1,131 matches
-
Ionescu-Gion îl considera pe Racoviță Cehan primul „morfinoman” [sic ! ] din spațiul româ nesc. „Singurul morfinoman ce l-am găsit prin cronice și documente este Constantin-Vodă Racoviță, care se vede însă că făcea să se neutralizeze efectele dărăpănătoare ale morfinei cu urcioarele de pelin” (176, pp. 604-605). Nicolae Iorga a fost concis în ceea ce-l privește pe acest domnitor : „Constantin [Racoviță] muri de beție în București, la 28 ianuarie 1764” (269, p. 58). Alexandru Odobescu fusese ceva mai detaliat în această privință
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aruncând în spațiu Primul Beneficiu. Primele produse care veneau de pe o Lume Agricolă constituiau oriunde în Univers un prilej de mare bucurie. Fie că era o pernă de lână, fie că era un sac cu boabe, fie că era un ulcior de lut, Primul Beneficiu era întotdeauna respectat și prețuit. Iar când lucrurile nu stăteau așa, adevăratele intenții ale administrației erau cu siguranță mult mai complicate și trebuiau aduse la cunoștința Abatelui. Isidor scrise până târziu, sigila raportul și folosi și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
observator. Ea are drept formă istorică efemerizarea suporturilor, care par să aibă la rîndul lor o viață din ce în ce mai scurtă, replică și sancțiune a unei răspîndiri din ce în ce mai largi. Papirusul se conservă mai puțin bine decît argila; putrezește în pămînt (de unde și ulcioarele de protecție). Hîrtia se conservă mai prost decît pergamentul: constrîngeri higrometrice pentru biblioteci. Celuloidul se păstrează mai rău decît hîrtia: copia unui film color se conservă mai puțin bine decît una alb-negru: 20 de ani (de aici și dificultățile cinematecilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vine, ci a trecut de la moarte la viață.” (În 5, 24) Singurele despre care se afirma la un moment dat că sunt contabilizate de Dumnezeu sunt lacrimile și suferințele: „Pașii pribegiei mele sunt numărați la tine; așază lacrimile mele în urciorul tău! Nu-s ele oare socotite în cartea ta?” (Ps 56/55, 9 - t.n.) Iar faptele bune nu au importantă în sine, ci în măsura în care construiesc și exprima interiorul omului (cf. Mt 6, 1-6.16-18). De aceea nu are sens
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
O altă serie de obiecte deosebit de interesante ca valoare artistică reprezintă obiectele păstorești (fluiere, bâte etc.) care au încrustate pe toată suprafața sau numai pe o parte a acestora, elemente geometrice, animale stilizate, flori. De un deosebit interes se bucură ulcioarele din lut, de diferite forme și mărimi, având pictate sau gravate pe ele diferite aspecte din viața oamenilor, diferite tipuri de linii, puncte și alte elemente deosebit de interesante.. Creativitatea plastică în grup (7-8 copii) are o mare valoare educativă. Ea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
la una trebuie să te temi de trădare, cu alta de nestatornicie, cu o a treia de șarlatenie” (B. Gracian). * „Nu poate o cetate aflată pe vîrf de munte să se ascundă.” (Fv. Matei, 5, 14) „Nedreptatea”, Întocmai ca și ulciorul care nu merge de multe ori la apă, nu poate să sfideze la nesfîrșit adevărul, onestitatea. * „A fi mai decît cel mai rău nu este bunătate.” (P. Syrus) Situația este asemănătoare cu a celui care critică argumentat, Însă nu-și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se deschide. (Un adevăr, de exemplu, nu-l vom putea afla decât În măsura În care-l vom dori.) „Acțiunea consolează. E dușmana gândurilor deșarte și a iluziilor măgulitoare. Numai În Înfăptuirea hotărârilor noastre avem senzația că suntem stăpâni pe soartă.” (J. Conrad) Urciorul nu merge de multe ori la apă. (Norocul nu trebuie forțat. În plan psihologic, efectele negative ale supralicitării se constată atunci când activitatea, desfășurată mereu prin aceleași procedee, devine cu timpul monotonă, plată, lipsită de creativitate, ceea ce determină abandonarea ei.) Mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
noastră, orgoliul propriu rănit Încearcă să se disculpe, găsind acelui lucru o serie de lipsuri, defecte.) O mână spală pe alta. (Cei care se Înțeleg să acționeze pe ascuns Își șterg, În complicitate, urmele vinovăției lor.) Mi-a ieșit cu urciorul gol Înainte: o să-mi meargă rău. (Unii preferă să creadă Într-o astfel de prejudecată, deoarece În felul acesta Își pot scuza relativ ușor lipsa de inspirație sau nereușitele inițiativelor de peste zi.) „Cauza care face să se nască, să se
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
