1,163 matches
-
noi ca frații. Acu, la despărțire, z ice acel Matiaș că tare i-a plăcut întâlnirea și lucrarea aceea a noastră și că el vra să pomenească precum știe prietenia pe care am legat-o. „Am - zice el - în niște ulcioare bine smălțuite și bine pecetluite, cu ceară, un vin vechi de la părintele meu. Care vin mie mult îmi place. Vreau să ți dau din el, ca, gustând câteodată, să-ți aduci aminte de mine. Acest vin - zicea Matiaș - are asemenea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
are asemenea putere într însul încât când vrea vlădica nostru cel bătr ân de la Cotnari să slujească, apoi bea numai un pahar - și se poate scula și sluji. Altfel nu poate. Deci, iubite al meu prieten - zice Matiaș - primește aceste ulcioare care au rămas de la cei vech i pivniceri și adu ți aminte de mine. Așa, mărita ta, eu am adus în pivniță la mine zece ulcioare. Și patru le-am băut cu oaspeți pe care i am avut. Iar cele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și sluji. Altfel nu poate. Deci, iubite al meu prieten - zice Matiaș - primește aceste ulcioare care au rămas de la cei vech i pivniceri și adu ți aminte de mine. Așa, mărita ta, eu am adus în pivniță la mine zece ulcioare. Și patru le-am băut cu oaspeți pe care i am avut. Iar cele rămase ți le închin măriei tale ș i acestui popă franțuz, dând deocamdată la o parte vinul cel tânăr și fără putere. - Foarte bine și foarte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îndeletnicire; și domnul Paul de Marenne observă cu oarecare mirare, însă discret, coada lungă împletită la spate a popei și vârâtă sub antereu, precum și barba revărsată în neor ânduială, ca un măturoi cărunt, pe pieptul și pântecele său. Griga coborî ulciorul cu grijă între ochii ațântiți, și De Marenne așteptă întâi să vadă ce cuprinde, după povestea pe care i o tălmăcise Ruset. Ulciorul cuprindea bun luc r u. Ochii săi se sfințiră și se limpeziră. - Binecuvântează părinte! grăbi șătrarul pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
precum și barba revărsată în neor ânduială, ca un măturoi cărunt, pe pieptul și pântecele său. Griga coborî ulciorul cu grijă între ochii ațântiți, și De Marenne așteptă întâi să vadă ce cuprinde, după povestea pe care i o tălmăcise Ruset. Ulciorul cuprindea bun luc r u. Ochii săi se sfințiră și se limpeziră. - Binecuvântează părinte! grăbi șătrarul pe p opa Nico ară. - Binecuvântează, Doamne, masa aceasta! Cuvântă părintele, făcând cu dreapta semnul crucii as upra buc atelor. De Marenne înclină o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
friptură; și ținu domnului Marenne un discurs. întăi crezu de cuviință să râdă zgomotos. - Domnule abate de Marenne - zise el - bine e să bei vin bun, rău e să umbli după aceea. Deci, să mai stăm aic i, cât avem ulcioare. Bine-i să taci, dar mai bine i să spui prostii. Rău e să nu bei. Și mai rău e să bei vin prost, după c e ai bău t vin bun. Așa că trebuie să isprăvim ulcioarele pecetlu ite. Căc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
i, cât avem ulcioare. Bine-i să taci, dar mai bine i să spui prostii. Rău e să nu bei. Și mai rău e să bei vin prost, după c e ai bău t vin bun. Așa că trebuie să isprăvim ulcioarele pecetlu ite. Căc i vinul ales, domnule abate de Marenne, îmblânzește mădular ele, min tea și sufletul. Îmblânzindu-le, face pe om mai bun. Dumnezeu îl va primi bine la județul său. Abatele ascultă cu luare-aminte și aprobă. Trei lucruri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în care se află domniile lor. - Adevărat - răspunse Alecu Ruset; și mă mândresc că în privința aceasta pot sta alături cu domnia ta. Frăția noastră începe bine și se cuvine să ne îmbrățișăm și noi. - Nu însă înainte de a istovi cu desăvârșire ulciorul care ne desparte... încuviință domnul abate. După ce istoviră ulciorul, binecuvântând conținutul lui, domnul Paul de Marenne, având spiritul limped e și foa rte ușor, își simți deodată picioarele de marmură. Prim i de la soțul său sărutarea de frăție cu oarecare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ruset; și mă mândresc că în privința aceasta pot sta alături cu domnia ta. Frăția noastră începe bine și se cuvine să ne îmbrățișăm și noi. - Nu însă înainte de a istovi cu desăvârșire ulciorul care