1,026 matches
-
tot așa de frumoase, nu trage. Observația aceasta extraordinară o făcusem și eu, în cariera mea destul de lungă de pescar. Probabil că se pregătește vânt cu ploaie, adăogeau meșterii cei mai bătrâni și mai pricepuți. Însă, câteodată, crapul vine la undiță și înainte de vânt cu ploaie, după cum vine și în urma unor asemenea manifestări meteorice. Unii emiteau părerea că apa ar fi prea caldă; alții că peștele are încă mâncare din bielșug. Cunoșteam valoarea tuturor argumentelor acestora; le ascultam cu liniște și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
umede de toamnă, toate înserările înșelătoare de primăvară la vânat, toate erau răzbunate. Mai ales simțeam că curge din mine jilăveala acelei ierni târzii de unde veneam, care-mi furișase în măduvă reumatismul zloatei. Înțelegeam că nu nimerisem acolo ca să înșir undițile pe marginea luntrii, ci ca să mă ardă și să mă curețe de iarnă soarele biruitor. Mi-am trezit luntrașul turtucăian, care dormita cu fruntea pe genunchi, și am pornit domol, prin florile de lumină presărate de sălcii pe luciul lacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îi aduc și pe dumnealor unde te duci acum dumneata. Am întrebat zâmbind: Unde m-oi fi ducând eu, Ștefan Gâdea? —Dumneata te duci acum în Fundul Lintiții, răspunse barcagiul. Este acolo colibă și polog. Dormi bine, iar mâne dimineață arunci undița în gârlă, cu câștig. Este pește acolo, sodom; dacă vei avea noroc, poți prinde și pe împăratu crapilor. Mă mulțămesc și cu crapi de rând, Ștefan Gâdea. Se poate și să nu prind nimic. Imposibil, boierule; acolo e altă socoteală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pește acolo, sodom; dacă vei avea noroc, poți prinde și pe împăratu crapilor. Mă mulțămesc și cu crapi de rând, Ștefan Gâdea. Se poate și să nu prind nimic. Imposibil, boierule; acolo e altă socoteală. N-a dat nimene cu undița de când e Dunărea; crapul de-acolo n-a învățat șiretlic. Mai adaoge dumneata că la colibă ai pe uncheșul nostru Mitrea Pescăruș. —A! trăiește acolo ș-un uncheș? — Da, domnule. De cum intră puvoaiele în bălți, el se duce la grindul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
verbale pe care, tot de la Gange, Oxus și Nil, triburile rudarilor și breasla pescarilor le-au potrivit cu iscusință contra acestor dușmani. Țânțarii s-au retras pentru puțină vreme. Puteau s-aștepte; aveau înaintea lor mileniile și seriile altor pescari cu undița. —Acuma să mă duc s-aduc mâncarea, a zis uncheșul. S-a dus și a adus cratița. Am adus mâncarea. A stat puțin și s-a gândit. Mâncarea asta mi-a făcut-o o rudăreasă de aci din sat. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
arată cui îi place. Acu nu mai arată nici lui Gogu. A arăta altuia, pe care-l va alege dânsa. Mulțumesc pentru vin; pahar de vin, pahar de tinereță. Eu socot, domnule, că dacă azi n-ai prins nimic cu undița pe acolo pe unde ai fost, apoi mâni dimineață, aci, în Fundul Lintiții, prinzi numaidecât. Ieși din polog când se jimbează de ziuă. Atuncea stă abur pe gârlă. Cum arunci, cum acați crapul. L-am oprit o clipă, introducând în vorbirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
monotonă istoria cu împăratu crapilor a lui Gâdea. — Dă-l holerei pe Gâdea! C-o vorbă de-a lui eu nu cumpăr nici o testea de linguri de la rudari. Ce să vie împăratu crapilor în balta lui Mitrea? Nu zic, la undița dumnitale poate să dea, că dumneata ești boier; dar în vârșele mele nu poate fi nici pomeneală; nici n-a fost, nici va fi. La vârșele mele, ca la un rumân sărac, dă numai câte un crap de cei suletici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vândă la Oltenița, să-și mai ia câte ceva; nițică mâncare, nițică băutură, ș-un strai. Iacă, acuș vine toamna și n-are nici de unele. Haideți și voi. Ba noi nu ne ducem la Mitrea; a venit un boier cu undița; la dânsul ne ducem. Grăind astfel, uncheșul sorbea câte puțintel din paharul verde. Pe fața întunecoasă i se veseliseră ochii și sticleau în lumină. Noaptea se lăsase deplin asupra bălții, asupra gârlelor, asupra pădurii și stufurilor în întreg acel cotlon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
