1,983 matches
-
majoritatea surselor de poluare se află în afara sitului, inclusiv la distanțe considerabile în amonte. F.4. Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Medie (M) F.5. Confidențialitate Informații publice. F.6. Detalii Îndepărtarea vegetației de tipul crângurilor sau tufișurilor se realizează îndeosebi din motive legate de utilizarea agricolă a terenurilor, fie pentru culturi, fie pentru pășunatul animalelor, uneori pentru crearea de zone de acces la luciul de apă. Impactul îndepărtării gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor presupune facilitarea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
crângurilor sau tufișurilor se realizează îndeosebi din motive legate de utilizarea agricolă a terenurilor, fie pentru culturi, fie pentru pășunatul animalelor, uneori pentru crearea de zone de acces la luciul de apă. Impactul îndepărtării gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor presupune facilitarea introducerii în corpurile de apă din zona protejată a unor elemente degradante din activități de depozitare necontrolată a deșeurilor, ape uzate, activități de cultivare a plantelor, activități de pășunat, transporturi etc. De asemenea, zgomotul și poluarea luminoasă se
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)" - siturile cu orhidee sunt prioritare - conform Anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate. ... – "6210 Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)" - conform Manualului de interpretare a habitatelor din România. Termenul xerofil = uscat. ... – "6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros (* situri importante pentru orhidee)" - conform Ordonanței de urgență
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
ale ariilor naturale protejate. ... – "6210 Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufișuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)" - conform Manualului de interpretare a habitatelor din România. Termenul xerofil = uscat. ... – "6210 Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros (* situri importante pentru orhidee)" - conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
regimul climatic, au favorizat dezvoltarea unor specii de plante specifice zonelor mediteraneene sau pontice, adaptate la condiții de mediu aride. Acestea edifică habitatele pentru care situl a fost declarat și anume: 6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros, 6240* - Pajiști stepice subpanonice și 62C0* Stepe ponto-sarmatice. Harta solurilor ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.7 la Planul de management. ... ... 2.4. Clima 2.4.1. Caracterizarea zonei din punct de vedere al climei Suprafața studiată se situează
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
sit este favorizată dezvoltarea unor specii de plante sudice, termofile și xerofile, care sunt caracteristice zonelor pontice și mediteraneene. Aceste specii sunt edificatoare pentru habitatele de interes comunitar din sit, respectiv 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros, 6240* Pajiști stepice subpanonice și 62C0* Stepe ponto-sarmatice. Generalizând, pajiștile xeroterme sunt răspândite în partea de vest a Podișului Transilvaniei, incluzând Valea Târnavelor și Valea Visei, implicit și situl analizat, ca rezultat al influenței factorilor de tip
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
cosită și pășunată conform legislației în vigoare. Pentru prevenirea reducerii suprafețelor ocupate de acest tip de habitat este necesară dezvoltarea unui set de reguli stricte privind pășunatul pe suprafața sitului, armonizate cu amenajamentele pastorale locale. Acoperirea vegetației lemnoase (arbuști și tufișuri) % / 25 mp Maxim 15% Închegarea tufărișurilor reprezintă o amenințare asupra pâlcurile abandonate ale habitatului, iar în zonele erodate s-a practicat fixarea solului prin plantarea unor specii invazive (Robinia pseudoacacia) și perpetuarea unor specii de arbuști (Prunus spinosa, Crataegus monogyna
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Pentru prevenirea reducerii suprafețelor ocupate de acest tip de habitat este necesară dezvoltarea unui set de reguli stricte privind pășunatul pe suprafața sitului, armonizate cu amenajamentele pastorale locale. Pășunatul este reglementat de legislația în vigoare. Acoperirea vegetației lemnoase (arbuști și tufișuri) % / 25 mp Maxim 5% Închegarea tufărișurilor reprezintă o amenințare asupra pâlcurile abandonate ale habitatului, iar în zonele erodate s-a practicat fixarea solului prin plantarea unor specii invazive (Robinia pseudoacacia) și perpetuarea unor specii de arbuști (Prunus spinosa, Crataegus monogyna