române postbelice. Poeta prețuiește rostirea simplă, muzicalitatea limbajului și claritatea viziunii: „E vară-n câmpie, e vară la munte/ simt cum îmi trec prepelițe sub frunte,/ cu-arome de grâu și miresme de faguri./ Greierii-și cântă-nnoptările-n praguri./ Se sparge ulciorul cu vinul tomnatic./ Din vetrele casei vom scoate jăratic/ s-aprindem iar dorul la roata de lut./ Vara începe cu un nou început”. Ea dă foarte des senzația că scrie pentru a se apăra de singurătate, iar ritmurile universului său
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
Tristan Tzara, poetul va fi deopotrivă atras de ,,vocile” urâte și rele (,, În fiecare din noi,/ bestia milenară,/ masivă și incorigibilă,/ face hau-hau.”) ca și de magia ,,albă” a inimii și a spiritului. El acceptă ,,numai împreună viața și moartea.../ ulciorul cu apa lui,/ sabia cu teaca ei” (Eu și Victor Valeriu Martinescu). Paginile sale rămân prețioase tocmai prin ,,sinceritatea subiectivă” cu care își expune ,,veninurile”, adâncindu-se până la percepția straturilor obscure. Totuși, urmărita ,,prezență de intensitate” a sufletului, ca și
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele și nuvelele semnate de H. dezvăluie o sensibilitate aparte, vibrând în fața existențelor mărunte. Sunt cu adevărat „scene banale”, dar semnificative și încărcate
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul cel isteț, București, 1956. Traduceri: Alphonse Daudet, Aventurile lui Tartarin din Tarascon, București, 1908; Maxim Gorki, Nuvele, București, [1908]; Frații Grimm, Povești, București, 1909, Alte povești, București, [1915
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
perseverență, avându-și, desigur, punctul de plecare în condiția socială a poetului, dar și în observarea unor diferențe sociale supărătoare, însă fără notele protestatare din modelele pe care uneori le urma. Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) ș.a. - consună cu tonul „stenic”, „optimist” al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, L. nu abandonează câteva dimensiuni la care se raportează: natura, istoria, vitalismul românesc. Traducător remarcat încă din deceniul al patrulea, L.
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
Veac tânăr, Iași, 1931; Cântec deplin, București, 1934; Argint, București, 1938; Poezii, Iași, 1938; Cântec, București, 1940; Ceaslov, București, 1940; Izvod, București, 1943; Pomul vieții, Iași, 1943; Treptele anilor, București, 1962; Versuri, pref. Demostene Botez, postfață Nicolae Manolescu, București, 1964; Ulcioare de piatră, Iași, 1969; Chipul din fântână, Iași, 1972; Poeme patriei, București, 1975; Poeme, cu un portret de Ionel Teodoreanu, îngr. și pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1977; Cântece de noapte, Iași, 1979; Pe-un prag de fum, îngr. Dumitru Ignea
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
păstrând muzicalitatea versurilor, necesară exprimării sentimentelor de optimism, tandrețe, melancolie. Este o lirică solară, cu mult vegetal, cu topoi ca pădurea sau satul, în linie tradiționalistă: „Le curge morilor pe scoc / mereul murmur de noroc / în satul meu ca un ulcior / ochi de istorie și dor!” (Laus pagi). Placheta Pur conține textele unui poet pe deplin matur, preocupat de arta cuvântului și legat de imaginarul unor înaintași precum V. Voiculescu sau Ion Pillat. R. apreciază travaliul poetic (Nici o umbră de gest
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
mulțumire Creatorului lor, nici n‑au voit să vadă adevărul, ci, întocmai unor șoareci orbi (sicut mures caeci), stau pitulați în străfundurile neștiinței (in profundo insapientiae), pe drept cuvânt au fost socotiți [de Scriptură] o picătură de apă pe marginea urciorului, un fir de pulbere pe cântar, o nimica toată (sicut nihil); ei sunt utiles și aptabiles drepților, așa cum tulpina folosește grâului să crească sau cum paiele arse ajută la prelucrarea aurului”. Păgânii sunt asimilați ființelor iraționale, căci ei nu și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și dă băutură, că-i da cât voea ei: în zi dă dulce, carne de vacă cu apă și cu sare, în zi dă sec, linte și fasole cu apă și cu sare ; vin îi da împuțit, ci trimitea cu urcioarele în târg Antonie vodă și fie-său Neagul vodă cu bani refenea dă cumpăra vin de bea, ci da fie-său mai mult la refenea, căci îi zicea tată-său că el are doamnă și coconi, ci să dea mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