am dat-o; mi-a cumpărat-o. —Mulțumit ești? Sunt. — O mai vezi câteodată? — Cum nu? vine acasă din când în când. A urmărit-o pe Raruca. A știut pe ce gârlă intră. I-a dus cu barca și cu undița, cum umbli dumneata, și a găsit grădina de la Răzoare și bordeiul. S-a uitat pe ici, s-a uitat pe dincolo. A lăsat să treacă o lună și a umblat iar prin acele locuri. Dălcăuș lovea în alte părți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
într-o dimineață Chiriță; dar Sandu Dălcăuș se strecurase pe cărări mai devreme și l-a simțit. De un singur om n-avea a se teme, dar a priceput primejdia. —Rarucă, zice, știi tu ceva cumva despre un domnișor cu undița, pe care-l duce un barcagiu din Turtucaia? Nu știu, Sandule. Nu l-ai văzut? — Nu. — Nu ți-a vorbit? Nu. — Să n-ai parte de mine? —Să. El s-a uitat la ea crunt. —Muiere, tu mă vinzi. —Aoleo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
iepurele alb și de smiorcăitul lui Todirică agățat de poala bătrânei cu care a venit. Tulburată apoi, iarăși, de zgomotul Fiatului care trece, cu popa la volan și alți doi tipi cam de vârsta lui Înăuntru, cu un snop de undițe legate de portbagajul de deasupra. Nu-ți amintești să fi văzut vreun râu sau vreo baltă prin apropiere deși pe hartă ele par chiar foarte frumoase. Apoi vine și autobuzul ( Într-adevăr de pe drumul perpendicular pe cel de pe care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
posibilii cumpărători de ștergare țesute. Examinează acum cu atenție peretele dinspre curte al șurii. O mulțime de obiecte de forme și culori diferite sunt agățate În cuie bătute În lemn. O pălărie veche, maro. O găleată de plastic verde. O undiță. O răzătoare. O strecurătoare. O traistă murdară. O lingură de spumuit. Un bătător de covoare (sau preșuri). O coasă. Un aparat de radio cu tranzistori. Un lighean (pe jos, proptit de zid). Grințu caută cu privirea locul În care, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
putea privi Tu pe cei mișei, și să taci, cînd cel rău mănîncă pe cel mai neprihănit decît el? 14. Vei face Tu omului ca peștilor mării, ca tîrîtoarei, care n-are stăpîn? 15. El îi scoate pe toți cu undița, îi trage în mreaja sa, îi strînge în năvodul său. De aceea se bucură și se veselește. 16. De aceea aduce jertfe mrejei sale, aduce tămîie năvodului său; căci lor le datorește partea lui cea grasă și bucatele lui gustoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85093_a_85880]
-
cei sărmani, zdrobiți pe cei lipsiți, și ziceți bărbaților voștri: "Dați-ne să bem!" 2. Domnul Dumnezeu a jurat pe sfințenia Lui, și a zis: "Iată, vin zile pentru voi, cînd vă vor prinde cu cîrligele, și rămășița voastră cu undița de pescari; 3. veți ieși prin spărturi, fiecare drept înainte, și veți fi lepădate în Harmon, zice Domnul. 4. Duceți-vă numai la Betel, și păcătuiți! Duceți-vă la Ghilgal, și păcătuiți și mai mult! Aduceți-vă jertfele în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
viață - plecase În străinătate cu puțin Înainte de a nu mai putea să plece. La Început era adânc, cu malurile tăiate drept, și-n apele lui verzui sălășluiau crapi și carași pe care boierul, ca să-și bucure musafirii, Îi pescuia cu undițe În cârligele cărora Înfigea gogoloaie de mămăligă iar nu râme, căci oaspeților le făcea scârbă zeama galbenă ce curgea din ele când erau Înțepate. Conacul de pe culmea dealului fusese dărâmat cu multă vreme În urmă, din vechile moșii se păstrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
luptă încă nu fusese dat. Relaxați, soldații mergeau chiar la pescuit. În asemenea momente, când Hideyoshi, într-o armură ușoară, făcea câte un raid prin tabără și apărea, pe neașteptate, călare, militarii de toate gradele, fâstâciți, se grăbeau să arunce undițele. Însă, chiar dacă observa, Hideyoshi nu făcea altceva decât să treacă mai departe, zâmbind. Adevărul este că, dacă n-ar fi fost în acel loc anume, și lui i-ar fi plăcut să pescuiască și să umble desculț. În unele privințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dar cea la care s-a gândit sfinția ta n-oi ști-o. --Vorba despre care îți spun zice cam așa: să te ferească Cel de Sus să ajungi să te hrănești cu mămăligă de râșniță și cu pește de undiță, că n-ai să fii sătul niciodată. --Cred că avea