2,170 matches
-
în spațiul de limbă germană. Pentru cititorii români a îngrijit și prefațat, în 1968, o cuprinzătoare antologie din literatura austriacă modernă. Antologii: Proza austriacă modernă, I-II, pref. edit., București, 1968. Traduceri: Francisc Munteanu, Der Himmel beginnt beim dritten Stockwerk und andere Erzählungen, București, 1964; Nichita Stănescu, 11 elegii - 11 Elegien, ed. bilingvă, postfața trad., București, 1969; Fische und Vögel. Junge rumänische Lyrik, Regensburg, 1970 (în colaborare cu Wolf Peter Schnetz); Magdalena Constantinescu, Briefe über die Grenze, Göttingen, 1978; Zeitgenössische Dichter
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
literatura austriacă modernă. Antologii: Proza austriacă modernă, I-II, pref. edit., București, 1968. Traduceri: Francisc Munteanu, Der Himmel beginnt beim dritten Stockwerk und andere Erzählungen, București, 1964; Nichita Stănescu, 11 elegii - 11 Elegien, ed. bilingvă, postfața trad., București, 1969; Fische und Vögel. Junge rumänische Lyrik, Regensburg, 1970 (în colaborare cu Wolf Peter Schnetz); Magdalena Constantinescu, Briefe über die Grenze, Göttingen, 1978; Zeitgenössische Dichter aus Rumänien, București, 1981; Norman Manea, Trennwand, Göttingen, 1992 (în colaborare); Gefährliche Serpentinen. Rumänische Lyrik der Gegenwart, Berlin
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
1979; G. Călinescu, Honigmond, Timișoara, 1981; Historische Novellen aus der rumänischen Literatur, îngr. și postfață Lucian Hanu, București, 1981; Constantin Țoiu, Die Galerie mit wildem Wein, București, 1987 (în colaborare cu Helga Reiter); Mircea Vaida-Voievod, Lucian Blaga. Ein rumänischer Dichter und die deutsche Literatur, Zürich-New York, 1992; Hans Diplich, Viața călugăriței Patricia Zimmermann, Timișoara, 1997 (în colaborare cu Beatrice Stanciu). Repere bibliografice: A. Ga. [Anneli Ute Gabanyi], Rumänische Literatur in deutscher Übersetzung, în Rumänisch-deutsche Interferenzen, îngr. Klaus Heitmann, Heidelberg, 1986; Ion
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
dem romänischen Volksleben, Brașov, 1870; Kleinrussische Volkslieder, Leipzig, 1888. Repere bibliografice: Friedrich Schuller, Schriftsteller. Lexikon der Siebenbürger Deutschen, IV, Sibiu, 1902, 441; Erich Beck, Bibliographie zur Landeskunde der Bukowina. Literatur bis Jahre 1965, München, 1966, passim; Ludwig Adolf Simiginowicz-Staufe. Dichter und Schriftsteller, „Der Süddeutsche” (München), 1963, 2, 5; Virgil Tempeanu, Vechi traducători germani ai prozei românești, SLU, 1969; Anca Goția, Din corespondența lui L. A. Simiginowicz-Staufe cu Astra, T, 1986, 9; Joachim Wittstock, Scriitorul bucovinean Ludwig Adolf Simiginowicz-Staufe în Transilvania, „Filosofie și
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
1998. Enăchescu, C., Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, București, 2002. Enăchescu, C., Tratat de psihopatologie, ediția a II-a, Editura Tehnică, București, 2001. Enăchescu, D.S., „Sterilizarea eugenică”, în Revista de medicină legală, 1, 2. Erhardt, H.; Vilinger, W., „Forensische und administrative Psychiatrie”, în Psychiatrie des Gegenwart, vol. III, Springer, Berlin, 1961. Escher, F., „De l’usage du bon sens en médecine”, în Méd. Hyg., 45, 1987. Ey, H.; Bernard, P.; Brisset, Ch., Manuel de psychiatrie, Masson, Paris, 1970. Faris, R.E.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Ateneu”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza»”, „Cronica”, „Curierul de Iași”, „Revista română” ș.a. Câteva contribuții i s-au tipărit în publicații din străinătate: „Cahiers Benjamin Fondane” (Paris-Ierusalim), „Wissenschaftsstrukturen in Rumänien vor und nach 1989. Funktionsmodelle und Entwürfe” (Tübingen). O documentare impresionantă și, nu mai puțin, o judecată aptă să pună ordine în hățișul de date vădește „schița istorică” Teatrul românesc la Timișoara, realizată pentru Institut für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde din Tübingen
