652 matches
-
cea mai mare (leafă, simbrie, plată, venit, cihac) cel mai vechi este leafă, atestat în documente moldovenești încă din jurul anului 1590, iar salariu apare în acte în Transilvania începînd cu anul 1800. Ca origine, cei mai numeroși sînt termenii din turcă și slavă (cîști, hac, iarat, plată, leafă, tain, emiclic, nafaca ș.a.). tipurile de raporturi de muncă, categoriile de persoane recompensabile, precum și tipurile de răsplată fac obiectul a cîteva zeci de pagini în care cercetătoarea ne oferă o panoramă completă a
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
japonez și au o predispoziție mai ridicată pentru fumat, dar și o preocupare mai redusă față de sănătate. În aceeași grupă cu românii sunt încadrate și popoarele care vorbesc bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca, ucraineana, ebraica sau moldoveneasca. Teoria susținută de profesorul Keith Chen nu este împărtășită, însă, de economiști și lingviști, în opinia cărora comportamentele vorbitorilor de diferite limbi variază, ele fiind influnțate de un cumul de motive și factori, cum sunt cele
Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64871_a_66196]
-
1936, la moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia și filosofia la Școala Patriarhiei din Constantinopole cu profesori vestiți ca Gabriel Vlasios și Ion Cariofilis, învățând limbile: latină, elenă, slavonă, turcă și neogreacă. A fost pedepsit, pentru uneltire împotriva domniei, cu tăierea nasului. Faima lui europeană i-a venit de la misiunea încredințată în 1675 de țarul Alexei Mihailovici de a conduce o importantă solie în China, soldată pe plan diplomatic, literar
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
credibilă, pe care instrumentele ulterioare nu au preluat-o, poate și pentru că nu apare separat, ci în interiorul articolului șatrange. Forma șotron este indicată ca o posibilă variantă a substantivului feminin plural șatrange (cu variantele șatrance, șatranci etc.), vechi împrumut din turcă, denumire a jocului de șah și a tablei pe care acesta se joacă. Șatrange (înregistrat în DLR cu singularul refăcut șatrancă) provine din tc. satranç „joc de șah”; a fost atestat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și era termen
Șotron by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5726_a_7051]
-
în mare măsură din filmele sau din piesele muzicale în care e clară adaptarea lor la contextul situației de comunicare. Exemplul cel mai clar de fixare a unei imprecații străine cu sens atenuat e însă un mai vechi împrumut din turcă - sictir - care, netransparent, și-a atenuat treptat sensul etimologic (obscen), căpătînd o răspîndire destul de mare, o familie lexicală bogată și sensuri noi. Cuvîntul e de altfel înregistrat de toate dicționarele noastre (altminteri foarte prudente și excluzînd majoritatea termenilor considerați vulgari
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
de folosire a înjurăturii din proza lui Cezar Petrescu, Sadoveanu, Marin Preda și chiar din versuri populare ("Lele verde viorea/ Sictir pe ușă că-l da"), atestînd astfel circulația formulei în diferite epoci și medii sociale. Substantivat, cuvîntul sictir (în turcă, formă de imperativ a unui verb cu sens sexual) ajunge curînd să desemneze înjurătura însăși și intră ca atare în expresii ca a da (cu) un sictir, a lua la (sau cu) sictir, înregistrate și acestea în dicționar. Un sens
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
de pe stâlpi și-n tomberoane. În trei luni cred c-am auzit pe străzi vorbindu-se românește de cel mult patru ori, într-o forfotă de turn Babel, în care la fel de mult ca germana, engleza și franceza, auzi spaniola, araba, turca, chineza sau japoneza și foarte des rusa. Am văzut multe familii de ruși făcându-și siesta pe băncile din piețe, iar unii din ei erau atât de bătrâni, încât n-ar fi fost mare lucru să fi făcut parte din
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
făcuse totul din nimica, singurii săi prieteni fiind papagalul Vineri, dacă nu punem la socoteală, neapărat, și umbrela de soare, dacă trebuie s-o amintim și pe ea... Tot de la domnul Garabet, negustor, însă citit, mai știam că araba și turca sunt două limbi foarte melodioase, cu sunete pe care românul le-ar scoate anevoie. Câteodată, vorbea cu mine pe turcește. Ca și cum aș fi priceput. Atunci mă apuca, așa, un gâdilat, și-mi venea să mor de râs. Ce nu suporta
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă de celelalte din Peninsula Balcanică. Și ostilitatea grecilor ortodocși a crescut, cum arată autorul nostru, atunci în intensitate, deși aromânii au luptat pentru independența Greciei. Și, dimpotrivă, în cele cinci secole de dominație turcă aromânii s-au bucurat de relativă autonomie. O treaptă superioară a activității școlilor aromânești începută în 1864 (cînd au apărut școli și în Macedonia) este cea de la sfîrșitul secolului al XIX-lea cînd statul român alocă substanțiale subvenții (și guvernele
