7,855 matches
-
a mai fost// și turme oprindu-se și plîngînd/ că nu pot bea roua/ că iarba cu buzele n-o pot reteza/ că simt un hotar un duh în singurătate/ acolo o liniște de nepătruns" (pajiște). Cuvîntul de ordine e uitarea cea atotvindecătoare: "dormi liniștit sub narcotic/ nu te doare nu te chinui/ vindecîndu-te/ lîngă tine și eu mă vindec// împrejurul nostru e un halou/ rar fire de praf se depun/ ca niște stele stinse la care/ ne uităm ocrotiți" (halou
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
alcătuiri lăuntrice, mânjește cu imundicii o realitate dacă nu orbitor de frumoasă, măcar drăgălașă. Că este, adică, un infirm moral, un detractor, că arta îi este nesănătoasă, de trimis la tribunal, de ars în piața publică, de azvârlit în gheenele uitării. O prea rafinată societate, precum aceea contemporană lui Dante, a primit în piept, fără repulsie și refuz, tablourile din Infern, în care era imposibil să nu se recunoască. Un infern populat de rude și apropiați. Un infern pe mai departe
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
faite homme"", scria B. Gavoty, 12) și: "Eu îl așez printre cei mai mari compozitori contemporani" (19). Sunt folosite numele, chipurile, operele lor, ca imagini emblematice ale românității, ca slogane "naționale", turistice, politice - dar, în genere, se așterne peste ei "uitarea" românității, dacă nu bate un orologiu festiv, dacă nu sunt "iminente" datele comemorative, "Uitarea românească", fâsâitul lamentabil de după măreața explodare a "mămăligii", viermuiala în penibila uitare de sine a "românității" (care există, dacă nu facem tot posibilul să nu fie
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
compozitori contemporani" (19). Sunt folosite numele, chipurile, operele lor, ca imagini emblematice ale românității, ca slogane "naționale", turistice, politice - dar, în genere, se așterne peste ei "uitarea" românității, dacă nu bate un orologiu festiv, dacă nu sunt "iminente" datele comemorative, "Uitarea românească", fâsâitul lamentabil de după măreața explodare a "mămăligii", viermuiala în penibila uitare de sine a "românității" (care există, dacă nu facem tot posibilul să nu fie aneantizată definitiv și dacă nu suflăm, unii, din când în când, cenușa de pe jar
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
ale românității, ca slogane "naționale", turistice, politice - dar, în genere, se așterne peste ei "uitarea" românității, dacă nu bate un orologiu festiv, dacă nu sunt "iminente" datele comemorative, "Uitarea românească", fâsâitul lamentabil de după măreața explodare a "mămăligii", viermuiala în penibila uitare de sine a "românității" (care există, dacă nu facem tot posibilul să nu fie aneantizată definitiv și dacă nu suflăm, unii, din când în când, cenușa de pe jar). Coloana infinită" se distruge, în fond, într-o magazie, Enescu este o
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
Cameron la Abisul. Incontestabila-i performanță tehnico-acvatică devine astfel explicabilă. Tot o performanță este și cel de-al doilea film al lui Simon West: dat fiind jetabilul său debut hollywoodian, pe numele lui Con Air - Avionul condamnaților (odihnească-se-n uitare), recidiva părea condamnată din start. Ei bine, Fiica generalului pare făcut de o cu totul altă mînă: e un film sobru și pasionant, impecabil jucat (de Travolta, James Woods și, mai ales, de Madeleine Stowe), ținut din scurt și deloc
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
Că și "te încumeți să săpi un tunel prin inima lui Dumnezeu" (Întrebare și răspuns). Că și: "pielea cu stele a corpului său/ îl strînge foarte tare/ și-l silește să fie sferic pe el care/ este paralelipipedic" (Necuprindere și uitare). Că și: "Îngerii purtau ochelari/ și aveau în loc de picioare roți de bicicletă" (Jurnal). Că și: "atunci ai coborît din oglindă/ și ai intrat în creierul meu. cu șurubelnița ta/ stelata mi-ai deșurubat una cîte una/ toate emoțiile" (Amintire). Tot
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
Dan Croitoru "L'enfer c'est leș autres..." (J.P. Sartre) "Istoria nu e neapărat un joc al autorului cu trecutul, ci, mai degrabă, o selecție realizată prin uitare", pare a spune Dan Horia Mazilu în introducerea ultimei sale cărți Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie (Editură Polirom, 1999). Unul din cei mai importanți cercetători ai fenomenului literar vechi românesc și cunoscător - direct de la sursă! - al manifestărilor literare
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