dreptate cel care a spus-o, mai ales dacă avea vreo cinci-șase copchii. --Asta ar însemna să stai pe baltă cu undița în mână toată ziulica. Și când să mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu mămăligă de râșniță și cu pește de undiță, că n-ai să fii sătul niciodată. --Cred că avea dreptate cel care a spus-o, mai ales dacă avea vreo cinci-șase copchii. --Asta ar însemna să stai pe baltă cu undița în mână toată ziulica. Și când să mai tragi și la râșniță? --Noi însă să nu ne amăgim cu gândul la moară, fiindcă drumul până acolo te-ar costa, vorba ceea, mai mult ața decât fața. Așa că lasă-mă și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
malul apei, el o cotește spre niște tufișuri aruncându-mi peste umăr: Așteaptă puțin, să caut pârdalnicele celea de scule de pescuit. Le-am ascuns aici mai zilele trecute. Îl văd cum moșmondește o vreme și scoate la iveală două undițe și ciorpacul. Din câte îmi aduc aminte, data trecută te-am învățat cum se salvează peștii de la înec... Îi drept, părinte, că te-ai străduit să mă înveți. Acum nu știu dacă și cât s-o prins de capul meu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-i avem mâine la prânz. Ce zici? Dorința sfinției tale e poruncă pentru mine. N-o lua chiar așa... Eu ți-am cerut doar părerea. Și eu mi-am spus-o, părinte... Ca drept dovadă, am și fugit să aduc undițele. Când m-am întors, călugărul m-a întâmpinat cu un zâmbet ștrengăresc: Acum o să vedem noi dacă peștilor le place istoria... Dacă da, atunci s-or aduna să asculte sporovăiala noastră. Iar noi, profitând de neatenția lor, i-om lua
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fi spre folosul tău... Nu am alta de făcut decât să-i mulțumesc domnului profesor pentru această neprețuită trudă și sfinției tale pentru că mereu te afli lângă mine atunci când am nevoie de ajutor! Te-ai aprins, dragule, și peștele din undița ta îi gata să se înece. Nu de alta, dar nu-i frumos să-l lași să se zbată agățat în cârlig. Mă reculeg repde și trag chiticul afară din apă... Bătrânul nu mă slăbește: Dacă tot ai terminat treaba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mare parte a timpului în România, alături de familia ficei sale Yvonne, în satul Spanțov de pe malul Dunării. Se putea bucura aici de odihna oferită de liniștea satului românesc, cu peisajul său mirific dinspre baltă, încă nederanjat de mâna omului, cu undițele aruncate în Buld pe timp frumos, sau jucând table pe cerdacul conacului fermei pe vremea rea, privind din când în când până dincolo de Dunăre înălțimile Cadrilaterului, cu păduri, dinspre care în mai, venea în valuri parfumul teilor. Până într-o
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93400]
-
forța esențialului. Substantive și verbe, comenzi limpezi, fără greș, izbind ținta, efficient, o dată și încă o dată, cum se cerea. Confuza clipă de siestă senilă. Tov Titi Tirbușon avea chef să-și descheie gulerul și cureaua, să arunce și el, taciturnul, undița, să-l legene în cârlig pe bufon, până scoate pe nas toate panglicile. „Cum zici, amantissime, Hitler ăla al dumitale ar fi fost un geniu? Scânteia de nebunie, cum zici mata... i-a zăpăcit pe toți. Povesteai despre invadarea Poloniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
trunchiurile copacilor din jur. Stătea și fuma, cu picioarele goale în adidași spânzurând spre apa verzuie. În timpul ăsta, contempla cu ochii micșorați panorama orașului în dimineața de primăvară ploioasă. De pe mal, un puști tot încerca s-o agațe cu bățul undiței - i-a prins chiar poala puloverului, i-a ridicat-o, ea a zvârlit scurt din picior după el... Totul trebuie să se petreacă repede, până se schimbă culoarea la semafor. Locul dintre crăci trebuie să fie mai bun decât toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
te poți scălda, de-atâta pește; la noi, vrea vita să se-adape din gârlă și se-neacă cu pește - așa se zice, n-o fi chiar așa, dar ce e, e: pe la noi, numai Moș Iacob se fâțâie cu undița - i-a dat-o tata și i-i rușine să n-o primble, dar știu că nici el nu prinde pește cu undița, ci cu volocul: Îl bagi, mergi cu el apă zece pași, Îl scoți - plin! Nu chiar până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]