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Ateneu”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza»”, „Cronica”, „Curierul de Iași”, „Revista română” ș.a. Câteva contribuții i s-au tipărit în publicații din străinătate: „Cahiers Benjamin Fondane” (Paris-Ierusalim), „Wissenschaftsstrukturen in Rumänien vor und nach 1989. Funktionsmodelle und Entwürfe” (Tübingen). O documentare impresionantă și, nu mai puțin, o judecată aptă să pună ordine în hățișul de date vădește „schița istorică” Teatrul românesc la Timișoara, realizată pentru Institut für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde din Tübingen. Este coautor la Dicționarul
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
sensul că Întrunea atributele reclamate de forurile reprezentative românești la 1857) <ref id="29"> 29 T. W. Riker, Cum s-a Înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale, București, 1944, passim; Lothar Maier, Rumänien auf dem Weg zur Unabhängigkeitserklärung 1866-1877. Schein und Wirklichkeit liberaler Verfassung und staatlicher Souveränität, Heidelberg, f.a., p. 391-405; Keith Hitchins, România 1866-1947, București, 1994, p. 27-54; Gerald Volkmer, Außenpolitische Orientierungsmuster Rumäniens im europäischen Kontext 1866-1918, În vol. Die Hohenzollern in Rumänien 1866-1947. Eine monarchische Herrschaftsordnung im europäischen Kontext
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
momentului istoric, care, nerevendicându-se explicit de la nici una din direcțiile ideologice interbelice, continuă într-o oarecare măsură gândirismul. De factură expresionistă, „goticul moldovenesc”, cum a fost definit specificul literaturii iconariste, își căuta sursele în romantismul german și în fenomenul Sturm und Drang-ului, S. mizând pe capacitatea provinciei, concept aproape filosofic, de a resuscita energiile creatoare și de a fixa destinul neamului pe un făgaș istoric, creator. În viziunea lui, poezia este altceva decât literatura, pe care o caracterizează prin artificialitatea
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
klinischen Psychiatrie” în Salzburger Std. Philosophie, 9, 1971. Tellenbach, H., „Die Begrüdung psychiatrischer Erfahrug und psychiatrischer Methoden în philosophischen Konzepzionen von Wesen des Menschen” în H.G. Gadamer und P. Volger Neue Anthropologie, Vol. VI, DTV, München, 1975. Tellenbach, H., Geschmack und Atomsphäre, O. Müller Verlag, Salzburg, 1968. Tellenbach, H., Melancholie, Springer, Berlin, 1983. Tellenbach, H., Psychiatrie als geistige Medizin, München, 1987. Thoret, Y., „La clinique psychiatrique comme texte” în Evol. Psychiat., 50, 1985. Thoret, Y., „Psychiatrie parlée, psychiatrie écrite” în Evol
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Despre rolul educativ al predicii, în conformitate cu exigențele curriculare ale trivium-ului în secolele al IV-lea și al V-lea, cf. J. Gaudemet, L’Eglise dans l’Empire romain (IVe-Ve siècles), Sirey, Paris, 1958, pp. 593-597, și F. Probst, Katechese und Predigt vom Anfang des vierten bis zum Ende des sechsten Jahrhunderts, Breslau, 1884. De asemenea, la Grigore cel Mare (Epistula III): Tua predicatione qui litteras nesciunt, quid divinitus precipiatur, agnoscent („Prin predica ta, cei ce nu cunosc literele află ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
462-400? î.Hr.) - deși nu a fost sofist practician, ci mai curând om politic, a rămas în memoria contemporanilor datorită dialogului platonic Critias. Exegeze: A. Levy, „Sulla sofistica. Studi introducttivi”, Sophia, mai multe numere din 1937; H. Pater, Der Tyrann Kritiasa und die Sophistik, Fastshr, Gundert, 1976 (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2; Guthrie, op. cit.; Untersteiner, op. cit.; Jäger, op. cit.). d) Despre Antiphon Sofistul (secolul al IV-lea î.Hr.), texte din Diels-Kranz, op. cit.; lexiconul Suda; Aristotel, Fizica, A, 2; Atenaios, Ospățul înțelepților, Minerva, București