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
lipsa unui pășunat se va produce o succesiune naturală spre habitatele cu care acestea vin în contact, astfel că, la intervale mai mari de timp ar trebui pășunate, dar cu o încărcătură minimă de animale. Acoperirea vegetației lemnoase (arbuști și tufișuri) % / 25 mp Maxim 5% Închegarea tufărișurilor reprezintă o amenințare asupra pâlcurile abandonate ale habitatului, iar în zonele erodate s-a practicat fixarea solului prin plantarea unor specii invazive (Robinia pseudoacacia) și perpetuarea unor specii de arbuști (Prunus spinosa, Crataegus monogyna
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
ale lor, pe-ale copiilor. Îți recomandăm Cum să devii un om de succes. Cursul scurt pentru exhibiționiști, narcisiști și divele de Facebook Apropo, Jean Jacques Rousseau, cei ce i-au citit autobiografia cunosc, obișnuia să stea ascuns într-un tufiș și, când slujnicele erau trimise să ia apă de la fântănâ, ieșea de-acolo, își dădea jos nădragii și, după ce-și fâlfâia încântat cucul în fața lor, o lua la fugă. Dau acest exemplu întrucât se tot invocă drepturile LGBT în legătură cu
De ce Conchita, cu barbă şi rochie mulată de seară, e ok, dar să te plimbi în slip prin Piaţa Romană nu e? () [Corola-blog/BlogPost/338504_a_339833]
-
El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a extazului», într-o «fericire în doi, fără odihnă...»; de răpciune fiind, eroina lirică a Danielei Gifu simte cum, «prin tufișurile dese și răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul bărbatului iubit, «răvășit de căutarea coapselor feciorelnice, precum
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
prefaci iar beat și te culci, a doua zi stai cuminte și după ce arunci ghemotocul, în acea noapte apar eu. După ce luăm totul din seif, inclusiv lingourile de aur, doar o să aduc eu doi saci, ne ducem acolo în acele tufișuri, împărțim prada în mod egal și gata, fiecare pleacă pe drumul lui. - Sună frumos afacerea asta, dar n-o să avem necazuri? De exemplu, cum o să intri în biroul șerifului? - M-am gândit și la asta. O să mă târăsc la ușa
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a extazului», într-o «fericire în doi, fără odihnă...»; de răpciune fiind, eroina lirică a Danielei Gifu simte cum, «prin tufișurile dese și răcoroase», aude „îngânatul trist al iubitului“ «de dincolo de ușa» despărțitoare, constatând că amândoi „jelesc“ «nevoia de ghemuire unul în brațele celuilalt»; de brumărel fiind, „se furișează în pat, lângă trupul bărbatului iubit, «răvășit de căutarea coapselor feciorelnice, precum
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
Totul începe într-o vară însorită, secetoasă. Pomii aveau o culoare verde deschis, plină de viață, doar câte un tufiș maroniu se mai ivea. Afectat de climă și simțindu-mă ca într-un cuptor, am luat hotărârea de a ieși din casă, până la magazin. În spatele magazinului, există un depozit abandonat, din curiozitate am întrebat vânzătorul, el mi-a răspuns că
Matei Ionescu: Depozitul. Proză scurtă () [Corola-blog/BlogPost/339258_a_340587]
-
duioasă. Se opri câteva minute și ascultă. „O fi adierea vântului? O fi trilul păsărelelor?” - se întrebă nedumerit. Continuă să înainteze în liniște. Deodată se deschise un luminiș în mijlocul căruia se aflau mioarele și Ionel. Boierul se ascunse după un tufiș și ascultă. Băiatul cânta din fluier. O melodie duioasă se ridica din poieniță către vârfurile arborilor și apoi se înălța către cerul albastru. Parcă vântul se oprise în loc, păsărelele amuțiseră, frunzele nu mai tremurau, iar apa izvorului nu mai curgea
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 769 din 07 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Ogrăzile împrimăvărate ale copilariei mele, toate, mă trimiteau acasă cu degetele ori coșulețele de nuielușe, pline de toporași albastruvioleți. Aveam eu locurile mele, ascunse prin tufișuri ori prin frunzișul arămiu-cenușit rămas din toamnă, în care îmi aflam comoara. Uneori se-ntâmpla, și-atunci era semn de sărbătoare, să-mi fi înflorit și cei albi...Puține locurile cu toporași albi, care nici măcar n-aveau parfumul celor violeți
GUST DE MIROS DE TOPORAŞI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341358_a_342687]
-
