677 matches
-
apoi începând din anul 1986 a predat la mai multe instituții de învățământ superior din Republica Moldova, avansând până la gradul didactic de profesor universitar. Astfel, a fost colaborator științific inferior (1986-1988) și colaborator științific superior (1988-1992) la filiala moldovenească a Institutului unional de cercetări științifice în domeniul studierii cererii populației și a conjuncturii pieței. Larisa Șavga a îndeplinit apoi funcția de șef de studii, director adjunct pe activitatea științifică și științifico-metodică, șef al Centrului științifico-didactic la Colegiul cooperatist din Moldova (1992-1993) și
Larisa Șavga () [Corola-website/Science/312217_a_313546]
-
R.S.S. intră în vigoare. O lună mai târziu, Congresul al VII-lea extraordinar își reia lucrările și adoptă pe 6 ianuarie noua constituție a R.A.S.S.M. Potrivit prevederilor constituției, stema republicii autonome trebuia să coincidă cu cea a republicii unionale din care făcea parte. Erau adăugate doar denumirea R.A.S.S.M. și sloganul comunist „Proletari din toate țările, uniți-vă!” în limbile moldovenească și ucrainiană. Capitolul al X-lea al noii constituții, intitulat „Gherbul, flagul, capitala”, stipula în articolul 111
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
pe care o deține din 1961, academicianul Sveatoslav Moscalenco a purtat o grijă permanentă de completarea fondurilor BȘC cu reviste științifice din străinătate, cu monografii editate de Academia 4 de Științe a URSS și de Academiile de Științe ale republicilor unionale. Se simțea fericit când vedea forfota din sălile de lectură pline de cititori, care, după o expresie metaforica a sa, ―culegeau nectarul științific de pe paginile publicațiilor‖ ce miroseau încă a vopsea tipografică. În aceste clipe era sigur că ―nasc și
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
URSS; 1961-1964 Șef de laborator; 1964-1970 Director al Institutului de Fiziologie și Biochimie a Plantelor al AȘM. 1970-1974 Conduce Secția de Microbiologie a AȘM; 1971-1974 Academician coordonator al Secției de Științe Biologice și Chimice a AȘM; 1974-1980 Director al Institutului Unional de Cercetări Științifice în domeniul Metodelor Biologice de Protecție a Plantelor; 1980-1992 Șef al Laboratorului de Fiziologie Patologică a Plantelor al Institutului de Fiziologie a Plantelor al AȘM; 1992-1996 Director al Institutului de Protecție Biologică a Plantelor al AȘM; 1993-2003
Ion Popușoi () [Corola-website/Science/311107_a_312436]
-
Ivan Bodiul. El s-a prezentat ca un bun organizator, orientându-se pe dezvoltarea abilităților psihologice în rândul personalului. Au început să fie angajate în special persoane cu studii superioare, Savcenko contribuind la o expansiune a reprezentanților moldoveni în comitetul unional al KGB. În "perioada lui Savcenko” a sporit numărul turiștilor străini în republică. Pentru a evita ca turiștii să facă spionaj în republică, folosind rute secundare și șosele de calitate proastă, a fost construită și stabilită pentru turiștii auto, ce
Ivan Savcenko () [Corola-website/Science/311153_a_312482]
-
regizor de teatru și film român din Republica Moldova. s-a născut la data de 1 mai 1938, în orașul Chișinău. Și-a început activitatea de creație ca poet și jurnalist. A urmat apoi facultatea de scenaristică de film la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova - VGIK (1958-1963).Din anul 1962 este membru al Uniunii Scriitorilor și membru al Uniunii Cineaștilor. Încă din perioada studenției, a început să colaboreze la studioul cinematografic "Moldova-film", semnând în anul 1961 scenariul filmului artistic "Omul merge
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Internațional de filme de la Helsinki (1961); Laureat al Premiului Național pentru tineret "Boris Glăvan" (1967), Premiul Marele chihlimbar pentru cel mai bun film la Festivalul regional de filme din Chișinău (1967) și Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Leningrad (1968) pentru filmul "Gustul pâinii"; Premiul pentru nuvela Tulburel la Festivalul Internațional de Filme din Edinburg (1970) pentru "Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Alma-Ata
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Leningrad (1968) pentru filmul "Gustul pâinii"; Premiul pentru nuvela Tulburel la Festivalul Internațional de Filme din Edinburg (1970) pentru "Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Alma-Ata (1973, ediția VI-a) și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Kazahstan (Alma-Ata, 1973) pentru filmul "Ultimul haiduc"; Diploma specială la Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei"; Diploma juriului la
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Alma-Ata (1973, ediția VI-a) și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Kazahstan (Alma-Ata, 1973) pentru filmul "Ultimul haiduc"; Diploma specială la Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei"; Diploma juriului la Festivalul unional de filme de la Vilnius (ediția XIV-a, 1981) pentru filmul " Unde ești, dragoste?"; Premiul juriului pentru cel mai bun rol femenin la Festivalul unional de
