524 matches
-
Nu lăsăm noi sî plângî bunătate di plăcinti și sî ofteze minune de vin - a asigurat-o tata Toader, pentru a-i face jocul... ― Da’ vorba-i vorbă și treaba-i treabă. Așa că, la ataaac Înainteee! - a comandat Petrică, ridicând ulcica cu vin. ― Iaca-i o viață de om de când n-am mai auzit comanda aiasta. Numai sergentul Limbosu striga așa, de parcă era apucat de streche - a vorbit cu aducere aminte tata Toader. ― Apoi de tartori de aiștia am avut și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tragem sufletul și să luăm În gură măcar un pesmet și o Înghițitură de apă, fiindcă rom am mai gustat noi când simțeam că ne pătrunde frigul În oase... În acest loc al povestirii, Petrică s-a oprit. A dus ulcica la gură și după ce și-a ostoit setea a continuat: ―„Îmi pare rău după pumnalul meu” - l-am auzit vorbind pe Păpădie. „Da’ ce s-a Întâmplat cu el?” - l-am Întrebat. „Păi, mai săreau <comandiriiă În aer dacă nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
masă bogată Îi musai să dăm ascultare gazdei - a răspuns tata Toader, apucându-se să mănânce din tochitura atunci „sculată de pe cuptor”, cum a prezentat-o soția lui Petrică. ― Asta-i drept, dar omul gospodar mai pune mâna și pe ulcica ceea cu vinișor, că altfel treaba i făcută doar pe jumătate - a apreciat Petrică. ― Apoi tocmai despre asta am să vă povistesc eu În astă sară. Despre o gură și un gâtlej care nu mai știau măsura și, când Își
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
situația Petrică. ― Da’ nu mă Întrebați pi mini... Parcă eram acolo, așa di frumos o povestit dumnealui - și a spus părerea tata Toader. ― Apoi știți dumneavoastră cu ce se pecetluiește așa o poveste? - a Întrebat soția lui Petrică. ― Cu o ulcică cu vin din cel brumat din oala ceea pe care nenea Mitru abia a aburcat-o din beci și până aici - a apreciat soțul ei. ― Da’ chiar așa, pe inima goală? - s-a auzit glasul doamnei gazde, care tocmai intra
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
biblioteca. Au dispărut și afișele-program, și corespondența cu Mișu Jora, cu Marțian Negrea, cu Alecu Zirra, cu Giorgio Pascu, epigramele compuse de Păstorel "La Samoilă", localul de pe Lăpușneanu sau în crîșma "Viață lungă", din capătul Copoului, la un vin în ulcică. Tata le notase pe te miri ce, ca să fie păstrate. S-a pierdut și ce avea mai de preț: cartea poștală de la Enescu. Echivala cu recunoașterea ca mare pianist. După un an de anchete (vindea în talcioc tot ce putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ce mai așteaptă și oamenii de nu se apucă de munci? ― Se iau unii după alții și se îndeamnă, bolborosi Filip. Dar până una-alta, am rămas fără învoială cu boierul ș-apoi numai cu pământurile noastre... Niculina aducea o ulcică de lapte fierbinte pentru tatăl său. Adineaori se sfătuise Filip și cu ea. Se burzului cu vioiciunea ei obișnuită: ― Oamenii au înnebunit de tot și umblă după cai verzi pe pereți de o să rămână cu toții muritori de foame! Uite așa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu toții muritori de foame! Uite așa are să fie! ― Mai rău e că nu se alege nici așa, nici altfel! făcu Filip, morfolindu-și alene cuvintele. Ca să știm ce facem... ― Împotriva oamenilor nu ne putem pune, zise preotul strângând în palme ulcica cu lapte, ca să-și încălzească mâinile. Ce face toată lumea vom face și noi, că n-avem încotro... ― Apoi dacă lumea s-o apuca de blestemății, Filip n-are să se mai amestece, că el e om cu casă grea și nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de oglinzi, în sfârșit se ocupă cu orice, și muncesc din greu și cinstit în toate direcțiunile.” Aceste trăsături ale meșteșugarilor evrei le întâlnim și la evreii meseriași din Oltenița și ele sunt evidențiate inclusiv în versuri. O epigramî din “Ulcica noastră”revista locală cu caracter literar și umoristic - ce se referă la Smilovici David, ceasornicar și bijutier ce și-a desfășurat activitatea în Oltenița aproape 30 de ani, se spune: “Brățări, ceasornice, ineleLa Smilovici ceasornicarul Frumoase, țări că peste ele