albastre decât eternele zboruri/ risipesc pretutindeni, prin spații, uitatele spaime și doruri/ În orașe străine se prăbușesc catedrale din înaltele înalturi/ se nasc eterice sfere de gheață peste eterice stânci și bazalturi/ Și totuși ce bucurie și câtă, o, câtă uitare de sine/ risipesc prin apusuri seninele, calmele ghețuri alpine/.../ Atâta, atâta beție de sunete reci și sublime/ se înalță din trâmbița ta, o serafime, o serafime,/ Păsări albastre și căi fumurii se desprind din calotele sfinte/ și oameni înalți intra
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
Înfrăgezeste textul... Dar afectarea pare a predomina în ultimele pagini ale volumului, în care autorul, prefirînd citate din Le livre à venir a lui Maurice Blanchot, se dezice de sine, nu moral, ci scriptural: "ain felul acesta te ferești de uitare și de disperarea de a nu avea nimic de spusă. De uitarea cui? Mai am așa de puține zile înainte... Abia apuc să scriu, cînd să recitesc? Ori, poate, de uitarea posterității. Haida, de! Cît despre disperarea de a nu
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
în care autorul, prefirînd citate din Le livre à venir a lui Maurice Blanchot, se dezice de sine, nu moral, ci scriptural: "ain felul acesta te ferești de uitare și de disperarea de a nu avea nimic de spusă. De uitarea cui? Mai am așa de puține zile înainte... Abia apuc să scriu, cînd să recitesc? Ori, poate, de uitarea posterității. Haida, de! Cît despre disperarea de a nu avea nimic de spus... Confortul, vrea să zică. M-ar prinde frică
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
moral, ci scriptural: "ain felul acesta te ferești de uitare și de disperarea de a nu avea nimic de spusă. De uitarea cui? Mai am așa de puține zile înainte... Abia apuc să scriu, cînd să recitesc? Ori, poate, de uitarea posterității. Haida, de! Cît despre disperarea de a nu avea nimic de spus... Confortul, vrea să zică. M-ar prinde frică dacă aș avea ceva de spus". Oare atît de cumplită să fie îndoială de sine a autorului? Atît de
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
scriitor român, e o expresie de mînie a noastră, a rătăcitorilor, împotriva rătăcirii în care ne tîraște, tîrîndu-se pe șine, istoria imediată." Pe urma acestei afirmații de acum 38 de ani, grupul de cercetători de la Jurnalul literar au dezgropat din uitare românul, l-au studiat și au ajuns la concluzia că el aparține indubitabil lui N.I. Herescu, eroul principal, scriitorul român exilat la Paris, Gabriel Adam fiind un alter-ego. Drept care, Editura Jurnalul literar a publicat recent, în traducerea Corneliei Ștefănescu (o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
era pe strada Edgar Quinet, lîngă geamurile cofetăriei Capșa, pe la prînz sau seară. Și acolo se adunau Eugen Ionescu, Jebeleanu, Emil Botta, Ieronim Serbu, Virgil Carianopol, Paul Daniel, Pericle Martinescu, Dan Petrasincu, Mihail Ilovici și încă alții azi intrați în uitare. Unii dintre ei aveau slujbe, alții trăgeau mită de coadă, Jebeleanu (cu două slujbe, dintre care una de crainic pentru reclamă unor produse comerciale) fiind un fel de mecena al grupului. De-abia mai tîrziu au îndrăznit să intre în
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
că știm despre daci -, trecând prin cruzimea medievală, prin ticăloșia ce combină asasinatul cu trădarea din perioada premoderna, în fine, violențele absolut șocante din epoca modernă și contemporană, într-o vreme în care lumea civilizată le-a trecut demult în uitare, bestialități ce au colorat în negru istoria României și în 1907, și în timpul primului Război Mondial, și în anii treizeci-patruzeci - asasinatele legionare, apoi represiunea lui Antonescu -, în fine, lungul gulag comunist (combinație de asasinat pe fata cu exterminarea lentă, sadica
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
Ion Buzași DESPRE Teodor Murăsanu (1891-1966), istoriile literare scriu puțin. De aceea încercările de a-l scoate dintr-o nedreaptă uitare sunt binevenite, pentru că literatura unui popor nu se constituie numai din culmi, ci și din truditori modești care au marcat anumite epoci literare. O asemenea încercare de a-l readuce în actualitate pe "omul și scriitorul" Teodor Murăsanu face prozatorul
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
literar, ni se pare o nedreptate strigătoare la cer că opera postuma a lui Dan Constantinescu să rămînă necunoscută. Poemele inedite și cele șase mostre din Lao-Tse publicate acum în "Arhipelag" ne fac să cerem editorilor să pună capăt ingratei uitări așternute de atîția ani pe numele unui scriitor de valoare. Dezmințiri, fereli și controale Într-un interviu acordat ziarului ZIUA, ministrul Justiției, dl Valeriu Stoica declară următoarele despre Corneliu Vadim Tudor: "Minciună și calomnia fac parte din arsenalul politic al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