ne desparte... încuviință domnul abate. După ce istoviră ulciorul, binecuvântând conținutul lui, domnul Paul de Marenne, având spiritul limped e și foa rte ușor, își simți deodată picioarele de marmură. Prim i de la soțul său sărutarea de frăție cu oarecare neliniște; după aceea se veseli nespus, absolut fără nici o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Feteasca. Și dulci, și seci, și, vorba aia, Când degusta din ploscă și Băbeasca, Poftea să-i toarne vinul Răreșoaia ... Apoi paharnicul pleca prin sate Să cheme frumusețile fecioare. Ca să le-ndemne Domnul, dezbrăcate, La stors ciorchini, ori la umplut urcioare. Avea Măria sa puteri divine De-a apăra acest străvechi hotar Și de-a răzbi navalele străine Cu paloșul muiat în vin Cotnar ... LUCIAN VASILIU (n. 8 ianuarie 1954, în comuna Puiești, județ ul Vaslui) Poet de mare anvergură, care se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unui mileniu. Cei ce locuiesc În apropierea Galaxion-ului, În Beoția, au văzut Înbelșugul nemaipomenit de lapte (B) un semn al prezenței Zeului: „Din toate oile valuri de lapte țâșneau zgomotos Așa cum din izvoare curge apa fără seamăn. Valuri de lapte... Ulcioarele se umpleau În grabă. În casă nici un ulcior, nici o amforă nu rămâne Deoparte; gălețile de lemn și vedrele, totul este plin”. În ceea ce ne privește, semnele pe care ni le dă sunt și mai puternice, și mai limpezi decât cele
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În Beoția, au văzut Înbelșugul nemaipomenit de lapte (B) un semn al prezenței Zeului: „Din toate oile valuri de lapte țâșneau zgomotos Așa cum din izvoare curge apa fără seamăn. Valuri de lapte... Ulcioarele se umpleau În grabă. În casă nici un ulcior, nici o amforă nu rămâne Deoparte; gălețile de lemn și vedrele, totul este plin”. În ceea ce ne privește, semnele pe care ni le dă sunt și mai puternice, și mai limpezi decât cele de mai sus. Dintr-un pământ mai Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
afirmația lui Lao Tzî din cap. XI al cărții sale Dao de jing (Cartea Căii și a Virtuții) cu privire la folosința vidului: "Treizeci de spițe se întâlnesc în butul roții; golul din mijloc pune caru-n mișcare. Dintr-un bulgăre de lut naște ulciorul; golul dinăuntru îi face rostul. Găurești zidul să faci uși și ferestre; golurile fac încăperea. Ceea ce Este dă folosul; ceea ce Nu-i, folosința". Distincția dintre folos și folosință este importantă: folosul e utilitar, folosința are spiritualitate, e ontologică. Lao Tzî
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
folosul; ceea ce Nu-i, folosința". Distincția dintre folos și folosință este importantă: folosul e utilitar, folosința are spiritualitate, e ontologică. Lao Tzî susține paradoxul "transdisciplinar" că plenitudinea e a vidului, iar golul al plinului, în sensul că pereții materiali ai ulciorului nu au consistență ontologică, ci doar vidul dinăuntru, non-material. Altfel zis, forma ulciorului nu e totuna cu materia lui. Redusă la aceasta, ea devine doar simulacru, căci este privată de vidul plin, de transparența care e a afectivului ce pune
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
e utilitar, folosința are spiritualitate, e ontologică. Lao Tzî susține paradoxul "transdisciplinar" că plenitudinea e a vidului, iar golul al plinului, în sensul că pereții materiali ai ulciorului nu au consistență ontologică, ci doar vidul dinăuntru, non-material. Altfel zis, forma ulciorului nu e totuna cu materia lui. Redusă la aceasta, ea devine doar simulacru, căci este privată de vidul plin, de transparența care e a afectivului ce pune în tensiune dualitatea yin-yang: "cuplul Yin-Yang poate să funcționeze, și ființele să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
iei de la fiecare praf de jgheab, unde moaie pământul, să-l amesteci cu oțet de vin, să legi la ceafă. Pentru ca femeia să aibă lapte. Să bea sămânță de mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Gillm., picicornis Rossk.) Corpul negru sau negru-cenușiu, mat ori ușor lucios, acoperi cu o pubescență culcată, extrem de fină. Antenele negricioase, cu primele 2 articole bazale parțial roșcate. Picioarele galben-roșcate de nuanță închisă sau deschisă. Articolele antenale 3-8 în formă de ulcior, îngustate spre vârf, iar articolele 4-7 sunt de aproximativ 2 ori mai lungi decât late. Pronotul la fel de lat cât elitrele cu unghiurile posterioare drepte. Bordura marginilor laterale ale pronotului puternic arcuită posterior, iar suprafața pronotului prezintă o punctuație aspră. Elitrele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
