1,997 matches
-
răsuflarea și se pune-un nod în gât... iau fotografia-n brațe, o sărut...si-ncep să plâng. Seara-ncetisor se lasă la căsuța părinteasca, ei, s-or bucură acolo că am mai venit pe-acasă. Am văzut în grădiniță o tufa de lăcrămioare și bujorul îmi zâmbește, da nu-l rup, ca poate-l doare. Am să iau cu rădăcina să vă aduc la morminte să crească mari și frumoase, le-oi udă cu lacrimi multe... La căsuța părinteasca, o să vin
CASUTA PARINTEASCA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350629_a_351958]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEM de AL.FLORIN ȚENE Întorcându-mă unde... nu am fost niciodată Mi-am adunat toate cuvintele în desaga unei fraze Și încălțat cu opinci din piele de poveste Am luat-o la vale printre tufe de înjurături și raze În căutarea acelui lucru pe care nu l-am pierdut niciodată. Bătea un vânt de parcă nu mai bătuse de când compunea primele poezii Eminescu în gând. Și eu coboram, coboram, iar desaga atârna mai greu, Fiecare tufă
ÎNTORCÂNDU-MĂ UNDE...NU AM FOST NICIODATĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351462_a_352791]
-
tufe de înjurături și raze În căutarea acelui lucru pe care nu l-am pierdut niciodată. Bătea un vânt de parcă nu mai bătuse de când compunea primele poezii Eminescu în gând. Și eu coboram, coboram, iar desaga atârna mai greu, Fiecare tufă mai arunca acolo o înjurătură De îmi era teamă să nu le pierd pe drum, Să creadă lumea că-s ateu, Aceasta îmi era zestrea cu care mă întorceam Tăciune și scrum Unde nu fusesem niciodată și nu călcase vreun
ÎNTORCÂNDU-MĂ UNDE...NU AM FOST NICIODATĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351462_a_352791]
-
groscioare înfipte de multe ori direct în glod și împletite cu tulpini de trestie, mărăcini și măceși, crengi și tulpini de caiși sau meri sau, pur și simplu în loc de gard cu vecinii, baloți de paie amestecați cu mărăciniș, brusturi și tufe de rădăcinoase ale câmpului, ce mai prisoseau pe tarlalele noii cooperative. Petecul de casă și grădină erau străjuite de stâlpi și gard din lemn și sârmă ghimpată, poarta de intrare în curte din fier forjat, cea din urmă dădea într-
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
sita amintirii, Încet, cu voluptate, înspre trecut întoarsă, E cântecul de-acasă, e cântul regăsirii. .......................................................... Și casele, și oameni se împânzesc pe zare, Strâns împletiți statornic cu micile ogoare, Ori presărați în glumă printre livezi de pruni, La margine de tufe pitice și aluni, Cu umbra, iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
Ediția nr. 399 din 03 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cristina LILA 11 02 2012 CE-AS GÎNDI EU OARE, DACĂ N-AȘ FI FLOARE ? Ce-aș gîndi eu, oare, Dacă n-aș fi floare, Ci doar, în pădure, O tufa de mure ? Poate-aș vrea să fiu Norul argintiu, Sau rază de soare Care vrea să zboare Prin cerul senin Că un gînd divin! « L'ARBRE DE VIE » Gustav Klimt Este atît de frig afară Încît am vrut să simt
CE-AS GINDI EU OARE, DACA N-AS FI FLOARE ? de CRISTINA LILA în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346573_a_347902]
-
acasă. În drum, când se apropia de satul vecin, calul a început să dea semne de neliniște, să sforăie și apoi s-a oprit. Tata, nedumerit, a coborât din căruță și s-a uitat în jur. În apropiere era o tufă și ceva se mișca acolo. Mare i-a fost mirarea când a văzut că acolo se zbătea să moară câinele nostru drag. Calul îl simțise. Noul stăpân îi dăduse drumul din lanț socotind că nu mai are putere să plece
DEVOTAMENT de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345601_a_346930]
-
te mai ferești Că se schimb pereții în ferești Ca prin anul nu știu care mie... A-nghețat caloriferul iarna Iar n-ai bani să cumperi foc de lemne Că dacă citeai mai bine-n semne Nu mai părăseai povarna A-.nghețat caloriferul. Tufă Tufu și eu aerul de pâslă Că mâna dreaptă mi se face vâslă Și-aș lovi pe știu eu cine-n scufă! Dar nu mă revolt, nici nu instig Toată viața mi-am văzut de treabă Dacă vin "băieții" și
NUMAI LUNEA de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356438_a_357767]
-