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
filme de la Alma-Ata (1973, ediția VI-a) și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Kazahstan (Alma-Ata, 1973) pentru filmul "Ultimul haiduc"; Diploma specială la Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei"; Diploma juriului la Festivalul unional de filme de la Vilnius (ediția XIV-a, 1981) pentru filmul " Unde ești, dragoste?"; Premiul juriului pentru cel mai bun rol femenin la Festivalul unional de filme din Tveri(1989) pentru filmul "Corbii prada n-o impart"; Diploma juriului pentru cel
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei"; Diploma juriului la Festivalul unional de filme de la Vilnius (ediția XIV-a, 1981) pentru filmul " Unde ești, dragoste?"; Premiul juriului pentru cel mai bun rol femenin la Festivalul unional de filme din Tveri(1989) pentru filmul "Corbii prada n-o impart"; Diploma juriului pentru cel mai bun documentar la Festivalul Internațional de film DaKino din București (1997) și Mențiune pentru înalta valoare artistică și umanism la Festivalul de film
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
a fost pîrghia politicii culturale românești, a mișcărilor naționaliste din România și a partidelor politice pro-occidentale din Republica Moldova. Odată cu renașterea mișcărilor comuniste și recunoașterea internațională a zonei de influență excluzivă a Rusiei asupra a 12 dintre cele 15 foste republici unionale sovietice (printre care și Republica Moldova), controversa a reapărut în peisajul politic și s-a radicalizat, provocând un război civil de-a lungul Nistrului, degradând relațiile între România și Republica Moldova și ajungând, la data de 29 iunie 1994, la re-oficializarea « moldovenismului
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
6 ani și până în clasa a 8-a, Doina participă la dublarea filmelor în română la Studioul "Moldova-Film". Concomitent studiază muzica în particular. De la vârsta de 14 ani ani activează în ansamblul "Moldoveneasca" cu care întreprinde turnee în toate republicile unionale, dar și în Mongolia, Algeria, Germania, Cipru, la festivalul tineretului din Cuba. În 1975 a absolvit școala nr.1 româno-franceză din Chișinău și tot în acest an, împreună cu Iuri Nikolaev, a fost moderatoare la emisiunea „Șire krug”. În 1979 absolvește
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
primii ani a cătat să asigure un anumit grad de autonomie culturală a naționalităților neruse, cu păstrarea lor în sistemul federal al puterii, prin păstrarea puterii mololitice a Partidului Comunist. Sistemul federal oferea un statut superior naționalităților titulare ale republicilor unionale, un statu inferior inferior naționalităților titulare ale republicilor, regiunilor și okrugurilor autonome. În total, 50 de naționalități au avut republici, regiuni sau okruguri în care dețineau controlul nominal, în cadrul sistemului federal. Federalismul și asigurarea învățământului în limbile materne au asigurat
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
a unei naționalități oficiale în actele de identitate era considerată ca un factor generator de atitudini discriminatorii. Un alt factor care este posibil să fi redus presiunea rusificării etnice a fost reducerea sau chiar inversarea migrației rușilor către anumite republici unionale la sfârșitul deceniului al șaptelea. La sfârșitul deceniului al șaptelea s-a făcut simțită o migrație a rușilor dinspre Georgia și Armenia. În deceniul al nouălea s-a făcut remarcată de asemenea o migrație a rușilor dinspre republicile Asiei Centrale
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
fost promovate în funcții de conducere ale entităților naționale și chiar în guvernul central. Odată cu promovarea localnicilor în sovietele regionale, au fost create și așa-numitele „națsoviete” (soviete naționale) din propriile „națraioane” (regiuni naționale) bazate pe concentrările minorităților din republicile unionale. De exemplu, în Ucraina deceniului al treilea funcționau nățsoviete pentru rușii și estonii din republică. În acelădi timp, korenizația a fost aplicată și în învățământ, medicină și cultură. Această politică a fost menită să inverseze pe cât era cu putință decenii
Korenizația () [Corola-website/Science/309142_a_310471]
-
fost constrânse, la începutul anului 1929, de către Armata Roșie, să se încorporeze în Uniunea Sovietică. Sub regimul sovietic, Transcaucazia a fost administrată ca o singură entitate - Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană - până în 1936, când a fost împărțită în trei republici unionale: Azerbaidjanul, Armenia și Georgia. Odată cu destrămarea URSS-ului, Azerbaidjanul, Armenia și Georgia au devenit state total independente.
