561 matches
-
și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"). Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"),pescăruș albastru ("Alcedo atthis
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"),pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"); Specii de păsări protejate prin "Directivă Consiliului European" 2009/147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): uliu păsărar ("Accipiter nisus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Gentiana clusii") și degetăruț ("Soldanella hungarica"). Fauna este una caracteristică zonelor înalte ale Carpaților Orientali, alcătuită din mamifere, păsări și insecte, cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), corb, ("Corvus corax"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), cocos de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ierunca ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), soim călător ("Falco peregrinus"), barza albă ("Ciconia ciconia"), barza neagră ("Ciconia nigra"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-munte
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), cocos de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ierunca ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), soim călător ("Falco peregrinus"), barza albă ("Ciconia ciconia"), barza neagră ("Ciconia nigra"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
trebuie să îl înfrunte, și are un rol decisiv în elucidarea misterului, dar nu își face apariția decât în ultimul episod. Assua este un vraci african care caută în Providence un artefact sacru din țara sa, cunoscut sub nummele de "Uliul Negru". Assua își va face apariția în episodul "Uliul Negru" și îl va fermeca pe Balthazar pentru a-i aduce obiectul. După ce el îi va suspecta pe Oscar și prietenii săi că au furat uliul, Assua le va explica că
Enigmele din Providence () [Corola-website/Science/322031_a_323360]
-
în elucidarea misterului, dar nu își face apariția decât în ultimul episod. Assua este un vraci african care caută în Providence un artefact sacru din țara sa, cunoscut sub nummele de "Uliul Negru". Assua își va face apariția în episodul "Uliul Negru" și îl va fermeca pe Balthazar pentru a-i aduce obiectul. După ce el îi va suspecta pe Oscar și prietenii săi că au furat uliul, Assua le va explica că în cazul în care statueta nu este recuperată de la
Enigmele din Providence () [Corola-website/Science/322031_a_323360]
-
sa, cunoscut sub nummele de "Uliul Negru". Assua își va face apariția în episodul "Uliul Negru" și îl va fermeca pe Balthazar pentru a-i aduce obiectul. După ce el îi va suspecta pe Oscar și prietenii săi că au furat uliul, Assua le va explica că în cazul în care statueta nu este recuperată de la hoții adevărați și dusă în Africa la timp, aceasta va elibera blestemul unui zeu numit Kalfu, și va distruge Providence-ul în întregime. Creată de către ultimul înțelept
Enigmele din Providence () [Corola-website/Science/322031_a_323360]
-
cinci veacuri, cetatea a continuat să prospereze și să se dezvolte. Legenda spune că este unul dintre locurile unde Argonauții s-au oprit în drumul lor spre patrie, după găsirea lânii de aur, când erau urmăriți de flota regelui Aetes ( Uliul), tatăl Medeei. Cercetările au început în 1926, sub conducerea istoricului Paul Nicorescu, și au fost continuate ulterior de către alți istorici și arheologi. Săpăturile arheologice au avut drept rezultat descoperirea vestigiilor aparținând diferitelor perioade istorice. Au mai fost descoperite și alte
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), lup cenușiu ("Canis lupus"), viezure ("Meles meles"); • păsări cu specii de cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vultur pescar ("Pandion heliaetus"), vultur codalb ("Heliaeetus albicilla"), uliu ("Accipiter")vânturel ("Falco vespertinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rațe sălbatice; • insecte, pești, reptile (șarpele lui Esculap, șopârla de nisip, șopârla vivipară) și broaște. O atracție deosebită a parcului o constitiue speciile de cai sălbatici (ponei polonezi
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
Uliul porumbar ("Accipiter gentilis") este o pasăre răpitoare de talie mijlocie (50-65 cm) din familia accipitridelor (Accipitridae), ordinul falconiformelor (Falconiformes), cu un penaj cafeniu-cenușiu pe spate, pieptul albicios cu dungi transversale întunecate, mai rare pe coadă, care are pene albe la
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
prin copacii din mijlocul pădurilor, în arbori la șes ori în regiunea de deal, mai rar la munte în Europa, nordul și centrul Asiei, nord-vestul Africii, America de Nord și Mexic. Cuibărește în România și Republica Moldova, unde rămâne și în sezonul rece. Uliul porumbar populează pădurile (în special cele de conifere) cu poieni mari și spații deschise adiacente, biotopuri în care aceasta vânează de preferință. Activitatea sa de pasăre de pradă se extinde în câmpii, pajiști mărginite de garduri vii, mlaștini și lacuri
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
biotopuri în care aceasta vânează de preferință. Activitatea sa de pasăre de pradă se extinde în câmpii, pajiști mărginite de garduri vii, mlaștini și lacuri cu malurile împădurite. În general, evită totuși spațiile deschise de mari dimensiuni. În unele țări, uliul s-a adaptat la mediul urban: în Rusia (în apropiere de Moscova, în timpul iernii, în Olanda (Amsterdam), în Letonia (Riga) și în Germania (Köln). Conform Alan P. Peterson, această specie este alcătuit din următoarele subspecii: "Accipiter gentilis striatulus" nu mai
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
de a aduna provizii în vizuină. Dihorii sălbatici provoacă pagube mari în gospodăriile țărănești prin faptul că vânează păsări de curte, iepuri și alte animale mici precum și pentru terenurile de vânat mic. Dihorii au ca dușmani naturali vulpile, câinii, acvilele, ulii, bufnița mare, pisicile domestice și sălbatice. Dihorii pot conviețui cu nurcile europene și cu dihorii de stepă chiar dacă s-au înregistrat și incidente dar suferă din cauza pătrunderii în ecosistemul lor a nurcii americane. Există dovezi că dihorii au căzut pradă
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață roșie
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulgul comun ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), barză
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj, răpitoare și berze pentru iernat. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), bufniță ("Bubo bubo"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus
Deniz Tepe (sit SPA) () [Corola-website/Science/330212_a_331541]
-
pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rața roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), ciocarlia de câmp ("Alauda arvensis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
de floarea soarelui. Sunt păsări monogame, trăind în perechi chiar când se întovărășesc în cârdurile de plecare. Când unul din parteneri e împușcat celălalt stă trist, îndoliat, fiind un "simbol al fidelității în amor". Păsările de pradă, cum ar fi uliu sunt principalii prădători naturali ai turturelelor. Unele din ele, lipsite de experiență, zboară jos pentru a scăpa de vremea rea și cad sub gloanțele vânătorilor. Pe de altă parte, jefuitorii cuibului, ca coțofana și gaița, fură puii și aproape o
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]