883 matches
-
ramuri spre meningele fosei cerebrale mijlocii după ce trece prin fanta sfenoidă, după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a porțiunii posterioare a șanțului olfactiv; - Din A. etmoidală anterioară, prin A. M. A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și a 1/3-ii anterioare a coasei creierului. - Din A. pericaloasă ramuri ce irigă marginea liberă a coasei
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
înguste. Insecte de talie mică reofile, mai rar întâlnite în ape stagnante. Mai pot fi găsite pe malul apelor sub pietre, bucăți de lemn sau pe vegetația acvatică. În fauna noastră sunt prezente 23 de specii. 1.între sutura și tuberculul humeral al elitrei se află 7-10 rânduri longitudinale de puncte, dispuse regulat. Interstriile înguste, uneori carenate....................................2 -.Elitrele au cel mult 6 rânduri regulate de puncte situate între sutură și tuberculul humeral, sau elitrele prezintă o punctuație neregulată. Interstriile mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sunt prezente 23 de specii. 1.între sutura și tuberculul humeral al elitrei se află 7-10 rânduri longitudinale de puncte, dispuse regulat. Interstriile înguste, uneori carenate....................................2 -.Elitrele au cel mult 6 rânduri regulate de puncte situate între sutură și tuberculul humeral, sau elitrele prezintă o punctuație neregulată. Interstriile mai late ele nu sunt niciodată carenate.......................................................................................10 2.Pronotul ușor îngustat anterior și ceva mai puternic îngustat posterior (fig.88 a-b, pag.103), de culoare întunecată cu o pată mediană
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
în acest loc un tubercul mic. Fruntea are o punctuație deasă și accentuată, în rest suprafața capului este granulată. Palpii maxilari subțiri. Pronotul mai îngust decât elitrele, aproximativ la fel de lung și de lat, cu marginile laterale ușor rotunjite. Elitrele între tuberculul humeral și sutură prezintă 9 sau 10 rânduri longitudinale de puncte, ușor confluente spre vârf. În zona montană și colinară, la șes mai rară. l=2,2-2,4 mm. 8 Hydraena britteni Joy Asemănătoare cu riparia, de care se deosebește
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prezintă o punctuație mai accentuată, iar clipeul are granulații fine. Pronotul mai îngust decât elitrele, ușor transvers, având cea mai mare lățime în partea sa mediană și este egal îngustat atât anterior cât și posterior. Elitrele alungite, între sutură și tuberculul humeral prezintă 5 rânduri longitudinale de puncte. În izvoarele de munte, la șes rară sau absentă. l=2-2,3 mm. (Pl. V, fig.1 ) 14 Hydraena belgica d’Orchymont Corpul negru-unicolor. În băltoacele din zona colinară și montană. l=2-2
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lucioasă în formă de oglindă nu este divizată. 3 Saprinus immundus Gyllenhal Punctuația dintre striile discale este mai fină decât punctuația de fond a elitrelor. Suprafața în formă de ’’oglindă’’ bine conturată, ea se întinde pe un perimetru cuprins între tuberculul humeral, marginile laterale și mijlocul elitrei. Specie rară. Găsită doar în Transilvania. l=3-4 mm. (Pl. VII, fig.1 ) 4 Saprinus caerulescens Hoffman (semipunctatus F., (cyaneus Hbst.) Corpul verde-închis, albastru-verzui sau albastru-negricios. Marginile laterale ale pronotului sunt prevăzute cu peri
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prin unele medicamente, înseamnă a împiedica cristalizarea acidului uric. După primele publicații (1933), aceste constatări au fost confirmate de numeroase lucrări. Alimentele alcalinizante sunt: laptele, legumele (legume - lat. legumen): produse alimentare de origine vegetală (rădăcina morcovului, tija și mugurele sparanghelului, tuberculul cartofului, foile prazului, florile conopidei, fructul fasolei, fasole verde, boabele fasolei, mazării, usturoiului (Petit Larousse en couleurs, 1972)), patiseriile, spanacul, sfecla (Beta vulgaris), măslinele, cafeaua, fructele proaspete (cu excepția prunelor și afinelor, din cauza conținutului lor în acid benzoic, care este convertit
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
