7,183 matches
-
civilă, sau aceasta este chemată, în fapt, să soluționeze, pentru cazul concret dedus judecății, o problemă de interpretare a unor dispoziții legale. ... 69. Simpla dilemă cu privire la sensul unei norme legale nu poate constitui temei pentru inițierea mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
completului de judecată, care astfel este primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal ce implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară. ... 82. Sub acest aspect, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în chestiunea supusă atenției, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, care să reclame necesitatea intervenției Înaltei
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 20 din 22 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2015; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022), și făcând o aplicare efectivă, concretă a decretelor prezidențiale. ... 88. În considerarea tuturor argumentelor expuse, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat, întrucât nu este îndeplinită condiția legală referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile în legătură cu soluționarea pe fond a cauzei pendinte, care
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări date“, iar „un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. Prin urmare, depășirea stadiului unei practici incipiente, în curs de formare, și conturarea unei practici în legătură cu chestiunea de drept ce face
DECIZIA nr. 45 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261685]
-
prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, forma în vigoare la 5 martie 2020? Nerespectarea acestui termen reprezintă motiv de anulare a documentului constatator prevăzut de același text legal? ... 33. Problematica juridică cu care este învestită instanța supremă prin acest mecanism de unificare a practicii constă în stabilirea naturii juridice a termenului de 14 zile prevăzut de art. 161 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, din punctul de vedere al conduitei prescrise în sarcina autorității contractante. ... 34. Având în vedere
DECIZIA nr. 45 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261685]
-
interpretări date, opiniile jurisprudențiale diferite neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. Prin urmare, depășirea stadiului unei practici incipiente, în curs de formare, și conturarea unei practici în legătură cu chestiunea de drept ce face
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
este deja conturată o practică neunitară în legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, prin urmare nu mai poate fi atins scopul preîntâmpinării practicii neunitare prin intermediul hotărârii prealabile, fiind create premisele necesare pentru recurgerea la mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de recursul în interesul legii. ... ... 41. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
din partea instanței supreme. ... 25. Cea de-a doua condiție impune ca problema de drept să fi primit rezolvări diferite din partea instanțelor de judecată. ... 26. Una dintre particularitățile recursului în interesul legii o reprezintă chiar obiectul său, constând în unificarea practicii instanțelor judecătorești în anumite probleme de drept. Prin urmare, ipoteza este aceea în care instanțele judecătorești au pronunțat soluții diferite sau chiar contrare, în una și aceeași problemă de drept, situație în care Înalta Curte intervine pentru a da
DECIZIA nr. 16 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261302]
-
normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, legiuitorul a impus prin intermediul acestora o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, referitoare inclusiv la conținutul și forma juridică adecvate, criterii a căror respectare este necesară pentru sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației. Respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. Nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității juridice (deciziile nr.
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
obligatorie.“ Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea Constituțională a reținut că prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (a se vedea, în acest sens
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligația de a contribui la asigurarea coerenței și unificării legislației, iar avizul său este de natură să contribuie la unitatea și coerența textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art. 79 alin. (1) din Constituție nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
unei practici neunitare nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci se impune declanșarea mecanismului recursului în interesul legii, condiția noutății chestiunii de drept constituind unul din elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii reglementate de Codul de procedură civilă, hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și recursul în interesul legii. ... 89. Jurisprudența comunicată de curțile de apel cu privire la dispozițiile legale a căror interpretare o solicită instanța de
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 23 februarie 2018. ... ... X. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 59. Nu au fost identificate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea a cărei dezlegare se solicită. ... ... XI. Raportul asupra chestiunii de drept 60. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, iar asupra fondului au arătat că respingerea cererii
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260904]
-
legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 62. Pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a jurisprudenței, legiuitorul, în cuprinsul textului normativ enunțat, a instituit mai multe condiții de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260904]
-
orice incertitudine, este necesară declanșarea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 91. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că acestea se regăsesc doar parțial, sesizarea neîndeplinind toate exigențele procedurale pentru a fi admisibilă. ... 92. Astfel, litigiul în legătură cu care s-
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
interpretări date, opiniile jurisprudențiale diferite neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 100. Prin urmare, depășirea stadiului unei practici incipiente, în curs de formare, și conturarea unei practici în legătură cu chestiunea de drept ce
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
soluționate acțiunile unui creditor/unor creditori introduse pe rolul instanțelor înaintea deschiderii procedurii de faliment. Susține punctul de vedere al Ministerului Public, așa cum a fost formulat în scris, și solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. ... 9. Doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul membrilor completului, în cazul în care au întrebări pentru reprezentanta Ministerului Public. ... 10. La întrebarea domnului judecător Cosmin Horia Mihăianu, doamna procuror Antonia Eleonora Constantin arată că prevederile
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
Articolul 20 Grila corectă rămasă definitivă este aplicată tuturor candidaților de la domeniul respectiv din toate centrele universitare, indiferent dacă au contestat sau nu grila cu răspunsuri anunțată în sălile de concurs. Articolul 21 (1) Clasificarea pe domenii rezultă prin unificarea electronică a rezultatelor din toate centrele universitare în care s-a desfășurat concursul, stabilite în urma aplicării grilei corecte rămase definitivă. Clasificarea este națională și se face pentru fiecare domeniu pentru care a fost organizat concursul. (2) Clasificările prevăzute la
METODOLOGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260342]
-
a reținut însă că, într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art. 79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, care «este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României». Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituționalitatea legii sau ordonanței - simplă sau de urgență. Curtea a statuat, prin urmare, că, dacă voința legiuitorului constituant
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
de apel are obligația de conformare la statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 22. În acest context este invocată pretinsa neconstituționalitate a textelor de lege criticate, fiind motivată prin faptul că interpretările instanței supreme prin decizii pronunțate în vederea unificării practicii înlătură de la aplicare prevederile Codului civil, astfel încât aceasta se erijează în legiuitor. În acest sens, Curtea reține că, prin deciziile invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că: (a) în
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
nivelului admisibil al noxelor profesionale, astfel încât poate fi încadrată în grupele superioare de muncă. Din această perspectivă, Avocatul Poporului a apreciat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a recursului în interesul legii, pe care l-a promovat în scopul unificării practicii judiciare în materie. ... 9. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin arată că procurorul general apreciază că recursul în interesul legii promovat de Avocatul Poporului este inadmisibil, întrucât vizează aplicarea legii la chestiuni factuale, fără posibilitatea rezolvării de principiu a unei
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
modul diferit în care instanțele s-au raportat la considerentele Deciziei nr. 9 din 16 mai 2016, ceea ce nu reprezintă o problemă de drept. Având în vedere că problema este pur factuală și că există deja un reper de unificare a jurisprudenței, reprezentat de Decizia nr. 9 din 16 mai 2016, solicită respingerea sesizării cu recurs în interesul legii. ... 10. Doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra admisibilității recursului în
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
Casație și Justiție, sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii, a fost legal sesizată de către Avocatul Poporului care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are legitimarea procesuală pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 38. Referitor la cerințele de admisibilitate a recursului în interesul legii, art. 515 din Codul de procedură civilă prevede astfel: „Recursul în interesul legii este admisibil
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
că, în ipoteza dată, s-a constatat nevinovăția angajatului, iar acesta este îndreptățit la despăgubirile prevăzute de textul de lege în discuție. Ca atare, solicită admiterea recursului în interesul legii, conform reformulării problemei de drept, și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. ... 9. Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I.
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]