului, aș prejudicia buna mea relație cu basarabeanul pe care îl calific, cu drag, drept “confratele meu întru românism”. Desigur, păstrând proporția - care, firește, îl avantajează. Referință Bibliografică: FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAȚĂ, CONFRATELE MEU
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
de mult! Mă îngrop adeseori în nostalgii, Mă reîntorc în anii tinereții, Când nu aveam griji, eram copii, Nu gândeam la clipa bătrâneții! Renasc din propria-mi cenușă, Considerând că mai pot să joc, Nu vreau să fiu trimis pe tușă, Să ies din mistuitorul vieții foc! 8 noiembrie 2007 Referință Bibliografică: Studiu individual / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
STUDIU INDIVIDUAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361370_a_362699]
-
în versuri al lui Eminescu. Rămânem uimiți de talentul poetului Adrian Erbiceanu, de măiestria lui de a împerechea și de a potrivi cuvintele, de simțul ritmului, al curgerii imaginilor, de varietatea, de muzicalitatea și bogăția rimelor, de imaginea proaspătă a tușelor, de simțul limbii ... Nu putem să spunem decât că domnul Adrian Erbiceanu este unul dintre poeții contemporani foarte talentați care a reușit să ridice în limba și literatura română o construcție literară care va dăinui ... Dar basmul „Tinerețe fără de bătrânețe
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
străbătut veacurile. Deși, de la o expoziție la alta, Liana Saxone-Horodi reușește să ne surprindă cu o noutate stilistică, cu o nuanță briliantă sau discretă, cu miracolul formelor sau texturii, ea rămâne inconfundabilă. Claritatea expresiei plastice, personalitatea subiectului, vitalitatea și vigoarea tușelor rămân calități care îi conferă originalitate în peisajul plastic actual. Pictura este pentru artistă o expresie frontală și interpretativă a tot ce se întâmplă în jur, dar și în conștiința ei. Abordarea temerară, nu tocmai convențională a temelor, oferă un
EXPOZIŢIA DE LA EIN-HOD de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362833_a_364162]
-
intervenit cu vegetalul, cu acei copaci desfrunziți, care prin grafia dată de trunchiurile și crengile lor au creat un ,,dans” vizual. Din punct de vedere cromatic există o armonie de griuri colorate bine delimitate prin petele așternute pe forme, în tușe mici. Acestui spațiu pictorul Catul Bogdan i-a oferit o oarecare muzicalitate, tocmai prin rafinamentul cromatic și prin efectele date de lumină și umbră. De la peisajul cantonat într-un desen riguros trecem la frumusețea unor pensulații largi ce construiesc armonia
CREAŢIA PICTORULUI CATUL BOGDAN SUB SEMNUL EVOCĂRII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362855_a_364184]
-
pe care o redă cu fidelitate. Există un tremur parcă al valurilor, un joc subtil născut din tonurile de albastru ale cerului și cele ale apei, despărțite printr-o subtilă linie albă, cu mici inflexiuni de ocru, semn al orizontului. Tușele ritmate așezate în primele planuri ale compoziției conferă vivacitate, completând compoziția. Și tot pentru echilibrul vizual, echilibru între cele trei elemente cer, pământ, apă, artistul plasează în stânga imaginii o parte stâncoasă a țărmului, care prin tonurile sale calde de ocru
CREAŢIA PICTORULUI CATUL BOGDAN SUB SEMNUL EVOCĂRII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362855_a_364184]
-
oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
genune cu teama ei adâncă de-a lipsi în vârf de munți aș pune bucuria acelor care-n primul drum spre stele cărarea aspră le-a fost temelia de-a reuși în a-ndrăzni spre ele iar peste nori, în tușe, cutezanța a mii de aripi frânte pentru zbor ar contura credința și speranța că mintea te ridică peste nor ne cheamă îngerii spre zări albastre ei sunt trimiși de-acela care sus ne-nvață sensul devenirii noastre și sacrificiul vieții
NE CHEAMĂ ÎNGERII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362996_a_364325]
-
buchet pictat ne trimite la o stare de spirit, liniște, provocare, admirație, nostalgie, neliniște, furtună lăuntrică, scenografie, artificiu, inocență". Admirația pentru pânzele sale i-au smuls scriitoarei Doinei Uricariu cuvinte de caldă apreciere considerând că sunt: "tablouri luminoase, vitale, cu tușe în cascade, ecouri și vârtejuri, precum Van Gogh"... „pânzele artistului sunt remarcabile prin învălmașeala culorilor clamând ascensiunea, levitația, cresterea spirituală și paradisul." Mi-am luat rămas bun de la tablouri și de la creatorul lor cu gând să mai revin și cu