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
Dicționarul limbii române (DLR, Tomul VIII, partea a 2-a, Litera P, pe-pînar, 1974) conține tot explicația dominantă (pis + sufixul -ică), sugerând și o alternativă, prin trimiterea către turcismul dialectal pisik. Argumentele pentru explicația prin împrumut (cel mai probabil, din turcă) sunt mult mai solide decât o ipotetică derivare interjecțională. Termenul turcesc pisik este astăzi considerat dialectal sau învechit, ceea ce nu contrazice o influență în stadiul mai vechi al limbii române. Cuvântul pisică e atestat în română în Pravila de la Govora
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
zice mâță. După cum un român (neinfluențat prea tare de limba literară) întrebuințează una sau alte din aceste două vorbe, îi poți cunoaște locul de origine” (1976, p. 209). În dicționarul turc-englez/englezturc Redhouse 1998, ca termen curent pentru pisică, în turca actuală, apare substantivul kedi, dar este înregistrat și pisi, denumire a animalului „în limbajul copiilor”, despre care se spune că este folosit și ca interjecție de chemare. Mai multe studii și dicționare ale limbilor turcice (Kurtuluș Öztopçu, Dictionary of the
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
acuitate pe care neamurile așezate definitiv pe un teritoriu au pierdut-o sau poate că n-au avut-o niciodată. Și încă o diferențiere: conotațiile genului substantivelor nu sunt aceleași în toate limbile. Există chiar limbi ca maghiara (dar și turca, indoneziana, finlandeza, estoniana și vietnameza) care n-au deloc genuri - de unde dificultățile întâmpinate de unguri în nimerirea acordului gramatical în alte limbi. Mai ales atunci când nu este vorba de ființe sexuate. Și încă: Mark Twain îi ironiza pe germani pentru că
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
acest caz, interesant pentru istoria culturii, în măsura în care depinde de crearea miturilor exotice, de fabricarea occidentală a orientalismului. Enciclopediile și dicționarele nu uită să precizeze că fr. odalisque este o formă coruptă și cu sens modificat a unui împrumut exotic din turcă (odalyk). Sensul în limba de origine era, într-adevăr, de "roabă în slujba femeilor din harem"; cuvîntul prezintă astfel o perfectă analogie cu cameristă, pentru că e un derivat de la oda ("cameră") - care a dat de altfel în română (probabil și
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
și culturei române (o carte de la 1900 care ar trebui reeditată; ar avea cu siguranță succes, cel puțin datorită primului său volum, cu capitole captivante despre obiceiuri, mîncăruri, petreceri etc.). Moda exotismului a modificat în Europa occidentală sensul împrumutului din turcă, încărcîndu-l cu conotații erotice, de lux și rafinament oriental. Enciclopediile evocă rolul pe care l-au avut, în impunerea acestor conotații, celebre tablori precum cele ale lui Ingres și Delacroix. Cuvîntul a trecut cu sensurile moderne din franceză ("sclavă din
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
al liderului ciprioților greci, Tassos Papadopoulos, care și-a exprimat o părere similară, de respingere a planului de reunificare, pe care nu îl consideră viabil. Planul de reunificare prevede înființarea unei confederații formate din două republici, una greacă și una turcă, fiecare entitate urmând să se ocupe de problemele interne. Administrația federală va supraveghea sistemul bancar, judiciar și se va ocupa de relațiile externe, inclusiv de relațiile cu U.E. Analiștii politici sunt de părere că respingerea referendumului va amplifica izolarea turcilor
Agenda2004-15-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282293_a_283622]
-
constituirea unei bănci de date, de formarea unor specialiști. Cum se știe, pentru limba română specializarea în acest domeniu nu e deloc ușoară: un aspirant etimologist ar trebui să cunoască - în afara limbilor romanice - latina, greaca, mai multe limbi slave, maghiara, turca, albaneza; și chiar să le cunoască în profunzime, în evoluția lor istorică, cu variantele lor regionale și socio-culturale, care au putut influența la un moment dat limba română. Colaborarea specialiștilor încearcă să compenseze raritatea unei asemenea cunoașteri enciclopedice. Pe de
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
florin, Florin Pupăza Grupul Național Bank of Greece (NBG) se va retrage de pe piețele din sud-estul Europei, inclusiv România, în cadrul unui acord al creditorului elen cu Comisia Europeană. Grupul va păstra participația majoritară la subsidiara turcă Finansbank, dar va renunța la majoritatea operațiunilor din Europa de Sud-Est, scrie Kathimerini.
