1,424 matches
-
e machiată, și poartă un halat vechi și grotesc. Eu sunt nevoită să îmi țin mâna la gură ca să-mi înăbuș râsul care crește înăuntru. Sophie nu mai spune nimic, nu mai poate spune nimic. E absolut, sută la sută uluită și se dă la o parte, arătând în sus, cu o privire șocată. Ben îi zâmbește în semn de mulțumire și începe să urce scările, în timp ce eu încep să le cobor. Ne întâlnim la mijloc. ― Să vă distrați, strigă Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
programe nu foarte diferite de ale dumneavoastră. Din nefericire, nu am probă de ecran, dar atașez o fotografie și CV-ul meu. Aștept cu nerăbdare să primesc vești de la dvs.“ ― Gata, spun eu, lăsând stiloul jos. Ben clatină din cap uluit. ― Doamne, Jemima, exclamă el, recitindu-mi cuvintele. Ești uimitoare. ― Știu, suspin eu. Aș vrea doar să și observe cineva asta. ― E pur și simplu atât de inspirat, spune el, și atunci un zâmbet larg i se întinde pe toată fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
că nu s-ar deranja nimeni în ce îi privește pe reporterii de la London Daytime Television. ― Ce crezi despre prezentatorii știrilor de la BBC? ― Asta vrei să faci? Ben geme mimând extazul. ― Mor să ajung prezentator de știri la BBC. Sunt uluită. ― Ei bine, n-aș fi pariat niciodată pe asta. ― Sunt multe lucruri legate de mine pe care nu le știi, spune Ben pe un ton glumeț, în timp ce-și începe prânzul. ― Deci, intervine Geraldine, strecurându-se între noi. Jemima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
îl place pe Ben și cum crede că Diana e un lup îmbrăcat în miel, vrea să-l scoată de acolo, orice-ar fi. Geraldine pare șocată, dar își dă seama rapid că e un moment clasic. ― Clasic! murmură ea uluită, uitându-se la Sophie. Sophie, naivă cum e, pare să fi hotărât în mai puțin de un minut că Ben a fost în mod clar acaparat de această blondă uscată și mult prea în vârstă pentru el. Așa că în timp ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
adevărată, o melodie pe care-o recunosc vag, răzbate din fiecare colț. Deși toți cei de aici transpiră din greu, toți arată fantastic, transpirația nu pare decât să le scoată în evidență bronzul lucitor și corpurile perfecte. ― Doamne, șoptesc eu uluită. Nici nu se compară cum sala la care merg eu, unde cei mai mulți oameni sunt acolo fie pentru că sunt la nivelul de dinainte de slăbit și arată oribil, fie din cauză că sala e un loc unde poți admira și fi admirat. Oamenii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
am adus vorba de școala la care am mers. „Trebuie să-l știi pe fiul meu“, mi-a spus ea atunci, și a scos din protofel o poză de-a lui Brad. Îmi amintesc că mă holbam la poza aia uluită, nevenindu-mi să cred. Deși am recunoscut că-l știam, nu i-am spus niciodată ce simțeam pentru el. Chiar și când după ce am plecat de acolo, am păstrat legătura cu Judy, care-mi spunea mereu ce mai făcea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
japonezi să fie câtuși de puțin știrbită. De aceea, se străduia ca în fața străinilor să nu se arate deloc uimit de feluritele lucruri noi de pe corabie pe care le întâlnea pentru prima dată în viață. Chiar și senior Matsuki? întrebă uluit samuraiul. Da. Nu înțelegea ce avea de gând omul acesta cu chip posomorât și palid. În ziua aceea Matsuki stătuse cu spatele la el, adâncit în gânduri. Mai devreme, parcă scuipând cuvintele printre dinți, îi spusese că ei sunt carne de tun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
învățase de la secund să folosească busola și atunci Tanaka se pornise dintr-o dată să-l mustre. Nu poți să fii puțin mai cumpănit? Dacă o să apărem ca niște flușturatici în ochii străinilor, onoarea noastră de soli o să aibă de suferit! Uluit, Nishi rămase pentru o clipă fără grai, dar apoi răspunse: — De ce? Chiar dacă sunt străini, putem învăța de la ei multe lucruri. Străinii au fost cei care ne-au adus puștile și praful de pușcă pe când noi nu știam să mânuim decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