pomii sâmburoși Stigmina carpophyla); putregaiurile umede (caracterizate organelor suculente fiind produse în principal de bacterii (putregaiul umed al bulbilor sau tuberobulbilor puși la păstrare Erwinia carotovora pv. carotovora); putregaiurile uscate (cauzate de ciuperci ce afectează organe suculente (putregaiul uscat al tuberculilor Fusarium sp.); scăderea taliei plantelor (nanismul) (caracteristice bolilor sistemice sau generalizate, cazul virozelor, micoplasmozelor și unele micoze; ofiliri (cauzate de bacterii sau ciuperci ce invadează țesuturile conducătoare producând traheobacterioze și traheomicoze (monilioza cireșului și vișinului Monilinia laxa); scuturarea unor organe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Canada s-a declanșat o epidemie de Peronospora tabacina datorită importului de tutun din Cuba. Râia neagră a cartofului, prezentă în țara noastră în zone restrânse s-a extins în urma celui de-al doilea război mondial datorită circulației necontrolate a tuberculilor infectați aduși de armata germană pe teritoriul țării. CARACTERELE GENERALE ALE AGENȚILOR PATOGENI 4.1. Virusuri și viroizi-vioroze ale plantelor de cultură L. PASTEUR stabilește natura infecțioasă a bolilor bacteriene, dar la acea dată a rămas neelucidată originea unor boli
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
reacții de hipersensibilitate la cartof. Temperatura de inactivare a virusului este de +50oC, +60oC iar dacă frunzele sunt menținute la -20oC virusul rezistă 12 luni. Testul ELISA poate fi aplicat cu succes la identificarea virusului din sucul frunzelor sau a tuberculilor. Epidemiologie. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor virotici iar în perioada de vegetație prin afide ca Aphis fabae, Myzus persicae și alte specii ale acestor genuri. Afidele ce s-au hrănit 30-60 secunde pe o
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
50oC, +60oC iar dacă frunzele sunt menținute la -20oC virusul rezistă 12 luni. Testul ELISA poate fi aplicat cu succes la identificarea virusului din sucul frunzelor sau a tuberculilor. Epidemiologie. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor virotici iar în perioada de vegetație prin afide ca Aphis fabae, Myzus persicae și alte specii ale acestor genuri. Afidele ce s-au hrănit 30-60 secunde pe o plantă virotică rămân infecțioase timp de o oră sau chiar mai mult
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Tomato black ring virus), virusul ofilirii pătate a tomatelor (Tomato spotted wil/t virus), virusul rattle al tutunului (Tobacco rattle virus), virusul tutunului (Tobacco necrosis virus), virusul mozaicului lucernei (Alfalfa mosaic virus), virusul mozaicului castraveților (Cucumber mosaic virus) și viroidul tuberculilor de cartof (Potato spindle tuber viroid). Prevenirea și combaterea bolilor virotice ale cartofului Măsurile de prevenire constau în depistarea și distrugerea plantelor bolnave din lanurile de cartof ale sistemului închis de producere a materialului semincer.În munca de ameliorare se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau ale insectelor vectoare.În zonele cu frecvență mare a virusurilor se vor planta tuberculi din soiurile rezistente, în special cele rezistente la virusul Y care diminuează cel mai mult producția. În “zonele închise” se aplică măsuri de preîncolțire a tuberculilor, plantarea timpurie, sortarea atentă a tuberculilor, eliminarea timpurie a plantelor bolnave, combaterea insectelor și recoltarea timpurie, cu eliminarea rândurilor marginale. Prin aceste măsuri se evită suprapunerea momentului de sensibilitate a plantelor cu perioadele calde ale anului, când are loc zborul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu frecvență mare a virusurilor se vor planta tuberculi din soiurile rezistente, în special cele rezistente la virusul Y care diminuează cel mai mult producția. În “zonele închise” se aplică măsuri de preîncolțire a tuberculilor, plantarea timpurie, sortarea atentă a tuberculilor, eliminarea timpurie a plantelor bolnave, combaterea insectelor și recoltarea timpurie, cu eliminarea rândurilor marginale. Prin aceste măsuri se evită suprapunerea momentului de sensibilitate a plantelor cu perioadele calde ale anului, când are loc zborul maxim al afidelor și se elimină
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
buruienile gazdă ale mycoplasmei. Solurile cultivate cu cartof sau legume vor fi menținute la o umiditate corespunzătoare care să împiedice dezvol/tarea vectorilor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în diminuarea rezervei semințelor de buruieni iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care solul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, confluează și pe suprafața tuberculilor apar cratere negre (râia de adâncime) . Prezența agentului patogen determină gazda să formeze un meristem ce generează suber și o creștere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și suberificate Agentul patogen Streptomyces scabies (Thaxter
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
alcalin (9,0) așa încât folosirea îngrășămintelor ce scad pH-ul, va reduce și procentul de plante atacate. Îngrășămintele cu azot măresc sensibilitatea plantelor iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale agentului patogen. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Asolamentul în care cartoful urmează după
