24,125 matches
-
versificare după mai multe legende populare românești) Hei, vă trageți ice roată Că am , măre, să vă spun O poveste minunată De pe-acest meleag străbun, De pe când această lume Avea alt-alcătuire Pe când ceriul și pământul Erau toate-ntr-o unire Și pe când, cu mic cu mare Toți la Domnul se-nchinau Și spre el mereu rugare Și-osanale ridicau. Cică Domnul sfânt (se zice) Într-o undă de-mbunare Le-a dat dracilor pământul Ca să-l aibă în păstrare. Dar procleții
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
va fi o altă zi. Suntem oamenii întrebărilor. Ne rătăcim în întrebări. Stăm într-un conflict între trecut și viitor. Nu ne mai ajunge prezentul. E prea puțin prezent. Nu mai suntem prezenți în prezent. Stăm ca o liniuță de unire între așteptare și răspuns. Între acolade, cu satisfacție și decepție. Vine peste noi publicitatea. Sau breaking news. Capitulați, în fața celei mai rele amăgiri. Cu regrete și remușcări. Va trebui să inventăm un alt cuvânt pentru neputință. Pentru suferință. Pentru furie
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > GHEORGHE ANDREI NEAGU - CONCURS DE EPIGRAME „CINCINAT PAVELESCU” Autor: Gheorghe Neagu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Asociația Culturală „Duiliu Zamfirescu” din Focșani, împreună cu R .L. „Cincinat Pavelescu” și AS. „Cavalerii Unirii” intenționează să organizeze un CONCURS DE EPIGRAME „CINCINAT PAVELESCU” Doritorii vor trimite în format electronic 10-20 de epigrame, semnate de autor, împreună cu o fotografie de autor și un scurt C.V. pe adresa de e-mail: gheorgheneagu@yahoo.com sau prin poștă
CONCURS DE EPIGRAME „CINCINAT PAVELESCU” de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1462964255.html [Corola-blog/BlogPost/362724_a_364053]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ȘI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMȘA Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Domnitorul Alecsandru Ioan I a fost Domn al Principatelor Române Unite ale Munteniei și Valahiei
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
prima telegramă, din aceeași zi, prin care anunța evenimentul, contelui Walewski, Victor Place - consulul general al Franței,la Iași, între 1855-1863 - îl prezenta pe Alecsandru Ioan Cuza ca pe „ un om inteligent și unul din luptătorii cei mai înfocați pentru Unire”. Dimitrie Dăscălescu, a scris cu acest prilej poezia „O zi frumoasă”, așa cum a rămas în inimile românilor, ziua de 5 ianuarie: „Azi, Românul dovedește Că-n sfârșit s-a deșteptat,` Și că-n faptă vrednicește Libertatea ce-a visat”. ` Unirea
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
Unire”. Dimitrie Dăscălescu, a scris cu acest prilej poezia „O zi frumoasă”, așa cum a rămas în inimile românilor, ziua de 5 ianuarie: „Azi, Românul dovedește Că-n sfârșit s-a deșteptat,` Și că-n faptă vrednicește Libertatea ce-a visat”. ` Unirea Principatelor Române constituie un moment deosebit, excepțional, de istorie națională, înfăptuit de către colonelul Alecsandru Ioan Cuza și colaboratorii săi apropiați: Mihai Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu, generalul Ion Emanuel Florescu ș.a., pe competența, talentul și devotamentul cărora s-
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
se înconjoare de elemente reprezentative, de cei mai înzestrați. Europa veacului al XIX-lea a stat sub semnul afirmării principiului naționalităților. În a doua jumătate a sa, „Primăvara popoarelor” , cum a intrat în istorie valul revoluțiilor de la 1848, a rodit. Unirea Principatelor Române, a Italiei și a Germaniei sunt doar câteva puncte ale marilor idei ale secolului. Unirea cea Mică, a Moldovei și Valahiei a fost un triumf al conștiinței naționale, care s-a creat și consolidat, prin credința creștină și
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
semnul afirmării principiului naționalităților. În a doua jumătate a sa, „Primăvara popoarelor” , cum a intrat în istorie valul revoluțiilor de la 1848, a rodit. Unirea Principatelor Române, a Italiei și a Germaniei sunt doar câteva puncte ale marilor idei ale secolului. Unirea cea Mică, a Moldovei și Valahiei a fost un triumf al conștiinței naționale, care s-a creat și consolidat, prin credința creștină și lupta de a păstra și cultiva limba strămoșilor. Dorită din totdeauna și realizată efemer de Mihai Viteazul
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
cea Mică, a Moldovei și Valahiei a fost un triumf al conștiinței naționale, care s-a creat și consolidat, prin credința creștină și lupta de a păstra și cultiva limba strămoșilor. Dorită din totdeauna și realizată efemer de Mihai Viteazul, Unirea din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Valahiei a ales drept Domnitor, tot pe Colonelul Alecsandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