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
etnicilor ruși și a altor naționalităti ai Uniunii Sovietice. În iulie 1989, după enenimentele dramatice din Germania Răsăriteană, Sovietele Supreme ale statelor baltice au adoptat declarații de suveranitate și au revizuit constituțiile naționale, astfel încât legislația națională să primeze în fața celei unionale. Candidații din Fronturile Populare independentiste au câștigat o majoritate covârșitoare în noile foruri legiuitoare ale țării, după primele alegeri democratice din 1990. Parlamentele statelor baltice au proclamat independența completă. Forțele militare și politice sovietice au încercat fără succes să răstoarne
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
conducător al organizațiilor rurale ale Komsomolului din Moldova (1963-1964). În anul 1961, a devenit membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. În perioada 1964-1965 a lucrat ca instructor al organelor Komsomol din cadrul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist-Leninist pentru republicile unionale. În anul 1965 a absolvit cursurile Institutului Agronomic "M.V. Frunze" din Chișinău, fără a fi scos din producție. În perioada 1965-1970 a făcut parte din conducerea secretariatului cu propaganda al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. După absolvirea în anul 1973
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
ASEM. Temele preferate ale economistului I.G.Ustian sunt: „Rolul economic al statului în perioada de tranziție la economia de piață”, „Conceptele economice ale economiștilor - laureați ai Premiului Nobel”, „Economia mixtă”, „Particularitățile efectuării transformărilor sistemice socio-economice în Rusia și fostele republici unionale a URSS - actualele țări membre a CSI” etc... Din anul 1966 pînă în prezent economistul I.G.ustian a publicat 612 lucrări științifice, preponderent pe teme economice și publicistice din care: 17 - monografii 12 - broșuri 575 - articole: 150 de articole între
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
organizat de Ministerul Culturii al R.S.S.M.); - “A patra latură a triunghiului” (1974, Radio Moldova, regia Elena Bedicov); - “Melodia de după perete”, (1980, Radio Moldova, regia Vasile Neagu, 1983, Radio Lituania -Premiul ascultătorilor din Lituania și Premiul trei, acordat de juriul Festivalului Unional de dramaturgie radiofonică de la Vilnius), Premiul doi la Concursul de spectacole radiofonice de la Moscova (1988); - “În lipsa celor prezenți” (1986, Teatrul Moldovenesc Academic Muzical-Dramatic de Stat “A.S.Pușkin” ( azi Teatrul Național “Mihai Eminescu”), regia Silviu Fusu, scenografia - Anatol Rurac, muzica - Ghenadie
Mihai Poiată () [Corola-website/Science/309462_a_310791]
-
pierdut pe ambele fronturi: Stalin a anexat teritoriile răsăritene și, în plus, a controlat total noul guvern de la Varșovia. Deși din rândul comuniștilor polonezi prosovietici a veni propunerea ca Polonia să fie admisă în Uniunea Sovietică ca una dintre republicile unionale, (o propunere a aparținut lui Wanda Wasilewska), tara a rămas un stat independent, dar plasat în blocul răsăritean, membru al CAER-ului și Pactului de la Varșovia, adoptând modelul politic, social și economic socialist sovietic Hans Frank a fost capturat de
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
ruse. Mai târziu, simbolul "secera și ciocanul" a fost folosit pe steagul Uniunii Sovietice adoptat în 1923, folosirea fiind oficializată prin Constituția sovietică din 1924, după 1924 fiind folosit și pentru steagurile republicile Uniunii Sovietice. Mai înainte de anul 1924, republicile unionale aveau steaguri roșii pe care erau supraimprimate cu litere aurii numele respectivei republici, după cum stipula Constituția sovietică din 1918. Partidele comuniste afiliate la Comintern sau Cominform, (cele de orientare moscovită), sau cele de orientare chineză, au avut tendința să folosească
Secera și ciocanul () [Corola-website/Science/305026_a_306355]
-
Organizare Științifică a Muncii și Conducerea Producției al Ministerului Industriei Alimentare din RSS Moldovenească. Pleacă din nou la Moscova în 1975, lucrând ca lector la Centrul pentru probleme administrative al Universității de Stat "Lomonosov" și cercetător științific la secția Institutului Unional de Cercetare Tehnico-economică și Informație în Electrotehnică - "Informelectro" (1975-1977), apoi ca șef al sectorului cercetare al Centralei Economice "Mosstroiplastmass" din Moscova și redactor științific la Institutul Central de Cercetare Tehnico-economică și Informație pentru Industria Alimentară din Moscova (1977-1981). În paralel
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
controlul de stat. La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSSM aprobă tricolorul ca drapel de stat. În cadrul politicii sovietice de "Гласность" („glasnost”: transparență) și de "Перестройка" („perestroika”: reformă) inițiată Mihail Gorbaciov, sentimentele naționale locale devin, ca în celelalte republici unionale sovietice, sinonime de deschidere și de Равенсность ("ravensnost": a fi, pentru băștinași, deopotrivă, egali cu populațiile ruse sau rusofone aduse aici de URSS). Sentimentele moldovenesc și românesc, care în ciuda politicii de rusificare, dăinuiseră parțial între Prut și Nistru, determină parlamentul
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]