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
risipi pe loc; amenințarea simțită în întrebările insistente ale duhovnicului dispăru ca prin farmec. Geronimo avea mereu la îndemână câte-o carafă cu vin de oferit prietenilor, sau vreunui călător în trecere, dar el nu băuse decât apă proaspătă din ulcică, în pauzele de lucru sau când se întorcea din vreo preumblare prin piață. Avusese un petic de vie aridă pe Monte Consolino: grozăvia stihiilor făcuse din ea un hat de mărăciniș gălbejit iar ultimele ploi torențiale ce-au durat aproape
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
făgaș bun; apele tulburi sunt aducătoare de nenorocire, moarte sau ghinion. Țiuitul sau sfârâitul cărbunilor în apă, respectiv în agheasmă, reprezintă o altă grilă de interpretare a semnelor apei. Țigăncile posedă un procedeu special de a descânta apa, într-o ulcică pe care o acoperă cu o pânză și o răstoarnă apoi cu fața în jos. Zgomotele care se aud în cană, spun ele, pot prevesti rezolvarea sau nu a unei situații. Informații de acest fel nu se află doar în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 94. 248 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed.cit. 249 S. Florea Marian, Nunta la români, ed. cit., Lucia Berdan, Fețele destinului, ed. cit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu mai trăiește în conformitate cu natura în general, în conformitate cu natura sa umană în particular; în acest sens, amintim pe Diogene din Sinope, despre care celălalt Diogene, Diogene Laertios nota: "Într-o zi, văzând cum un copil bea din palmă, își aruncă ulcica din desagă cu cuvintele: "un copil m-a întrecut în felul simplu de a trăi". Tot așa își aruncă blidul după ce văzu un copil care-și spărsese blidul, punând lintea în scobitura unei bucăți de pâine". (Laertios, 1963, p. 304
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
aruncă într-un loc retras, "pe unde nu umblă nici oamenii, nici vitele, anume ca să nu calce într-însa și să se bolnăvească" 208. Dacă se întâmplă să fi luat cineva "somnul" copilului, pentru a-l recâștiga, mama cumpără o ulcică nouă, se duce la trei fântâni și aduce "apă neîncepută", iar, la întoarcere, nu vorbește cu nimeni, nici nu se uită înapoi, altfel, apa nu e de folos. Ajungând acasă, spală copilul pe frunte și pe tâmple și îi dă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stropea copilul cu apă sfințită, dându-i și mamei să bea. Tot cu acea apă, stropea casa și odaia pentru a-l feri pe copil de șerpoaică. Când avea loc "colocăria" (masa închinată nașilor), mama punea în fața fiecărui mesean o ulcică (cană) cu apă care trebuia băută pentru norocul copilului.214 b. Nunta Încadrând ritualic ceremonia nupțială propriu-zisă, elementul acvatic are rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nicio lacrimă pe obrazul mortului, crezând că lacrimile care ar cădea pe dânsul l-ar frige ca apa cea clocotitoare și i-ar îneca sufletul nevinovat" 232 Pentru ca sufletul mortului să nu rătăcească însetat, se pune, pe o năframă, o ulcică umplută cu apă limpede și proaspătă, acoperită cu un colac, deoarece mortul "vine și bea apă din vas ca să se răcorească, iar cu năframa se șterge de sudori" 233, în cele trei seri de după înmormântare. Peste tot, în ținuturile românești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fiertură din rădăcini de ulm roșu sau cu făină de porumb. Ceai de sulfină albă și coajă de ulm roșu. Consum de sucuri din fructe și legume, de supe de zarzavaturi. În cazuri grave, se punea În zona apendicului o ulcică, sub care se aprindea o lumânare, ca să "tragă răutatea". BOLI ENDOCRINE Afecțiunile glandelor mamare Inflamația mameloanelor. Prezentă În timpul alăptatului, inflamația se manifestă prin apariția unei secreții, care se scurge din mamelonul umflat. Tratamentele folosite sunt: Alifie de gălbenele preparată astfel
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