acea dată, adresei către „ Adunarea suroră din Valahia, în care se precizau: „ Vă rugăm dar ca să vă uniți și voi cu cererea ce am adresat lui Alexandru Ioan I, ca așa în curând, povățuiți de marea idee și sub steagul unirii, să ne întâlnim la Focșani, unde, punînd mână în mână, să ne legăm atât de strâns, încât chiar soarta cea mai rea să nu le mai poată despărți /.../ Așa dar, fraților, dispară dintre noi toată forma, toată deosebirea din afară
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
singur și același popor./.../ Acum a sosit timpul ca să și lucrăm ca un singur și același popor. La Focșani, la Focșani dar! Si acolo, împreună, cu binecuvântarea Dumnezeului părinților noștri, să serbăm marea sărbătoare: învierea României” De pe internet: Theodor Aman: Unirea Principatelor Consulul austriac Elder consemna contextul în care s-a pronunțat votul de la București: „Prezența mulțimii adunate în curtea Mitropoliei a contribuit mai mult decât elocvența vorbitorilor minorității să facă majoritatea înțelegătoare”. Menționăm Procesul Verbal al Adunării Elective din București
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
1859 și a Valahiei la 24 Ianuarie 1859 și harta României. Dubla alegere a fost o soluție de înaltă inteligență politică. Aceasta consfințește maturitatea și europenismul elitei politice românești, din acea vreme. Românii, istoria îi păstrează în memorie pe făuritorii Unirii de la 1859. Înaintașii noștri au știut atunci, (și ar trebui și azi), să stea laolaltă, ignorând diferențele dintre ei și s-au dedicat singurei cauze ce merita a fi slujită în acele zile, pentru a asigura mersul înainte al poporului
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
și ar trebui și azi), să stea laolaltă, ignorând diferențele dintre ei și s-au dedicat singurei cauze ce merita a fi slujită în acele zile, pentru a asigura mersul înainte al poporului. A început constituirea Statului Român Modern Unitar. Unirea s-a realizat prin puterile morale, prin armele spirituale. Aflat în București, George Barițiu încheia astfel corespondența către un ziar transilvănean: „Faptul este atât de mare, bucuria atât de mare, încât pana tremură în mâna mea și o lăs”. Călătoria
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
Armatelor celor două Principate. A fost numit un singur ministru de război, s-a creat Statul Major Unic, steagul nou ce s-a instituit, întrunea culorile țărilor surori: albastru, galben, roșu, măsuri adoptate înainte de unificarea politico-administrativă a celor două Principate. Unirea s-a dovedit ireversibilă. Recunoașterea ei de către Poarta Otomană, în noiembrie 1861, formarea primului guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, în 1862, deschiderea primului Parlament al țării, când Domnitorul a proclamat Unirea definitivă a Principatelor, sub numele de
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
unificarea politico-administrativă a celor două Principate. Unirea s-a dovedit ireversibilă. Recunoașterea ei de către Poarta Otomană, în noiembrie 1861, formarea primului guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, în 1862, deschiderea primului Parlament al țării, când Domnitorul a proclamat Unirea definitivă a Principatelor, sub numele de România, consolidarea Unirii, cerea din partea tuturor o abnegație completă, să renunțe dar la însăși amintirea dezbinărilor din trecut. „România va fi de aci înainte una și nedespărțită”. A fost proclamat, cu acest prilej, Bucureștii
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
dovedit ireversibilă. Recunoașterea ei de către Poarta Otomană, în noiembrie 1861, formarea primului guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, în 1862, deschiderea primului Parlament al țării, când Domnitorul a proclamat Unirea definitivă a Principatelor, sub numele de România, consolidarea Unirii, cerea din partea tuturor o abnegație completă, să renunțe dar la însăși amintirea dezbinărilor din trecut. „România va fi de aci înainte una și nedespărțită”. A fost proclamat, cu acest prilej, Bucureștii, drept Capitală. ( Datele au fost luate din revista „Radio
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
o asumăm. Noi, cei de azi și din viitor, trebuie să cunoaștem, să recunoaștem, să respectăm istoria, personalitățile, înaintașii noștri, cu realizările mai mari sau mai mici, pe umerii cărora se construiește prezentul și viitorul. Astăzi, Ziua de 24 Ianuarie, Unirea Principatelor Române este Sărbătoare Națională - zi nelucrătoare. Se cuvine să o celebrăm, prin unirea în idei, în simțăminte și în fapte bune a românilor de pretutindeni, pentru solidaritatea, coeziunea în familii, în comunități, în întreaga societate românească, pentru persistența fibrei
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