„CEASUL DE TAINĂ” AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362453_a_363782]
-
ați uitat din copilărie. Lăsați-vă purtați de talentul Domnului Adrian Erbiceanu, „de măiestria lui de a împerechea și de a potrivi cuvintele, de simțul ritmului, al curgerii imaginilor, de varietatea, de muzicalitatea și bogăția rimelor, de imaginea proaspătă a tușelor, de simțul limbii ... ” (citat din Ștefan Dumitrescu) Tot la capitolul cronică de carte, criticul Ștefan Dumitrescu face o prezentare amănunțită a culegerii de proză contemporană „Scripta Manent“, apărută la editura Anamarol din București, un volum pe care-l descrie cu
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
frumoși și fermecați (...) cu dungile subțiri și arse de pe grătarul de metal.” Adică, arderea interioară, trăirea cu intensitatea valurilor care macină malurile și îneacă cerul într-un vis visceral de zăpadă purificată! Impactul cuvintelor în crearea poeziei doar din delicate tușe picturale, fără de violența pe care viața o aruncă, impudică, în lumea reală. Astfel, realitatea capăta valențe poetice, livrești. „la mine pe stradă trotuarul are altfel de bolovani” (...) „plîng cu un ochi”! Dar nu pe stradă, ci în suflet, vrea el
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]
-
Trag cortina ca pe-o spumă,/ Totu-i viu ca și-altădată.../ Gluma, cu plăcere e gustată/ Precum șuncă afumată -/ Sărată și piperată,/ Dar... udată după lege,/ Cu-un vin bun, se înțelege!” Marin Voican are vocație de dramaturg, liniile, tușele și acoladele cu care își construiește personajele și situațiile dramatice sunt sigure, redând admirabil și portretul personajului dar și „lumea lui” și ne aduc aminte de Caragiale din prima lui piesă de teatru, de care puțini știu, unde vedem un
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
făcut echivalentul sentimentelor de plenitudine solară și împlinire sub semnul unei fericiri hedonice. Lucrările sale sunt tot atâtea confesiuni, treceri și încercări ce ne fac să visăm nostalgic, să vibrăm contemplându-le, având o putere imprevizibilă de seducție și intensitate. Tușa picturii are eleganță, ritm și muzicalitate, sugerând melancolii destăinuite doar șevaletului, precum și o vervă cromatică ce o onorează cu o paletă generoasă, cu suficiente elemente din gama predominant caldă. Delicatețea și sensibilitatea fac din creația ei o poezie de o
CARMEN SIMON FLACK de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364216_a_365545]
-
lor gospodărie și mentalitate despre viață aminteau de legăturile noaste cu Austria. Chiar și în zilele noastre încă se simte câte ceva din blazonul de odinioară. Dar, revenind la Viena zilelor de azi, trebuie să amintesc faptul că în centru, o tușă specială e dată de plimbările cu elegante trăsuri de epocă, trase de cai frumoși și bine îngrijiți. Nu-ți poți lua ochii de la caii și vizitiii îmbrăcați în straie din vremea lor de mare importanță și de la trăsurile care plimbă
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
temperează, în același timp, dintr-un reflex ce ține de virtuțile lirice ale școlii ieșene de pictură. Este un perpetuu îndrăgostit de frumusețea dealurilor molcome, de armonia irepetabilă a peisajului din acest spațiu binecuvântat - Moldova. Colorist devotat armoniilor ample, structurile tușelor virile care susțin construcția imaginii definesc deopotrivă un temperament stenic și o viziune artistică personală. Petru Damir - discipol al Maeștrilor școlii ieșene care îl revendică - a știut să sporească talantul primit de la Divinitate.” VALENTIN CIUCĂ "Pictura lui Damir ne confirmă
PORTRET DE ARTIST PETRU DAMIR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364230_a_365559]
-
peremptorie a seriozității demersului lor gazetăresc, dar și a bunelor intenții de care sunt animați vizavi de personalitatea generalului Mircea Chelaru. După ce este trecut în revistă impresionantul CV al generalului Mircea Chelaru, articolele vin să contureze și să completeze, în tușe clare, puternice, personalitatea de excepție a acestuia, o personalitate emblematică și distinctă în galeria comandanților Armatei române. Dacă șeful statului este, din punct de vedere constituțional, comandantul suprem al Armatei - funcție onorifică, desigur -, iar ministrul Apărării, un oarecare om politic
EDITORIAL DE NICOLAE BALINT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363133_a_364462]
-