Încă o bancă se retrage din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/50746_a_52071]
-
Melinescu. Cum poate o fotografie să îți schimbe viața? - Poate. Ei i-a schimbat-o. Lütfi Ozkök trăia în Paris și a fotografiat toți marii scriitori. S-a îndrăgostit de o suedeză. Și a început să traducă din suedeză în turcă. Editurile din Turcia i-au cerut poze cu scriitori suedezi, iar el a început să fotografieze. Era foarte bun prieten cu un editor de aici, din Suedia. După ce a vizitat România, i-a arătat acestuia o serie de fotografii cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7698_a_9023]
-
seamă la construcțiuni cu dependințele lor". Sensurile extinse înregistrate în DEX (1996) - (1) "construcție auxiliară care ține de o gospodărie"; (2, la plural) "unelte de gospodărie, mai ales agricole" - sînt rezultatul intrării cuvîntului în circulația populară. e un împrumut din turcă (într-un dicționar Redhouse turc-englez din 1997, akaret este explicat ca "real propriety which yields one rent, rental propriety"), discutat de Lazăr Șăineanu (în Influența orientală..., 1900) și care nu pune probleme speciale de evoluție semantică. Acaret (cu pluralul acareturi
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
unele cuvinte de origine turcă îndepărtată, care au fost de fapt preluate din româna standard ori din variantele ei învechite, populare sau regionale, și asimilate argoului prin schimbare de sens. Pot însă exista și cuvinte preluate de argou direct din turcă, în perioade de bilingvism, de intense legături și schimburi balcanice. Doar în cazul din urmă se poate vorbi, în modul cel mai corect, de o influență turcească asupra lexicului argotic. Diferențierea celor două situații se poate face prin datarea fiecărui
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
se poate vorbi, în modul cel mai corect, de o influență turcească asupra lexicului argotic. Diferențierea celor două situații se poate face prin datarea fiecărui termen în parte (un argotism recent nu este, în mod normal, un împrumut direct din turcă), dar, din păcate, vechimea în limbă a termenilor argotici e, în absența atestărilor scrise, cu totul incertă. Un argument pentru plasarea în categoria influenței turcești este și natura sursei: dacă termenul provine nu din turca literară, ci din argoul turcesc
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
normal, un împrumut direct din turcă), dar, din păcate, vechimea în limbă a termenilor argotici e, în absența atestărilor scrise, cu totul incertă. Un argument pentru plasarea în categoria influenței turcești este și natura sursei: dacă termenul provine nu din turca literară, ci din argoul turcesc, șansele să fi fost preluat direct, pe cale orală, cresc. Cel mai probabil, argoul românesc a absorbit turcisme și grecisme în faza lui veche, de început, din secolul al XVIII-lea, despre care nu știm aproape
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
miturile istorice se echilibrează: darea e o formație internă, dintr-un cuvînt de bază moștenit din latină, dajdia e de origine slavă, iar birul a fost explicat prin maghiară (în Dicționarul limbii române, DA, cf. DEX), prin slavă sau prin turcă (Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române). În terminologia veche, de mult ieșită din uz, sînt și alte împrumuturi - din slavă (deseatină), din grecește (mortasipie) etc. Modernizarea aduce neologisme, prin franceză (taxă) și prin refaceri culte după latină (impozit). În lexicul
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
universal, magiunul este și „fiertură de poame" - „magiun de prune, de struguri, de dovleac", iar la Candrea - „pastă făcută din poame fierte", „de prune, de gutui". Sinonimele sale regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca atâtea alte dulciuri: peltea, șerbet etc.). Dintre celelalte cuvinte ale seriei, gem (pasta obținută din fructe fierte, cu adaos de zahăr) prezintă interes în măsura în care e un anglicism perfect intrat în limbă, adaptat fonetic și grafic cu mare rapiditate, pe
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
unor femei de moravuri ușoare") și se evocă (cu neîncredere) o ipoteză etimologică a lui Al. Graur (reducerea din chiftelăreasă "bucătăreasă"). E interesant să vedem cum stau lucrurile după aproape șaptezeci de ani. În dicționarele generale, chiftea (care provine din turcă: köfte) nu apare decât cu sensul "preparat culinar de formă rotundă sau ovală făcut din carne tocată și prăjită în grăsime" (DEX). Nici dicționarele de argou nu spun prea multe: Nina Croitoru Bobârniche (2003) și George Volceanov (2006) înregistrează cuvântul
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]