II - Ion Rășinaru Bătrân nevoiaș - doar o perdea de țurțuri îi ține de cald Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Copii la joacă - și umbra bătrânului se dă pe gheață Etapa 63 - 2 II 2009 Locul I - Valeria Tamaș plecarea mamei - tufa de iasomie îi ține locul... Locul II - Ioan Marinescu-Puiu Rufe la uscat - albită e de brumă broboada neagră Locul III - Livia Ciupav Din nou copil - așteptând primul fulg cu palma-ntinsă Mențiune - Mariana Tănase noapte de iarnă - luna-mprăștie arginți
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
raportez la anumite intervale de timp anumiți parametri. În rest, liniște și pace. Citeam o carte, trăgeam la anghioase. Trai, nineacă! Salariul pe măsura muncii și a răspunderii. Nici mare, dar nici mic, satisfăcător. Clădirea radiofarului era înconjurată de cireși, tufe de zmeură, trandafiri și flori. Foarte multe flori. De toate felurile, și toate culorile! Aveam un coleg de serviciu în pragul pensiei, care se ocupa de iarbă, de copaci, de flori. Era și priceput, dar îi și plăcea! Clădirea era
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
norilor până la mine storuri de nuferi trase peste ape - ce-ascunde apa ? Vuietul mării - partitura e scrisă doar în cochilii hortensii-globuri - lumină clătinândă plecăciunea lor tăișul lunii spintecă doliul nopții - norii zdrențuiți scântei ce nu ard - sub maldăr de zăpadă tufa de măceș de Bobotează - ne credem puțin mai buni stropiți cu apă Referință Bibliografică: Autori români de haiku, Manuela Burlacu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MANUELA BURLACU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355389_a_356718]
-
DE PORTELAN 56-59 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 56 CURĂȚENIA DE PRIMĂVARĂ Parcă se mărise ziua, diminețile mai erau reci, se punea chiciura peste iarba pricăjită, dar mai înverzea o tufă de răchită pe malul gîrlii, semn că și merii, care aveau mugurii umflați, erau gata să explodeze, oamenii terminaseră de săpat și se uitau după nori, cartofii de sămînță așteptau cuminți în magazii, dar nu era vremea lor, nu încă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
noaptea și țin sfat pe malul stâng al Moldovei. Folosind aceleași argumente, legate de topografia locurilor reale și elementele descriptive (de natură topografică) din carte, locul popasului imaginar este identificabil numai în zăvoaiele satului Miroslăvești. Aici, pe prundișul Moldovei, între tufele de "mladă", personajele sadoveniene la care am făcut referire mai sus "au înțeles curând ce era acel zvon de glasuri subțirele": erau băieții locului, ieșiți în prundul Moldovei cu caii. "De cînd e lumea, la noi, moldovenii, asta e plăcerea
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEM DE AL.FLORIN ȚENE Întorcându-mă unde... nu am fost niciodată Mi-am adunat toate cuvintele în desaga unei fraze Și încălțat cu opinci din piele de poveste Am luat-o la vale printre tufe de înjurături și raze În căutarea acelui lucru pe care nu l-am pierdut niciodată. Bătea un vânt de parcă nu mai bătuse de când compunea primele poezii Eminescu în gând. Și eu coboram, coboram, iar desaga atârna mai greu, Fiecare tufă
ÎNTORCÂNDU-MĂ UNDE...NU AM FOST NICIODATĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356958_a_358287]
-
tufe de înjurături și raze În căutarea acelui lucru pe care nu l-am pierdut niciodată. Bătea un vânt de parcă nu mai bătuse de când compunea primele poezii Eminescu în gând. Și eu coboram, coboram, iar desaga atârna mai greu, Fiecare tufă mai arunca acolo o înjurătură De îmi era teamă să nu le pierd pe drum, Să creadă lumea că-s ateu, Aceasta îmi era zestrea cu care mă întorceam Tăciune și scrum Unde nu fusesem niciodată și nu călcase vreun
ÎNTORCÂNDU-MĂ UNDE...NU AM FOST NICIODATĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356958_a_358287]
-
a audia și o baladă păstorească interpretată de tinerii de la Chișinău, mai puțin cunoscută, Pe munte cu iarba verde: „Pe munte cu iarba verde/ O turmă de oi se vede/ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!”// Și oițe frumușele/ Pasc tufe de floricele./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Pe munte cu iarba verde/ Între ele un ciobănaș de dor cântă drăgălaș./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Doine dulci încântătoare/ De dor de înstrăinare./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