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nature des Mystères d’Éleusis (trad. rom.: Originea și natura Misterelor de la Eleusis, Meta, București, 1999); M. Eliade, Aspects du Mythe, Gallimard, Paris, 1963; R. Caillois, L’Homme et le Sacré, Gallimard, Paris, 1950. 23. W.F. Otto, Dionysos. Mythos und Kultus, Frankfurt am Main, 1933; H. Jeanmaire, Dionysos. Histoire du culte de Bacchus, Payot, Paris, 1951; K. Kerenyi, Die Herkunft der Dionysosreligion nach dem heutigen Stand der Forschung, Westdt. Verl., Köln, 1956; Rhode, op. cit.; Dodds, op. cit. 24. Rhode, op. cit.; Dodds
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
H. Usener, „Organisation der Wissenschaftlichen Arbeit: Bilder aus der Geschichte der Wissenschaft”, Vorträge und Aufsätze, Leipzig, Berlin, 1907, p. 67. Alți cercetători s-au stăduit să demonstreze că Akademia era o autentică universitate - de exemplu, E. Howald, Die Platonische Akademie und die Moderne Universitas Litterarum: Eine Rektoratsrede, Zürich, 1924. 7. P. Boyancé, op. cit. (apud Marrou, op. cit., p. 390). Despre religiozitatea Akademiei, vezi și O. Reverdin, La religion de la Cité platonicienne, De Boccard, Paris, 1945. 8. Caracterul sacru al Akademiei a fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zur Phänomenologie des inneren Zeitbewusstseins). Pensionarul Husserl publică apoi, succesiv: Logică formală și transcendentală (Formale und transzendentale Logik, 1929); Meditații carteziene (Méditations cartésiennes. Introduction à la Phénoménologie, 1931); și Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală (Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie, 1936). După moartea lui Husserl, elevul său de la Freiburg, R.P. van Breda, temându-se de antisemitismul hitlerist, a transportat clandestin la Louvain (Franța) biblioteca și lucrările nepublicate ale lui Husserl. S-a descoperit, cu surprindere, că, deși
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost profesorul său Heinrich Rickert, vestitul filosof. El i-a atras atenția asupra a două scrieri ale lui Emil Lask, care murise ca soldat, în 1915, pe frontul din Galiția: Logica filosofiei și teoria categoriilor (Die Logik der Philosophie und die Kategorienlehre, 1911) și Filosofia dreptului (Die Lehre vom Urteil, 1912). Erau lucrări puternic influențate de cercetările logice ale lui Husserl. Ele l-au determinat să mai studieze, încă odată, lucrările marelui fenomenolog. În Mein Weg Heidegger mărturisește că „și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1946); Scrisoare despre umanism (Brief über den „Humanismus”, 1946); Experiența gândirii (Aus der Erfahrung des Denkens, 1947); Răsturnarea (Die Kehre, 1949); Lucrul (Das Ding, 1950); Limba (Die Sprache, 1950); Principiul temeiului (Der Satz vom Grund, 1956); Hegel și grecii (Hegel und die Griechen, 1958); Sfârșitul filosofiei și sarcina gândirii (Das Ende der Philosophie und die Aufgabe des Denkens, 1964); Fenomenologie și teologie (Phänomenologie und Theologie, 1970); Gânduri (Gedachtes, 1971). 105. G. Willis, „Phenomenological Methodologies in Curriculum”, Journal of Curriculum Theorizing, 1
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Erfahrung des Denkens, 1947); Răsturnarea (Die Kehre, 1949); Lucrul (Das Ding, 1950); Limba (Die Sprache, 1950); Principiul temeiului (Der Satz vom Grund, 1956); Hegel și grecii (Hegel und die Griechen, 1958); Sfârșitul filosofiei și sarcina gândirii (Das Ende der Philosophie und die Aufgabe des Denkens, 1964); Fenomenologie și teologie (Phänomenologie und Theologie, 1970); Gânduri (Gedachtes, 1971). 105. G. Willis, „Phenomenological Methodologies in Curriculum”, Journal of Curriculum Theorizing, 1 (1), 1979, pp. 65-79. 106. Ibidem, pp. 173-174. 107. W. Pinar, M. Grumet
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ariès, Ph., Duby, G. (coord.) (1994-1997), Istoria vieții private, vol. I-VIII, Meridiane, București (ed. fr.: 1985). Borscheid, P. (1987), „Alltagsgeschichte - Modetorheit oder neues Tor zur Vergangenheit?”, în W. Schieder, V. Sellin (ed.), Sozialgeschichte in Deutschland, vol. III, Soziales Verhalten und soziale Aktionsformen in der Geschichte, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen. Bourdieu, P. (1980), Questions de sociologie, Minuit, Paris. Burguière, A. (1978), „L’Anthropologie historique”, în J. Le Goff, R. Chartier, J. Revel (ed.), La nouvelle histoire, Retz, Paris. Burguière, A. (1986), Dictionnaire
