985 matches
-
avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare, specificate în răspunsul sovietic”). Prin urmare, ceea ce pentru România a reprezentat o alegere între desființarea ca stat și resemnarea la ultimatum, pentru sovietici a fost un acord bilateral de voință. Și dacă putem încerca să înțelegem poziția statului rus legată de această problemă, nu ne putem explica motivele pentru care statul român nici până în ziua de azi nu a denunțat acea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de Pace de la Paris. Practic, din punct de vedere juridic frontiera României cu U.R.S.S. era justificată într-un tratat internațional printr-un fals grosolan. În acest fel cedarea rușinoasă fără luptă a Basarabiei și a nordului Bucovinei coroborată cu ultimatumul sovietic transformat în acord și desăvârșită de nedenunțarea articolului respectiv de către guvernele post decembriste acreditează în ochii opiniei publice internaționale, falsa idee a unui presupus „acord” tacit existent în iunie 1940 între România și U.R.S.S. Sperâm ca, prin lectura
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
înșele opinia publică internațională, în împrejurările în care Charta Atlanticului nu accepta schimbarea frontierelor prin forță. Era vorba, în fond, de consacrarea, în termenii Convenției de Armistițiu, a unui delict al dreptului internațional, reprezentat de anexarea prin forță, sub forma ultimatumului, a Basarabiei și Nordului Bucovinei în iunie 1940. La 22 iunie 1941, România s-a alăturat Germaniei, în războiul împotriva Uniunii Sovietice, având drept scop redobândirea teritoriilor pierdute în 1940 și - obiectiv nemărturisit public - anexarea teritoriului dintre Bug și Nistru
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din iunie 1940”. Sovieticii au încercat să ofere o aparență juridică pentru un act brutal, de forță, exercitat în 1940 contra României. Este evident faptul că “un acord” ar fi trebuit să presupună acceptul ambelor părți. Însă, răspunsul românesc la ultimatumul sovietic din iunie 1940, din acest punct de vedere, nu lasă loc de interpretări: “Guvernul român ... se vede silit să primească condițiile de evacuare”. Mai exact, “Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
iunie 1941. Răspunsul este oferit chiar de Ion Antonescu, care afirma, în anul 1946, în timpul procesului, că “nu pot fi socotit agresor, fiindca România era în stare de razboi cu URSS din 1940 iunie, când Rusia a fost agresorul. Acceptarea ultimatumului nu a fost decât o retragere strategică și politică la care recurge orice țară, orice om, când este surprins fără sprijin și nu este în măsură de a se apăra. Din iunie 1940 până în aprilie 1941, actele izolate de agresiuni
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
pentru a i se cere explicații privind atitudinea României. Grigore Gafencu a relatat această întâlnire, descriind convorbirea cu Molotov și mesajul românesc astfel : “URSS nu a facut nimic pentru a impiedica între țările noastre durerosul deznodământ de azi. Prin brutalul ultimatum din anul trecut, prin care ni s-a cerut nu numai Basarabia dar și Bucovina și un colț din vechea Moldova, prin încălcarea teritoriului nostru, care a urmat de atunci, prin actele de forță ce au intervenit pe Dunăre - chiar
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Statele Unite, deși Antonescu a susținut, multă vreme, cu naivitate, că “sunt aliatul Reich-ului contra Rusiei, sunt neutru în conflictul dintre Marea Britanie și Germania. Sunt pentru America împotriva japonezilor” (Decembrie 1941). Cu toate acestea, la cererea rușilor, Anglia a trimis un ultimatum, la 1 decembrie 1941, asemănător celui pe care-l adresase Finlandei, cerând retragerea trupelor, înapoi peste Nistru, în termen de 5 zile. Întrucât mareșalul Antonescu, care se înaintase în grad după cucerirea Odessei, nu a dat curs cererii, Anglia a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
să sufoce credința noastră ortodoxă !”. - „Rugăciuni împotriva necazurilor” și „Rugăciune făcătoare de minuni”, tipărite pe verso, pe prima pagină fiind propunerile efective pentru pelerinaje. - Pr. Iustin Pârvu, ca simbol al opoziției față de modernitatea tehnologică : „Apel către poporul român” sau apel-manifest „Ultimatumul ceresc !”. - Prezentarea fluidă, condensată, a programului fiecărei zile de pelerinaj, a Sectorului de Pelerinaje al Patriarhiei Române. La rândul său, acest „sector” este prezentat ca argument de calitate și seriozitate de către agențiile de turism partenere din provincie : „Toate programele noastre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