sa, măritată mai tîrziu, în 1890, cu un ardelean, amploaiat la Căile Ferate Române și către prietenul său, coleg întru preoție și militantism românesc, Const. Morariu. De n-ar fi fost această corespondență adunată, grijuliu și cu dragoste filială, de fiica sa , uitarea toată s-ar fi așezat peste figura exemplară a părintelui Iraclie Porumbescu. Și cum e vorba numai de corespondență emisă, ea oferă o imagine reprezentativă cu totul despre lumea românească bucovineană în a doua jumătate a secolului nouăsprezece, cu accente
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
La Chișinău, Limbă Valahă / Română suportă de multe decenii presiunea / jugul rusificării. Pe chipul Basarabiei se imprimă tot mai adânc pecetea „mancurtizării” care înseamnă în primul rând uitarea cuvântului mamei, realitate surprinsă veridic de poetul Grigore Vieru chiar în cunoscutul poem ce poartă titlul « Cuvântul Mamei»: Pruncii îl zuruie. Bătrânii îl visează. Bolnavii îl șoptesc. Munții îl gândesc. / Fricoșii îl strigă. Orfanii îl lacrimă. Răniții îl cheamă. / Iar
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
timpul de mizeriile copilăriei și ale familiei sale, în mijlocul nevoilor ce nu-i ocolesc pe artiștii începători, a căror avere nu este altceva decît o vocație niciodată stinsa. Apoi grijile gloriei, precum și cele ale succesului, se dovediră alte căi prielnice uitării...". Imediat apare un verișor de-al său, foarte pitoresc, Sylvestre-Palafox-Castel-Gazonal, zis, pe scurt, Gazonal, prin ai cărui ochi lăcomi de provincial-meridional, fastul și strălucirea vieții Parisului sporesc. Verișorul din Paris, ocupat, îi spune că se vor vedea mai bine a
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
Ideea alcătuirii acestei ediții (pe care a realizat-o împreună cu dl Remus Zâstroiu) a fost a d-lui Leon Volovici, care și semnează și o aplicată prefață. E o idee excelentă, care restituie fericit, în sfîrșit, un segment lăsat în uitare (sau neștiut?) din publicistica românească a lui B. Fundoianu. B. Fundoianu, Iudaism și elenism. Ediție îngrijita, note și prefață de Leon Volovici și Remus Zâstroiu. Editură Hasefer, 1999.
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Pavel Șușară După mulți ani de absență și de uitare, casa Kalinderu reintră spectaculos în circuitul cultural bucureștean. Acest fapt a fost posibil prin colaborarea Ministerului Culturii, deținătorul spațiului, cu Fundația Anastasia, cea care i-a redat acestuia o functie culturală foarte apropiată de cea căreia i-a fost destinat
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
Burnasului natal, de mitul rezistenței în fața unei istorii aberante, de mitul creștin sau mitul albului. Acesta din urmă, cuvânt-cheie al poeziei, recuperează valente biografice și poetice, sacre dar și umane. Valente și clipe de grație și echilibru vital, euforic până la uitarea de sine în peisajul heraldic. Ceea ce nu înseamnă că Liliana Grădinaru uită în cel mai recent volum Memoria tăcerii (Ed. Eminescu, 1999) cei cincizeci de ani de absolutism comunist simbolizat de "acvila cu țeasta goală" ce-a pătruns prin efracție
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
declarat că n-ar mai vrea să facă, niciodată, cinema! Blak cât... a venit ca o eliberare de gustul amar, ca o recuperare după un efort colosal, ca un respiro an genul "minor": o evadare an comedie, ăn muzică, ăn uitare, ăn lumea țiganilor, atemporala lume tulburător transfigurata an cinema, ăn ^89, tot de Kusturica, ăn Vremea țiganilor. Vremea țiganilor și Pisica neagră, pisica albă (despărțite de aproape un deceniu) șanț că două fețe ale aceleiași monede: esență tragică și esență
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
care și-a propus (și a reușit în bună măsură, prin Cartierul Primăverii, Cap sau pajura și Disciplină dezordinii) editarea miilor de pagini manuscrise lăsate de Titus Popovici, a reabilitat o carte sortită - din cauze care privesc formă, nu fondul - uitării. Cu toata împotrivirea unor personaje reprobabile, "Figuri luminoase" cu un trecut la fel de "luminos", pe care se grăbesc să-l uite - "passons, passons", cum ei înșiși declarau nu demult. Nu degeaba spunea Seneca: "Aliena vitia în oculis habemus, a tergo nostră
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]