foarte indiferente. Esențială este starea de fericire materială înfăptuită de oaspeți. Ei trăiesc la modul Canaanului, ospătând numai cu carne friptă și bând vin, însă după o rânduială care cere inițiere. Vinul e adus de Ancuța în cofăiel plin, cu ulcică mereu nouă. Înainte ca povestitorul să-și înceapă istoria, toți vâră ulcelele în cofăiel și lăutarii cântă. Din când în când Ancuța aduce de la foc pui fripți în țiglă. O altfel de existență această lume naivă nu poate gândi și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
orice element răzleț, nefuncțional: pereți pustii, mese pe care nu se află, niciodată, decât obiectele ce pot "vorbi", capabile să intre într-o horă a semnificațiilor, lădița cu bani a hangiului și lada cu odoare și monede a preotului, o ulcică cu vin, un șirag de mărgele, recuperate apoi din noroi, un sac cu mălai sfâșiat de săracii disperați etc. Și, tot de aici alungarea muzicii din acest film, ca dintr-o lume care își ajunge sie însăși, care are propriile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sare, piper proaspăt ras CZARNINA (Supă poloneză de rață) Greu de făcut... Dacă v-ați gândit să folosiți o rață congelată, uitați această rețetă. Este absolut necesar să aveți o rață proaspăt sacrificată. Se adună sângele raței sacrificate într-o ulcică. Se adaugă oțetul, ca să nu se închege, și se pune la frigider. Între timp, se curăță bine rața. Se pune într-o oală mare, cu tot cu gât, inimă și ficat. Se acoperă cu apă și se dă în clocot. Se îndepărtează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
piese: Adelphoe (Terentius) a fost sursa de inspirație pentru Scoala femeilor, iar Amphitruo pentru L’Amphytrion. De asemenea, cea mai cunoscută comedie a lui Molière - Avarul- a avut ca model AululariaUlcica lui Plautus, în care bătrânul Euclio tremură pentru o ulcică de bani și bănuiește pe oricine că i-ar putea-o fura; până la urmă intriga se rezolvă prin căsătoria fiicei lui Euclio cu tânărul Lyconides, a cărui slugă găsise ulcica îngropată, așa cum la Molière, Harpagon păzește cu sfințenie caseta cu
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
AululariaUlcica lui Plautus, în care bătrânul Euclio tremură pentru o ulcică de bani și bănuiește pe oricine că i-ar putea-o fura; până la urmă intriga se rezolvă prin căsătoria fiicei lui Euclio cu tânărul Lyconides, a cărui slugă găsise ulcica îngropată, așa cum la Molière, Harpagon păzește cu sfințenie caseta cu galbeni și dorește partide bogate pentru copiii săi, și va fi de acord cu căsătoriile acestora după ce își va recăpăta banii furați de către sluga fiului său. Scena de disperare a
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
sfințenie caseta cu galbeni și dorește partide bogate pentru copiii săi, și va fi de acord cu căsătoriile acestora după ce își va recăpăta banii furați de către sluga fiului său. Scena de disperare a avarului, în momentul când nu mai găsește ulcica la locul ei, a devenit celebră: “Sunt pierdut... m-au ucis... am murit! Unde să alerg? Unde să nu alerg? Stai! Stai! Dar pe cine să opresc? Nu știu, nu mai știu nimic... sunt orb! Unde să mă duc? Unde
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
estradă un om tânăr, cu fața frământată, care a citit «ca pe nimic», cum ar zice el, o poveste despre un salcâm. În cursul povestirii, nevasta unui țăran iese în prag: mică, grasă, cu mâinile în șolduri, «semăna cu o ulcică cu două toarte». Am ciulit urechea la comparația asta neașteptată, de un humor sobru, legat de adâncurile sale, cu universul țărănesc. Am ascultat cu atenție toată bucata, și mi-am dat seama că aveam de-a face cu unul din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
venetici. Vinul nu curge în hanuri pe-aici Decât pentru-ai Franței urmași. Vezi doar, gâtlejul de colb ni-i uscat Dă-ne, copilă, din vinul tău, Pe-al berii meleag ne-om întoarce îndat' Și soare-om purta în ulcică, la brâu. Nu-i vorbă, de vin pivnița-mi prisosește Dar dintre voi nimeni nu-l va zări Colo șesul mare de sânge roșește Doar să te-apleci și din plin poți sorbi. Ținutul cel aspru venirea v-așteaptă Unde
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]