noastre cu Uniunea Sovietelor și politicii noastre internaționale" nu erau degăsit în niciun caz în marile capitale occidentale, "cum greșit s-a procedat până acum, ci numai la Moscova" (Mocanu: 1995, 81). În primăvara anului 1945 Vîșinski îi adresează un ultimatum regelui Mihai pentru numirea unui guvern integral controlabil de către sovietici. Monarhul, încurajat de recenta conferință de la Yalta, unde se adoptase principiul consultărilor colective a celor trei "mari" în privința problemelor politice din țările ocupate (Stokes: 1991, 15, 18) speră să poată
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în inima Germaniei și a Europei" se putea citi în manualul de Socialism științific apărut la Editura Politică în 1962 (1962: 457). Orașul ar fi urmat să devină o zonă liberă, demilitarizată. Sesizând capcana, Statele Unite au refuzat propunerea sovietică, în ciuda ultimatumurilor Moscovei. Neacceptarea soluției sovietice nu a făcut decât să îl irite pe Hrușciov, o fire și așa deosebit de impulsivă. Sub pretextul "normalizării" relațiilor dintre statele germane și mai ales a relațiilor dintre puterile victorioase în 1945, Hrușciov, pentru care "Berlinul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
două clase de liceu. Și după aceea? După ce am venit acasă pentru vacanța dintre a II-a și a III-a, a sosit momentul de grație din 28 iunie 1940, când a avut loc acea tragedie - dacă vreți, națională - a ultimatumului dat de sovietici, prin care au solicitat cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Herța era Însă În județul Dorohoi - ca atare, nimeni nu se aștepta să ne trezim cu trupele sovietice În Herța, deoarece granița cu vechea Bucovină, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu se aștepta să ne trezim cu trupele sovietice În Herța, deoarece granița cu vechea Bucovină, care aparținuse până În 1918 Imperiului Austro-Ungar, era la 15 km nord de Herța, Într-un sat, Mamornița. Și totuși, Într-o dimineață, imediat după ultimatum, ne-am trezit cu blindatele sovietice În Herța: nimeni n-a știut despre ce e vorba, toți spuneau că e o greșeală, că se vor retrage. Era o Întreagă forfotă, toată lumea era dată peste cap, pentru că nimeni nu se aștepta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și în Balcani, interese periclitate de existența unei Românii care nu mai este dispusă să tacă mâlc, cu capul în jos. Oricât de perfecționată a fost diplomația sovietică, nu a găsit o formulă juridică inatacabilă, în legătură cu teritoriile smulse României prin ultimatumul din 26-28 iunie 1940. Formula „granița dintre România și URSS se stabilește 361 în baza acordului din iunie 1940”, introdusă în textul Tratatului de pace din 1947, nu are nici o bază juridică: nu a fost nici un acord, nu s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
toate acestea a proclamat adesea principiul "fiecare națiune între granițele ei sfinte". Dar care erau granițele diferitelor naționalități într-o regiune atît de amestecată ca Banatul? Clémenceau s-a înfuriat mai ales pe români, iar Puterile i-au prezentat un ultimatum României. Indignarea lui Clémenceau era artificială. El ar fi trebuit să știe că naționalismul integral era o cale cu sens unic și să-și amintească de promisiunile făcute românilor în 1916. În cele din urmă, în iulie 1919, Banatul a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o mai puteau face. În cursul după-amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroană. Aici a aflat că Stalin primise de la Hitler undă verde în privința ultimei sale obligații contractuale inclusă în pactul dintre ei, Basarabia și nu numai atît9. Ultimatumul sovietic era concis și lipsit de echivoc, reclamînd transferarea teritoriului în cel mai scurt timp. Așa cum le-a spus Iorga alor lui, la Consiliul de Coroană fuseseră prezente toate "somitățile" regimului. Regele și majoritatea celorlalți au hotărît să cedeze. Potrivit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
rușii l-au respectat pînă în 1870. Anul 1918 a adus cu el autodeterminarea acestui ținut. Declarația demonstra că Bucovina de Nord nu aparținuse niciodată Rusiei. Mai mult, se sublinia faptul că nu avuseseră loc nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum încălcînd dreptul la autodeterminare a trei milioane de țărani români. România declara solemn că refuză să recunoască o asemenea violare a legilor internaționale. Acest document era "semnat de fondatorii autodeterminării României Mari". Toți cei care jucau un rol în viața