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu azot măresc sensibilitatea plantelor iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale agentului patogen. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Asolamentul în care cartoful urmează după lucernă sau soia poate reduce procentul de atac al acestei bacterii deoarece Bacillus subtilis, frecvent găsit în solul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Asolamentul în care cartoful urmează după lucernă sau soia poate reduce procentul de atac al acestei bacterii deoarece Bacillus subtilis, frecvent găsit în solul cultivat cu soia, produce un antibiotic la care Streptomyces scabies este foarte sensibil. Folosirea erbicidului 2
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
este foarte sensibil. Folosirea erbicidului 2,4-D a dus la scăderea frecvenței atacului de Streptomyces scabies. Soiurile de cartof cultivate au o rezistență destul de mare la acest agent patogen, cu excepția soiurilor Desirée și Eba. 4.3.3. Putregaiul inelar al tuberculilor Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus. sin. Corynebacterium sepedonicum (Spieck. et Kott.) Scapt. et Burkh. Această boală descrisă în 1914 este semnalată în toate țările mari cultivatoare de cartof, Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Polonia, Suedia, Rusia iar pentru România este considerată de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are crăpături neregulate, stelate. Agentul patogen Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, fam. Enterobacteriaceae. Este o bacterie în formă de bastonaș scurt, gram pozitivă. Epidemiologie. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi iar atacul este amplificat dacă se practică secționarea tuberculilor mari înainte de plantare. La plantele bolnave, infectarea tuberculilor se face prin stoloni, primele simptome apărând în zona ombilicală, apoi bacteria circulă prin vasele conducătoare. Mașinile de plantat sau de calibrat
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
neregulate, stelate. Agentul patogen Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, fam. Enterobacteriaceae. Este o bacterie în formă de bastonaș scurt, gram pozitivă. Epidemiologie. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi iar atacul este amplificat dacă se practică secționarea tuberculilor mari înainte de plantare. La plantele bolnave, infectarea tuberculilor se face prin stoloni, primele simptome apărând în zona ombilicală, apoi bacteria circulă prin vasele conducătoare. Mașinile de plantat sau de calibrat contaminate sunt o sursă importantă de infecție. Testele experimentale au
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fam. Enterobacteriaceae. Este o bacterie în formă de bastonaș scurt, gram pozitivă. Epidemiologie. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul tuberculilor bolnavi iar atacul este amplificat dacă se practică secționarea tuberculilor mari înainte de plantare. La plantele bolnave, infectarea tuberculilor se face prin stoloni, primele simptome apărând în zona ombilicală, apoi bacteria circulă prin vasele conducătoare. Mașinile de plantat sau de calibrat contaminate sunt o sursă importantă de infecție. Testele experimentale au dovedit că și Leptinotarsa decemlineata, cicadele sau păduchele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și Leptinotarsa decemlineata, cicadele sau păduchele de frunză pot să transmită bacteria. Prevenire și combatere. Metoda de prevenire cea mai eficace este plantarea de tuberculi sănătoși și dezinfecția mașinilor de plantat și calibrat. În loturile semincere nu se admite folosirea tuberculilor secționați, deoarece prin sucul de pe cuțit pot fi contaminați de la un tubercul bolnav 20-30 tuberculi sănătoși. Măsurile de carantină O.E.P.P. insistă ca pentru cartofii de sămânță să existe certificate din care să rezulte că în țara expediatoare nu a
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
secetoase de vară, evoluția acesteia stagnează. Diferitele răniri mecanice făcute în timpul tăierilor la pomi, cât și atacul unor insecte ca, păduchele lânos sau cari, favorizează infecțiile și extinderea bolii. 4.3.6. Înnegrirea bazei tulpinii cartofului și putregaiul moale al tuberculilor Erwinia carotovora pv. atroseptica și E. carotovora pv. carotovora Etiologia bacteriană a acestei boli a fost stabilită la sfârșitul secolului trecut (1899) de către Fraun iar Appel (1902) și Hall (1902) izolează bacteriile pe care le denumesc Bacillus phytophtorus și B.
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]