parte, să le fiu folositor acelor oameni care-mi cereau În mod asiduu asistența medicală, iar pe de altă parte, să-mi Îmbogățesc experiența. Ajungând aproape de sat, am zărit o mulțime de fete maronite (creștine) Întorcându-se de la fântână cu urcioarele pe creștetul capului, fiecare dintre ele având În mână o ceapă pe care o mirosea frecvent. Epidemia avea caracteristicile unui synochus 69, iar câteva persoane decedaseră pe neașteptate, fapt care iscă panică printre locuitori. Culesul mătăsii tocmai se Încheiase. I-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Scriitorilor. Colaborează la „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Viața Basarabiei”, „Florile dalbe” ș.a. A fost distins cu mai multe premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1987, 1999, 2000). S. e autor de nuvele, miniaturi, anecdote literare: La menagerie (1983), Ulciorul cu pătărănii (1994) ș.a. Mai semnificative sunt însă cărțile lui pentru copii. Aici scrisul este dominat de umor, prozatorul făcând parte din speța antonpannescă. Candoarea și lirismul fac casă bună cu gluma și jocul de cuvinte, conferind narațiunii atributele oralității
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
Chișinău, 1978; Ispita, Chișinău, 1980; Viceversa hop, Chișinău, 1981; Lu-ma-me jo-vi-sâ-du sau Micu cel tare din grupa mare, Chișinău, 1984; Ce te-nvață o povață, Chișinău, 1987; Aricioaica doctoriță, Chișinău, 1988; Alfabetul-grădiniță, Chișinău, 1992; Vorba bună ne adună, Chișinău, 1992; Ulciorul cu pătăranii, Chișinău, 1994; Marele fermier Buș-Lăbuș, Chișinău, 1999; Alt ulcior cu pătăranii, Chișinău, 2001; Peripeții cu melodii, Chișinău, 2001; Carte pentru câini deștepți, Chișinău, 2003; Câte rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
sau Micu cel tare din grupa mare, Chișinău, 1984; Ce te-nvață o povață, Chișinău, 1987; Aricioaica doctoriță, Chișinău, 1988; Alfabetul-grădiniță, Chișinău, 1992; Vorba bună ne adună, Chișinău, 1992; Ulciorul cu pătăranii, Chișinău, 1994; Marele fermier Buș-Lăbuș, Chișinău, 1999; Alt ulcior cu pătăranii, Chișinău, 2001; Peripeții cu melodii, Chișinău, 2001; Carte pentru câini deștepți, Chișinău, 2003; Câte rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, „Ispita”, LA, 1981, 12 martie; Efim Tarlapan, Zâmbete cu
SCOBIOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
Cronica secolului al XIX-lea, București, 1950; ed. pref. Micaela Slăvescu, București, 1995; G. A. Bürger, Uimitoarele călătorii și aventuri pe uscat și pe apă ale baronului von Münchhausen, București, 1956; ed. îngr. Valeriu Râpeanu, București, 1992; Heinrich von Kleist, Ulciorul sfărâmat, București, 1957; [Traduceri], în Scrieri, VIII, București, 1985. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 498-502; Perpessicius, Opere, III, 98-100, IV, 153-156, XII, 203-210, 302-305; Sadoveanu, Cărți, II, 21-23; Vianu, Opere, III, 517-523; G. M. Zamfirescu, „De la mimus la baroc”, „România
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
compozițiilor găsite ca fiind realizări cantitative, creația unui grup de elevi surprinde prin bogăția și valoarea sa. Voi analiza în continuare conținuturile producțiilor elevilor din punctul de vedere al originalității. Dau spre ilustrare câteva exemple: „Tot săpând au găsit un ulcior. Când se uitară, văzură pietre. Băieții și-au dat seama că tatăl lor era sărac dar voia să-i facă fericiți. Peste noapte vecinul văzu că strălucește ceva în vie - erau pietre nestemate. El le-a luat pe toate și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
dar voia să-i facă fericiți. Peste noapte vecinul văzu că strălucește ceva în vie - erau pietre nestemate. El le-a luat pe toate și le-a lăsat băieților doar o piatră. A doua zi, când se duseră să ia ulciorul, băieții încremeniseră. Toată viața vecinul și feciorii s au dușmănit”. (Inițial) „Au săpat până seara. Văzând că nu au găsit nimic, plecară spre casă. Pe drum însă trecea omul din povestea „Cei trei frați împărați” și aruncă oul de aur
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
deznodând panglica limbii la gâtul unui vers fluent, colorat și muzical. Argheziană este și „marea de scuipat a urii” și, în genere, în stilul psalmilor sunt toate aceste sugestii de tăceri tencuite de lucruri sau depuse în straturi compacte în ulcioare vechi de lut. Este o veritabilă obsesie a tăcerilor primordiale și a liniștilor ascunse în somn arhaic, versuri care dibuie, cu degete tremurătoare, marile mistere: „prea tare tăcerea nespusă, adâncă”, „pe laviță doarme de mult / ecoul păstrat în ulcioare / și
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]