a adus copilul din flori fără nume dar cu sori să te cobori tu p scări de comori să te predai cu gelozii pe frunze să te cațeri pe trup zdup ca un singur cuc copilul îl voi boteza în tufe de narcise cu icoane de sfinți pe un soare cu vânt de cuvânt Referință Bibliografică: AMANTUL MEU Mi-A LĂSAT UN COPIL / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1954, Anul VI, 07 mai 2016. Drepturi de Autor
AMANTUL MEU MI-A LĂSAT UN COPIL de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370809_a_372138]
-
fierbinte, la Balcic, tu și eu Alungând tristeți printre pescăruși, la ponton, Ori la o terasă, cu muzică bună, mereu, La un pește și- un vin aburind, abandon În ale timpului mreje; gândul mi- e azi prizonier În gradina cu tufe de coacăze și mere domnești Chiar de citim poeme moderne," hier" E cuvântul pe care- l rostesc în neuitate povești, Cu gutui si cu nuci, cu cireși parfumați, Cu furtună și tunet de Sfântul Ilie, Oriunde in lume, am fi
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
cu cireși parfumați, Cu furtună și tunet de Sfântul Ilie, Oriunde in lume, am fi o vreme, plecați, Tot acolo, în satul bunicii, într- o stea viorie, Cu gusturi plebee, mă- ntorc în umbrarul plin, Sub bolta de struguri și tufe de iasomie, La poarta bisericii, unde, în țintirim Cineva( nu spun cine!) mi- a menit de destin. Înțelegi de ce mi- e gândul captiv, acolo, în vie. Referință Bibliografică: Gusturi plebee / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
mai întristam deoarece arătăm de parca m-ar fi lins vacă și eram așa de urât încât fugeau fetele de mine parcă ași fi avut lepră. Fiind în clasa cincea trebuia să merg la orele de matematică, eu eram bota și tufa de Veneția deoarece am trecut de la secția germană la secția română și nu mergeam pentru că îmi era frică, înfuriat un profesor de la scoala care imi preda matematică se înfurie pe mine și mă duce la director spunând că fug de la
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370979_a_372308]
-
ninsori de prospețime Suspinul lin al ierbii, rodind sublime-aghesme Sub cerul ce-și revarsă o mare de-albăstrime Peste pământul reavăn... Scâncește greierașul La umbra-ngălbenită de păpădii - regine În verde-ostrov c-o rază valsează fluturașul, Luând în custodie și-o tufă de verbine. De catifea, suavă, tresare panseluța Narcisele din juru-i bârfesc o lăcrimioară Sub streașina bătrână a prins a plânge vița O albinuță-n grabă și-a rupt o aripioară Trecând ca o furtună prin flori de liliac, Ce-și
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
mai întristam deoarece arătam de parcă m-ar fi lins vaca și eram așa de urât încât fugeau fetele de mine parcă ași fi avut lepră. Fiind în clasa cincea trebuia să merg la orele de matematică, eu eram botă și tufă de veneția deoarece am trecut de la secția germană la secția română și nu mergeam pentru că îmi era frică, înfuriat un profesor de la scoală care îmi preda matematica se înfurie pe mine și mă duce la director spunând că fug de la
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
conteneau. Centimetru cu centrimetru din pielea fragedă a fetei intrau în gura lui lacomă. Rând pe rând degetele de la picioarele fetei făcură cunoștință cu buzele lui, deasemeni genunchii, pulpele neatinse de soare ... Buzele fetei, de atâta sărutat, înfloriseră ca o tufă de trandafiri pe un câmp însorit de obraz. A fost ca un botez cu binecuvântatul mir de îngeri. - Costache, să nu ne vadă lumea, or să aibă de ce râde, își reveni Măriuca ridicându-se de sub trupul fierbinte al tânărului. Mă
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
se prindea de mine dar nici eu de ea pentru că această materie foarte grea era departe de mine. Cât se mai zbătea unchiul meu să-mi intre ceva în cap și cât se mai necăjeau dar eu tot botă și tufă de Veneția eram. Noțiunile elementare și problemele mai simple care erau sub baremul intrării la facultate le pricepeam și cam atât... Tot așa la anul mă pregătesc să dau din nou, dar acuma nu mai dau la facultate ci la
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
sacrificiul! Bărbat ca al ei, mai rar de găsit! Îi era frică să nu-l piardă de tot! Să-l fure Mia. Când zorii zilei s-au ivit timizi, a deschis ușa casei și Gică. Atunci Lina a ieșit din tufe. - Ce faci Gică, aici? Eu sunt borțoasă și tu îți faci de cap cu muierile de prin sat? îi spuse femeia tristă. Bărbatul văzu roșu în fața ochilor. - Ce cauți tu aici, Lina? se răsti el furios. Ce, ai înnebunit? Sunt
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]