asudată toată și își lipi fața de a lui. „Degeaba pleci”, murmură ea gâfâind, „tot n-o să primim înapoi pământurile din Kurokawa.” El se retrase de lângă Riku și o întrebă speriat: „Știe și unchiul?” O văzu încuviințând și se ridică uluit. În acel moment se trezi. Se murdărise. Dintr-un colț al cabinei încă umed din cauza inundației din timpul furtunii, se auzeau sforăiturile când mai puternice, când mai slabe ale unuia dintre tovarășii săi. Era Tanaka. „A fost vis” oftă samuraiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înăbușiți. Apoi, cu băgare de seamă, dintre buruieni se iți un cap negru. Sângele se prelingea pe chipul ars de soare. Din iarbă se ridicară la unison niște spanioli înarmați. Dădură cu ochii de japonezi și se holbară la ei uluiți până când, în cele din urmă, îl văzură pe Velasco. Sunt preot. Velasco își ridică brațele și se apropie de ei printre măslini. După ce vorbi cu omul acela pe ai cărui obraji petele de sânge se uscau asemeni unor petale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
călătoria până aici în Spania am îndurat-o... doar din dorința de a-mi îndeplini îndatorirea. N-am să mă întorc în Japonia cu mâna goală. Sunt gata să merg... chiar și până la capătul pământului. Samuraiul era de-a dreptul uluit. Știa foarte bine ce rădăcini adânci avea în inima acestui om dorința de a-și primi înapoi pământurile de odinioară și că primise această însărcinare, ca să împlinească așteptările familiei. Dar își dădea seama că abia acum înțelegea cu adevărat cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
riscurile. Înainte, atenția Îi fusese concentrată pe viitor, proiecte viitoare, clienți viitori, extinderi pe viitor. Acum Însă viața Însemna Înainte și acum. Heidi râse. — Ești ridicol, nu mai glumi. S-ar putea să nu glumesc. Ea amuți și Îl privi uluită. Moff Îi trase ușor fața lângă a lui și o sărută delicat. —Frumos. Cel mai bun sărut de care am avut parte În ultimele două săptămâni. —Și eu, spuse ea Încet. Și cu acea Încuviințare, o cuprinse ușor, iar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nevoie să se ostenească: o găsesc în luna ei. 25. Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ți usca gîtlejul de sete! Dar tu zici: "Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini, și vreau să merg după ei." 26. Cum rămîne uluit un hoț cînd este prins, așa de uluiți vor rămîne cei din casa lui Israel, ei, împărații lor, căpeteniile lor, preoții lor și proorocii lor. 27. Ei zic lemnului: "Tu ești tatăl meu!" și pietrei: "Tu mi-ai dat via
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ei. 25. Nu te lăsa cu picioarele goale, nu-ți usca gîtlejul de sete! Dar tu zici: "Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini, și vreau să merg după ei." 26. Cum rămîne uluit un hoț cînd este prins, așa de uluiți vor rămîne cei din casa lui Israel, ei, împărații lor, căpeteniile lor, preoții lor și proorocii lor. 27. Ei zic lemnului: "Tu ești tatăl meu!" și pietrei: "Tu mi-ai dat via ta!" Căci ei Îmi întorc spatele și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
nu pot să confirm verdicitatea zvonului.) «Ceva nu e în regulă, să mergem la spital», am zis eu. Am reușit să o ridic pe femeie și, împreună cu domnul acela, am mers la biroul din stație. Angajatul de acolo părea cam uluit, dar a dat telefon la ambulanță. A format numărul, însă la capătul celălalt nu răspundea nimeni. Atunci am simțit pentru prima oară frica. Tot ceea ce crezusem până în acel moment se dusese pe apa sâmbetei. Era un haos total. Metroul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
când am văzut că doar în șase zile corpul i s-a metamorfozat în așa hal. Până și șoldurile îi erau lăsate. Pentru că a practicat mult timp tenis, avea picioare musculoase. Acum nu mai rămăseseră decât pielea și oasele. Eram uluită.“ „În a treia zi mi-au băgat un tub în stomac. Gâtul îmi era plin cu flegmă, de aceea aveam spasme în stomac. Începusem să scot afară sucul gastric prin sughițuri și pentru asta mi-au băgat tubul. Când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de transfer. Acolo niște observatori stăteau pe vine. Deja era nebunie. Douăzeci, treizeci de oameni erau prăbușiți la pământ, cu fața în sus. Celor care stăteau așa, alții le băgaseră batiste în gură. Nu pricepeam nimic. Pe când stăteam și priveam uluit, a apărut o ambulanță. Trebuia să ajung la muncă, așa că am început să merg pe jos până la Ningyōchō. Atunci, nu aveam nimic. Nimic neobișnuit. Mergeam și, când mă uit, pământul era vălurit și moale. Eram sigur că e cutremur. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