târziu a venit rândul spadasinelor fenomenului Ana Maria Brânză). Dacă l-aș fi știut poet i-aș fi mărturisit că lupta pe planșă între florete reprezintă chiar imaginea poeziei. Amatorul vede aprinderea becului și evoluția scorului, dar tăișul armei, secunda tușei, abilitatea eschivei, țipătul triumfului sunt trăite doar de mânuitorul floretelor (poetul?!). Ceea ce auzea de sute de ori în juru-i (Allez! En garde!), furat de intensitatea și neprevăzutul vieții, nici nu-i dădea prin gând lui Brăilița să aplice în cotidian
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
ta,/ Pământul tot va cânta/ Tălpile ți-ar săruta,/ De câte ori l-ai călca.”// (Poemul ”Sărutul pământului”, din volumul ”Spiralele adolescenței”) Iată acum un pastel impresionist (amintindu-ne vag pastelul „Iarna”, al lui Vasile Alecsandri, capodoperă a speciei literare) construit cu tușe groase de lila, cu linii subțiri de ivoriu, pe fundalului unei tăceri monumentale, a unei materii înghețate, învăluite în tonuri misterioase. Este un pastel de o frumusețe stranie, care-ți taie respirația, argument că mijloacele poetice de care dispune autoarea
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
clătinându-se în luarea unor decizii. Am luat firul gândului înapoi să-mi limpezesc modul cum s-au petrecut aceste schimbări strecurate tiptil prin timp”. Se întrevede apropierea unei mari prăbușiri. Doamna Buni reușește ca un pictor să creeze cu tușe groase panorama cutremurului care a cuprins substratumul civilizației europene: „Și tot răsucind problemele pe toate părțile mi-am zis cu regret: astăzi nu mai sunt europenii de altădată care proslăveau mitul culturii, al subtilităților și rafinamentelor de tot felul, care
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
istorice și existențiale te impresionează și îți obligă sufletul și conștiința să te înclini în fața dumnealui, căci este vorba de un nonagenar, de un mare patriot și de un mare om de cultură. Portretul eroului Victor Roșca este construit în tușe groase proiectat pe un ecran de mari dimensiuni (Victor Roșca la 90 de ani. Pe urmele eroismului românesc): „Pe sacrul pământ dacic, de-a lungul miilor de ani, au fost bărbați-eroi care au ținut sus steagul dăinuirii noastre pe aceste
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
ori un pustiu al iubirii, abisul durerii, ne re învață citind , să zâmbim zilei de mâine și universului care ne mângâie sufletul cu inocențe tainice. Este foarte bogat spiritual scriitorul. Personajele sunt generoase, bine și puternic conturate, vizuale, fie în tușe sobre, dure, în forță, fie calde, calme, catifelate, mângâietoare. Familiile Viorel și Ramona Axinte, Săndica și Mircea Trăistaru, Cristian și Andrada - copii acestora. Studenție, iubire, puritate, suferință. Ingineri, profesori, țărani, oameni culți, oameni simpli, turism, frumusețe, tristețe, gelozii. Dorințe, pasiuni
ARTISTUL PLASTIC MAIA MARTIN DESPRE ROMANUL DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367382_a_368711]
-
ceapă... Văzui de toate. Cam scumpă ceapa verde. Trei fire, doi lei! - De, maică! Muncesc oamenii, dar nu au bani... Asta-i viața, ce să facem... Te-am văzut ieri. Treceai pe la poartă și te-am strigat... - N-am auzit, tușă Lina. Zău! - Da, unde te duceai așa repejor? Erai îmbrăcată ca de oraș... - Mergeam la biserică... Să mă spovedesc și să dau un acatist. - Dai acatiste? Mda, e început de primăvară, e martie... Se fac toate cele curate și necurate
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
vecine de ale lor, care întoarseră repede capul să se ferească de privirea ei. Atunci, intuind că ascultau, le strigă supărată: - Fa, Titino! Veniți aproape, nu mai trageți cu urechea! Femeile se apropiară cam rușinate. Deh, fuseseră prinse asupra faptului! Tușa Lina privi grijulie de jur împrejur și le zise după ce își dădură binețe: - Bine, fa, Titino! Tu, femeie bătrână, înveți femeile astea să se ia după tine ca proastele? De ce le bagi în cap păgânisme? Să le îndepărteze de Dumnezeu
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
eu în ochi? - De, fată, taci! A zis moașa aci, cu noi, că ne cunoaștem de o viață și nu trâmbițăm în lume să auză copiii tăi, interveni cu dreptate Maria, cea de a treia femeie din grupul chemat de tușa Lina. Tăcură toate. Se auzeau doar gurile care mai îndemnau oamenii să cumpere produsele aduse cu bocceaua, coșul de răchită, pungile mari de plastic ori cu sacul. Cele cinci femei priveau în pământ, își rumegau gândurile răvășite din cauze diferite
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]