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Credea că are de-a face cu poliția austro-ungară sau cu "Ohrana" țaristă 14. Secesiunea, date fiind sutele de mii de locuitori evrei, a adus din nou în prim-plan chestiunea evreiască. În învălmășeala creată de termenul scurt stabilit de ultimatumul rușilor și de retragerea haotică a românilor s-au întîmplat multe care n-ar fi trebuit să se întîmple. În euforia creată de plecarea românilor, populația evreiască și slavă, amintindu-și de cele două decenii de abuzuri, a tratat retragerea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Război Mondial. Începând din 1939 am fost concentrat în mai multe rânduri în Moldova și apoi în Basarabia. Pe 26 iunie 1940, am primit ordin să încetăm lucru’, să ne echipăm imediat și să ne întoarcem la Chișinău, fiindcă primiserăm ultimatum din partea Rusiei să cedăm Basarabia. Ne-am încolonat cu capul plecat, destul de triști și ne-am pus în marș în coloană spre Chișinău. Am reușit cu greu să ajungem la Albița în cadrul termenului de patru zile, și-am trecut în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cald. Înainte de amiază Nacu, examinat tarifele. După-amiaza Elisabeta, Wilhelmy și alte câteva persoane fac muzică. Ora 3 plimbare cu trăsura, Filaret, Cotroceni, în grădină, unde totul e înverzit. Ora 4½ înapoi. Cu Elisabeta. Grecia a fost redusă la tăcere prin ultimatumul marilor puteri. Trebuie să dezarmeze. Masaj. Piquet cu Elisabeta. +12°R. Vântos. Vineri, 18/30 aprilie Vreme minunată, frig, vânt. Au fost încă prea puține ploi. Ora 10½ Brătianu. Ședința Comisiei pentru comerț urmează să fie deschisă mâine. După-amiaza audiențe
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
fi cutezat. Pregătește‑te să pleci la Roma, căci nu vreau să punem în primejdie siguranța cetății, începând un război din pricina ta. Michelangelo se va decide să se întoarcă atunci când papa intrând cu armatele în Bologna, a trimis un adevărat ultimatum Flo‑ renței. În anul 1508, după o scurtă vreme petrecută la Florența, Michelangelo a plecat la Roma unde a reluat lucrările la mausoleul papei, dar curând a trebu‑ it să abandoneze munca: motivul? Teama superstițioasă a papei a fost întreți
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
fi cutezat. Pregătește‑te să pleci la Roma, căci nu vreau să punem în primejdie siguranța cetății, începând un război din pricina ta. Michelangelo se va decide să se întoarcă atunci când papa intrând cu armatele în Bologna, a trimis un adevărat ultimatum Flo‑ renței. În anul 1508, după o scurtă vreme petrecută la Florența, Michelangelo a plecat la Roma unde a reluat lucrările la mausoleul papei, dar curând a trebu‑ it să abandoneze munca: motivul? Teama superstițioasă a papei a fost întreți
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
șase secretari ai apărării și șase secretari de stat. Adesea, Gamal a fost singura persoană din încăpere în afară de președinte și de interlocutorul său arab. În 1991, la Geneva, el a tradus când James Baker îi dădea omologului său irakian un ultimatum: părăsiți Kuweit-ul sau va fi vai și-amar! În timpul administrației Clinton, i-am cerut uneori lui Gamal să aibă o întâlnire tête-à-tête cu Arafat. Un interpret ca Helal, care cunoaște nu doar limba, ci și politica, personalitățile și cultura unei
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
III-lea și-a confirmat fidelitatea față de Rusia. După răspunsul pozitiv al Rusiei, Anglia promite la rândul ei subvenții Prusiei, dacă va adera la cea de-a patra coaliție (1806-1807). În consecință, la 1 octombrie regele Prusiei a dat un ultimatum de retragere în termen de 10 zile a trupelor franceze dincolo de Rin. Răspunsul lui Napoleon a fost fulgerător: într-o campanie care nu a lăsat nici cea mai mică speranță Prusiei, a pătruns din Bavaria de Nord și Thuringia în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
al armatei de la Viena estimau că era momentul de a folosi atentatul ca pretext pentru a rezolva definitiv problemele cu Serbia. Obținând sprijinul Germaniei 470 prin acordul împăratului Wilhelm al II-lea (5 iulie 1914), guvernul austro-ungar a pregătit un ultimatum pe care l-a remis Serbiei în 23 iulie, orele 18471, în momentul în care președintele Franței, Raymond Poincaré, în vizită oficială la Sankt-Petersburg, se pregătea să se reîntoarcă în țară, făcând dificilă comunicarea între cele două țări472. Berlinul și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în care președintele Franței, Raymond Poincaré, în vizită oficială la Sankt-Petersburg, se pregătea să se reîntoarcă în țară, făcând dificilă comunicarea între cele două țări472. Berlinul și Viena sperau ca, acționând foarte repede, să deschidă conflictul în Balcani calculând termenii ultimatumului în așa fel încât guvernul de la Belgrad să nu îl poată accepta. De fapt, numai articolul 6, care impunea participarea reprezentanților Austriei la ancheta din Serbia pentru a determina responsabilitățile atentatului, a fost respins de Belgrad. Acest motiv a fost
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]