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Burke (ed.), New Perspectives on Historical Writing, Polity Press, Cambridge. Thompson, E.P. (1963), The Making of the English Working Class, Gollancz, Londra. Wehler, H.-U. (1985), „Königsweg zu neuen Ufern oder Irrgarten der Illusionen? Die westdeutsche Alltagsgeschichte: Geschichte «von innen» und «von unten»”, în F.J.Brüggemeier, J.Kocka (ed.), Geschichte von unten - Geschichte von innen. Kontroversen um die Alltagsgeschichte, Fernuniversität, Haga. Manipularea contextului și controlul reprezentărilor socialetc "Manipularea contextului Și controlul reprezentărilor sociale" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" Conceptul de reprezentare socială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mal ou réquisitoire pour servir au procès posthume de Lénine, Trotsky, Staline, Fallois, Paris. Watson, G. (1999), La Littérature oubliée du socialisme. Essai sur une mémoire refoulée, Nil, Paris (prima ediție în limba engleză: 1997). Weinrich, H. (1997), Lethe. Kunst und Kritik des Vergessens, Beck, München. Context social și practici cotidiene - o rememoraretc "Context social Și practici cotidiene - o rememorare" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" Ultimul număr al revistei pariziene Connexions (80, 2004), revistă de psihosociologie și științe umane, reunește studii și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și al lui Anghel Rădulescu, mic comerciant. Urmează gimnaziul și liceul la Buzău. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din București, cu teza Morala stoică (1893), obține titlul de doctor în filosofie la Leipzig cu teza Über das Leben und die Philosophie Contas (1901). Funcționează ca profesor de liceu în București (la „Sf. Sava”, „Matei Basarab”, „Mihai Viteazul”, Gh. Lazăr”) și tot aici, din 1913, ca profesor de pedagogie, sociologie, etică și estetică la Universitate, fiind titularizat în 1923. A
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
literatura română pentru gimnazii și licee. Preocupat intens de educație, transpune în românește Lienhard und Gertrud, romanul lui J.H. Pestalozzi, și întocmește o sinteză privitoare la viața și opera ilustrului pedagog elvețian. SCRIERI: Morala stoică, București, 1893; Über das Leben und die Philosophie Contas, Leipzig, 1902; Probleme ale culturii românești, București, 1902; Johann Heinrich Pestalozzi, București, 1910; Studii, București, 1910; Despre Eminescu, îngr. Marcela Chiriță și Mioara Neagu, Buzău, 1995. Ediții: Titu Maiorescu, Istoria contimporană a României (1866-1900), pref. edit., București
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
bibliografice: Mircea Popa, Bibliografia analitică a cărților populare laice, „Synthesis”, 1977, 4; Irmgard Lackner, „Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice”, „Berichte im Auftrag der internationalen Arbeitsgemeinschaft für Forschung zum romanischen Volksbuch”, 1977; Irmgard Lackner, Der germanistische Volksbuchbegriff und die Volksbuchkonzeption in der rumänischen Volksbuchforschung, „Studien zur rumänischen Sprache und Literatur” (Salzburg), 1984, 6; Virgil Cândea, „De nuptiis Mercurii et Philologiae”, LL, 1997, 2; Mihai Mitu, „De nuptiis Mercurii et Philologiae”, RITL, 1997, 1-2. N.M.
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
deutschen Regionalliteraturen în Rumänien. 1918-1944, 1997 ș.a.). SCRIERI: Intrepretationen deutscher und rumäniendeutscher Lyrik ( în colaborare), Cluj, 1971; Reflexe. Kritische Beiträge zur rumäniendeutschen Gegenwartsliteratur (în colaborare), Cluj-Napoca, 1977; Die rumäniendeutsche Lyrik nach 1944, Cluj-Napoca, 1980; Lesezeichen, Cluj-Napoca, 1986; Worte als Gefahr und Gefährdung (în colaborare cu Ștefan Sienerth), München, 1993; Die deutschen Regionalliteraturen în Rumänien. 1918-1944 (în colaborare cu Ștefan Sienerth), München, 1997; Schriftsteller zwischen (zwei) Sprachen und Kulturen (în colaborare cu Antal Mádl), München, 1999; Karl Kurt Klein (în colaborare cu
MOTZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]