bolovanul de idolatrie cu care i împovărează publicul. Iubirea bănățenilor nu e bibelou de porțelan, ci oală de pămînt. De fapt, are ca destinatar un lut prost, prelucrat neghiob pe o roată învîrtită de picioarele noduroase ale unor nepricepuți. Un ulcior cu gîtul astupat care nu merge aproape niciodată la apă, spărgîndu-se cu zgomot la cîte un 8-1 devastator cu Steaua sau la multe alte glorioase înfrîngeri pe teren propriu. Aceste eșecuri n-au pic de onorabilitate și pot fi digerate
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fie numai o chestiune personală, cu care nu tulburi „pacea lumii“. O mărturisea o vreme în urmă bucovineanul V. Posteucă, după ce pribegise în căutarea unui loc prin Austria, Germania, Franța, Canada, Statele Unite ale Americii: „Pribeag, de lacrimi mi-am umplut ulciorul,/ Precum în basmul mamei Lăcrimuș./ Azi, cînd mă răfuiesc cu vînzătorul,/ Mi-e gura cetluită cu căluș“ (Fără țară). Anul 2001 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor, urmărindu-se, printre altele, stagnarea procesului de erodare a limbilor minoritare sub
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
oala nouă, fata greșită cu oala dogită, iar femeia bolnavă cu hârbul. În proverbele și zicătorile locale, oala este termen polivalent: „Sună a oală”, pentru omul grav bolnav, adică „e pe ducă”, trage să moară; „S-a făcut oale și ulcioare” - pentru omul mort de multă vreme, transformat în pământul din care se fac oalele și ulcioarele; „În oala acoperită nimeni nu știe ce fierbe” - pentru persoanele fățarnice; „Pământul până nu-l calci , oale din el nu faci” - pentru copilul nepedepsit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locale, oala este termen polivalent: „Sună a oală”, pentru omul grav bolnav, adică „e pe ducă”, trage să moară; „S-a făcut oale și ulcioare” - pentru omul mort de multă vreme, transformat în pământul din care se fac oalele și ulcioarele; „În oala acoperită nimeni nu știe ce fierbe” - pentru persoanele fățarnice; „Pământul până nu-l calci , oale din el nu faci” - pentru copilul nepedepsit când greșește; „A fi goală ca oala” - pentru femeia lipsită de suflet. În funcție de mărimea splinei porcului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
parte, să le fiu folositor acelor oameni care-mi cereau În mod asiduu asistența medicală, iar pe de altă parte, să-mi Îmbogățesc experiența. Ajungând aproape de sat, am zărit o mulțime de fete maronite (creștine) Întorcându-se de la fântână cu urcioarele pe creștetul capului, fiecare dintre ele având În mână o ceapă pe care o mirosea frecvent. Epidemia avea caracteristicile unui synochus 69, iar câteva persoane decedaseră pe neașteptate, fapt care iscă panică printre locuitori. Culesul mătăsii tocmai se Încheiase. I-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o înșiruire care dezvoltă conceptul de varietate al rolului purificării: apa, focul, lumina. Căni și cuve cu apă, ulei sau vin, vase pentru abluție (spălare rituală), containere din lut ars sau sticlă cu parfumuri și balsamuri, cădelnițe pentru arderea tămâiei, ulcioare din aur, argint sau cupru pentru purificarea mâinilor și picioarelor, toate sunt folosite în același scop ritual. Purtarea hainelor noi asociată cu festivalul luminii e din nou un simbol al purificării. În iudaism și creștinismul medieval se practica îmbrăcarea hainelor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ferestre ca noduri de trestii,/ și somnul mi-a întins racle oaselor.// Am stat în el ca un bătrân trubadur,/ stau și astăzi în el și visez, / visez o dragoste supremă / și a doua zi sunt singur 701. Hoffmann în "Ulciorul de aur", Gerard de Nerval în "Aurelia", Victor Hugo în "La fin de Satan", realizeză o asimilare a lumii onirice cu realitatea transcendentă. Aici apare insomnia, parte patologică a somnului, ca o pedeapsă pentru cel condamnat să trăiască anxios, fără
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]