nu-i mai place, mortul de la groapă nu se mai întoarce ... Proverb spus la rând la brânză de un tâmpit ... Nu este esențial, dar cel puțin era ieftină și bine scursă. Numita Mioara are o premoniție rezolvată urgent după un tufiș plin de măsline din cultura ovinelor și îi destăinuie mortului că va fi ucis. Victima rămâne cu gura căscată și picioarele crăcănate, poză aflată la dosar prin trasarea poziției cu cretă turistică printr-un sejur de 5 zile, cazare, masă
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
și mă gândesc, mare noroc am avut amândoi, era vorba de un automat pe care îl țăcănea întruna, noroc că nu era încărcat! De teamă să nu mâncăm bătaie de la părinți dacă-l duceam acasă, l-am ascuns în primul tufiș, țin minte ca acuma, iar pe poteca pe care ne aflam, am pus un bolovan mare ca semn. Primul om care a trecut pe acolo, cred că și-a dat seama de aceasta, nu i-a trebuit decât să se
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Primul om care a trecut pe acolo, cred că și-a dat seama de aceasta, nu i-a trebuit decât să se aplece, să ridice arma și să plece cu ea, că la întoarcere nu mam mai găsit nimic în tufișul nostru. Nu strică una ca asta la casa omului și-o fi zis el, cam așa gândeau oamenii în timp de război. Mama se ducea în timpul verii foarte des la pădure împreună cu mai multe vecine strângând lemne mai subțiri, mai
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
căscam gura la ce se întâmplă și ne-am dat mare importanță când am fost rugați să căutăm împreună cu un instructor porthartul cu pricina pe la marginea izlazului și prin zăvoiul din apropiere. Nu mai avea importanță că ne zgâriem în tufișurile de cătină, nu mai avea importanță că ne înțepau mărăcinii, cei mai mulți dintre noi fiind desculți, nu mai avea importanță că părinții ne credeau stând acasă cuminți, dar ni se ceruse ajutorul la fel ca unor oameni mari. Și eram tare
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
pe acestea „jocuri de... nenoroc” căci mulți își pierd pe-aici și brumă de avere... pe care o au! Șoseaua națională 87 străbate deșertul, în prima parte presărat cu cactuși îndeosebi saguaro, apoi pe masura ce ia altitudine, cactușii dispar lăsând loc tufișurilor și munților de stâncă cu forme ciudate. Apropiindu-ne de Payson, vegetația devine tot mai persistentă transformându-se în pădure de conifere. Trecem prin orășel fără să ne oprim, apoi prin Tonto Național Forest și la vreo câteva mile spre
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
care se intensifică o dată cu lăsarea întunericului și concertul păsărelelor ce se pregătesc de culcare îmi dau senzația de început de lume, iar singurătatea mă înfioară! De fapt aici nici nu sunt alei, sunt poteci ce se strecoară printre copaci și tufișuri. Totuși, din loc în loc încă mai sunt băncuțe pe care stau îmbrățișate cupluri ce caută izolarea. Pe una din aceste băncuțe căutăm și noi odihna câteva minute, timp în care discutăm cu ardoare despre film. Dragoș constată că sunt ușor
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
poalele munților Vrancei, Buciniș. De acolo se trag părinții lui. El și fratele lui, Eugen, își petreceau vacanțele la bunici. Mi-a povestit despre prima incursiune în pădure, însoțit de bunicul, avea patru ani. Privea cu teamă copacii bătrâni, noduroși, tufișurile stufoase din care se aștepta să sară animalele fantastice despre care se vorbea în basme ... și se ținea strâns de mâna mare, puternică, care îi conferea siguranță ... ... Tot nu înțeleg ce crede despre mine, ce intenții are. Cred că nici
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
cânte frumos, toți țăranii din împrejurimi o invitau la petreceri și sindrofii. Vulpea-primadonă ajunsese să cânte în duet chiar și cu cocoșii. Într-o zi, Pândele avu un accident care era să-l coste viața. Luându-și prânzul la un tufiș de mure, a călcat din greșeală într-un spin de măceș, care s-a rupt, intrându-i adânc în talpă piciorului. Rană s-a infectat și ursul nostru suferea că un erou. După câteva zile de chin și durere nu
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
se războiau niciodată cu nimeni, din care cauza nu aveau dușmani. Ei iubeau animalele, plantele și păsările, iar acestea, la rândul lor, îi iubeau pe ei. Cangurii, koala, bilby și wombat-ul se jucau toată ziulica cu copiii lor. Eucalipții și tufișurile de mulgă le țineau umbră, marea pasăre emu îi ducea în spinare, iar kookaburra, pasărea care seamănă cu o pupăza, îi trezea dimineață că un ceas deșteptător. Cu toată viața tihnita pe care o duceau, necazurile nu-i ocoliră nici
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]