să respectăm istoria, personalitățile, înaintașii noștri, cu realizările mai mari sau mai mici, pe umerii cărora se construiește prezentul și viitorul. Astăzi, Ziua de 24 Ianuarie, Unirea Principatelor Române este Sărbătoare Națională - zi nelucrătoare. Se cuvine să o celebrăm, prin unirea în idei, în simțăminte și în fapte bune a românilor de pretutindeni, pentru solidaritatea, coeziunea în familii, în comunități, în întreaga societate românească, pentru persistența fibrei morale a românilor! Prof. univ. Asoc.Pompiliu COMȘA, Universitatea APOLLONIA Iași Referință Bibliografică: CELEBRAREA
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
în idei, în simțăminte și în fapte bune a românilor de pretutindeni, pentru solidaritatea, coeziunea în familii, în comunități, în întreaga societate românească, pentru persistența fibrei morale a românilor! Prof. univ. Asoc.Pompiliu COMȘA, Universitatea APOLLONIA Iași Referință Bibliografică: CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ȘI VALAHIA de Prof.univ.Asoc.Pompiliu COMȘA / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2196, Anul VII, 04 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
toamnă). Poeta vede lumea prin filtrul sensibilității artistice care particularizează: „Când privesc stelele pe cer/ Mă consolez că pentru mine/ Deși sunt două, au mister” (Consolare). Aceeași Pasiune expune puterea cuvântului imortalizat în scris, astfel devenind o mărturie peste timp, unire în gândire, înrudire spirituală, dăinuire. Valoarea testamentară a cuvântului se regăsește și în poezia Ieri, azi, poate mâine. Deși una dintre componentele intrinseci ale poeziei este ludicul, in Ghidușii Delia Stăniloiu incita la spontaneitate, cultivă instinctul de a așterne pe
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
a și le însuși, ci pentru a le aduce lui Dumnezeu ca pe o jertfă din partea creației. Vede lucrurile, structurate de Cuvânt, însuflețite de Duhul vieții și al frumuseții tinzând către Obârșia paternă, care le primește, în distincția lor. „Căci unirea, desființând separarea, nu dăunează câtuși de puțin deosebirii” spune Sfântul Maxim Mărturisitorul”. - Toată această relatare avându-o din lucrarea „Rugăciunea lui Iisus” a lui Olivier Clement. - Creștinul contemporan este implicat în multe activități cotidiene, care îl îndepărtează de rugăciune. Putem
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
nimic antiintelectual: ea răstignește și învie mintea. Inima eliberată fiind de închipuiri ajunge să producă în ea însăși tainice și sfinte gânduri, așa cum pe o mare liniștită vezi peștii mișcându-se și delfinii dănțuind. În rugăciunea curată este vorba de unirea minții (nous) cu inima. Nu trebuie ca mintea să rămână singură, nici ca inima să rămână singură. O rugăciune care se face numai cu mintea este o rugăciune rece; o rugăciune care se face doar cu inima este pur sentimentală
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
un concert, jocuri distractive, diferite concursuri etc». În discursul său publicistul și poetul Iacob Cazacu i-a felicitat pe cei prezenți cu sărbătoarea «Limba Noastră cea Română» citind câteva din poeziile sale dedicate satului natal și limbii române, accentuînd, că unirea României Mari cu România Mică (Republica Moldova) este salvarea noastră de toate greutățile și toate relele. Numai prin unire vom dăinui ca neam! La fel cuvânt de felicitare a avut Viorica Apalaghi, profesoară la Liceul «Adrian Păunescu». S-au manifestat prin
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
pe cei prezenți cu sărbătoarea «Limba Noastră cea Română» citind câteva din poeziile sale dedicate satului natal și limbii române, accentuînd, că unirea României Mari cu România Mică (Republica Moldova) este salvarea noastră de toate greutățile și toate relele. Numai prin unire vom dăinui ca neam! La fel cuvânt de felicitare a avut Viorica Apalaghi, profesoară la Liceul «Adrian Păunescu». S-au manifestat prin participare activă în cadrul manifestării Lidia Rotaru, Ala Șchiopu, Tudor Gherasim, Tatiana Cernică-profesori școlari; Natalia Motelică și Viorica Talmazan-educatoare
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472587297.html [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
mai surprind, / Vorbele tac sau devin șoapte. // E frică, ură între frați, / Se numără războaie-n gând, / Se văd adesea-mbrățișați / Copii cu mamele plângând. // Se roagă lumea-n mănăstire / Să se întâmple al său vis, / Să fie pace și unire, / Să stea Butonul Roșu-nchis” (Să stea Butonul Roșu-nchis). Partea a treia, mai consistentă, cuprinzând 33 de poezii, este dedicată țăranilor români care, în viziunea poetei sunt nemuritori, „talpa țării”, „eroii pâinii”, pe care se sprijină omenirea. Sunt amintiți
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]