că am pregătit aceste lucruri de demult, și că le-am hotărît din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăți tari în niște mormane de dărîmături. 27. Și locuitorii lor sunt neputincioși, spăimîntați și uluiți: sunt ca iarba de pe cîmp și verdeața fragedă, ca iarba de pe acoperișuri, și ca grîul care se usucă înainte de a da în spic. 28. Dar Eu știu cînd stai jos, cînd ieși afară, cînd intri, și cînd ești mînios împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
închina înaintea ta, și-ți vor zice rugîndu-te: Numai la tine se află Dumnezeu, și nu este alt Dumnezeu afară de El." 15. Dar Tu ești un Dumnezeu care Te ascunzi Tu, Dumnezeul lui Israel, Mîntuitorule! 16. Toți sunt rușinați și uluiți, toți pleacă plini de ocară, făuritorii idolilor. 17. Dar Israel va fi mîntuit de Domnul, cu o mîntuire veșnică. Voi nu veți fi nici rușinați, nici înfruntați, în veci. 18. Căci așa vorbește Domnul, Făcătorul cerurilor, singurul Dumnezeu care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
-l epuizeze în vreo privință. Sau, dacă am căuta să i vedem părțile, poate să ne apară haotic. Termenii care încearcă să-l descrie ajung discor danți, într-o înșiruire contingentă, ca și cum ar fi în joc spu sele unui copil uluit de ceea ce poate să vadă. Ca și în alte ca zuri, apocriful chinez anunță arbitrarul, practică haosul ca atare. Însă față de alte încercări, cu intenție savantă, o face într-o manieră desăvârșită, liberă. În consecință, nu aș crede că te
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
părți care săl epuizeze în vreo privință. Sau, dacă am căuta să i vedem părțile, poate să ne apară haotic. Termenii care încearcă săl descrie ajung discor danți, întro înșiruire contingentă, ca și cum ar fi în joc spu sele unui copil uluit de ceea ce poate să vadă. Ca și în alte ca zuri, apocriful chinez anunță arbitrarul, practică haosul ca atare. Însă față de alte încercări, cu intenție savantă, o face întro manieră desăvârșită, liberă. În consecință, nu aș crede că te poți
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
se uită la ea. - Hm! făcu el. - Sunteți domnul Lesley Craig? Craig se trezi mai bine din visare. - Da, de ce? Eu... ce... - O.K. fetelor, zise tânăra femeie. Surprinzător, în mâinile lor apărură revolvere. Luceau metalic în soare. Înainte ca uluitul Craig să poată privi mai bine la ele, mâinile femeilor îl apucară și-l împinseră către una din limuzine. El ar fi putut să se opună. Dar nu o făcu. Nu avea nici un sentiment al pericolului. În creierul lui era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Gândi cu mirare: "Ei, sunt pe cale să leșin". Greața îi dispăru. Atent, Craig se ridică în picioare și-și umplu un pahar cu apă. Așezându-se din nou, își ridică paharul la buze și văzu că mâna îi tremura. Rămase uluit. Își dădu seama cu seriozitate că lăsase într-adevăr ca situația să-l afecteze. Slavă Domnului, partea cea mai rea din punct de vedere personal trecuse; nu trecuse de tot, e adevărat. Dar cel puțin își clarificase originea. Imediat ce va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Avusese de gând să continue, lovind-o cu cuvintele. Dar reacția ei îl opri. - Ce ai făcut? întrebă cu o voce stridentă. Craig înțelesese clar și cu uimire că pierduse inițiativa. Venise rândul lui să privească și să se simtă uluit. Văzu cum fața ei se albește și mai tare sub fard. O față încordată, contorsionată, ochii dilatați. Veni spre el cu un mers ciudat și lipsit de grație. Degetele ei îi apucară brațul; și, grele ca de piatră, îi striveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
absent. Asta nu se poate. - S-ar putea, zise Craig, dacă placa de plumb ar fi predurificată electric și dacă ai utiliza un tub de protecție cu cinci grile, de tipul celor folosite pentru a regla puterea. Ar... Se opri uluit. Detaliile se aflau, clare și precise, în mintea lui. Făcu un calcul mintal apoi, ridicând privirea, văzu ochii strălucitori ai Anrellei ațintiți asupra lui. După un moment, privirea ei se întunecă. Ea rosti șovăitor: - Cred că știu ce urmărești. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]