866 matches
-
altul, mai mare cu vin (canelele erau făcute de tata), de grindă atârnau jamboane și afumături - slănină, cârnați, costițe, căci tata tăia în fiecare an, de sfântul Ignat câte un porc mare de două sute de kilograme, chiupuri cu untură și untdelemn, dulcețurile, magiunul și bulionul, toate făcute de mama, grămezi mari de cartofi, ceapă, usturoi, bob, linte, fasole, așa, ca să ajungă de la o recoltă la alta și în săculețe se păstra floare de tei, pojarniță, mentă și mușețel. Bineînțeles că în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ceilalți la frecat. Animalul însă se umfla din ce în ce și începu a se clătina pe picioare, gata să se prăbușească. Femeile țipară și Jana răcni a bocet. Gâfâind, în cămeșă, apăru și Costan cu o sticlă murdară de untdelemn. - Bagă-i untul de lemn în gură, îl îndemnă Hortolomei. Noul venit prinse vaca de nări și-i vârî adânc în beregată gâtul șipului. Răsucindu-și grumazul, vita, aproape înecată, fu nevoită să înghită cu bale uleiul. - De-acuma dați
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
zâmbea încercând să pară prietenos și să-și ascundă răutatea din ochii suri ; își căscase într-un zâmbet larg gura cu doi colți galbeni, parcă rupți, cu mustața lăsată pe oală, rară și cu firul gros de șobolan. - E curat untdelemnul ? - Dă, vezi și dumneata. Negustorul, cu frunte îngustă și privirea încrezută, ridică în zare sticla murdară în care se clătina gros un lichid tulbure, plin de coji de la semințele de cânepă. în mătăsuri țipătoare, două fete cu capul gol și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
păstorul turma. 11. Căci Domnul răscumpără pe Iacov, și-l izbăvește din mîna unuia mai tare decît el. 12. Ei vor veni, și vor chiui de bucurie pe înălțimile Sionului; vor alerga la bunătățile Domnului, la grîu, la must, la untdelemn, la oi și boi, sufletul le va fi ca o grădină bine udată, și nu vor mai tînji. 13. Atunci fetele se vor veseli la joc, tinerii și bătrînii se vor bucura și ei; le voi preface jalea în veselie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
temeți să slujiți Haldeilor; rămîneți în țară, slujiți împăratului Babilonului, și o veți duce bine! 10. Iată că eu rămîn la Mițpa, ca să fiu la porunca Haldeilor, care vor veni la noi. Voi strîngeți deci vinul, poamele de vară și untdelemnul, puneți-le în vasele voastre și locuiți în cetățile în care vă aflați!" 11. Toți iudeii care erau în țara Moabului, la Amoniți, în țara Edomului și în toate țările, au auzit că împăratul Babilonului lăsase o rămășiță în Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
i-a junghiat și i-a aruncat în groapă, cu ajutorul oamenilor, care-l însoțeau. 8. Dar s-au găsit printre ei zece oameni care au zis lui Ismael: "Nu ne omorî, căci mai avem merinde ascunse în cîmp: grîu, orz, untdelemn și miere!" Atunci el i-a cruțat, și nu i-a omorît împreună cu frații lor. 9. Groapa în care a aruncat Ismael toate trupurile moarte ale oamenilor pe care i-a ucis, afară de Ghedalia, este groapa aceea mare pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cu lacrimile ei, și Mi le-a șters cu părul capului ei. 45. Tu nu Mi-ai dat sărutare, dar ea de cînd am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. 46. Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn, dar ea Mi-a uns picioarele cu mir. 47. De aceea, îți spun: Păcatele ei care sunt multe, sunt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin, iubește puțin." 48. Apoi, a zis femeii: "Iertate îți sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
33. Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el și cînd l-a văzut, i s-a făcut milă de el. 34. S-a apropiat de i-a legat rănile și a turnat peste ele untdelemn și vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, și a îngrijit de el. 35. A doua zi, cînd a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
pentru ca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor." 5. A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, și a zis celui dintîi: "Cît ești dator stăpînului meu?" 6. "O sută de măsuri de untdelemn", a răspuns el. Și i-a zis: "Ia-ți zapisul, și șezi degrabă de scrie cincizeci." 7. Apoi a zis altuia: Dar tu, cît ești dator?" "O sută de măsuri de grîu", a răspuns el. Și i-a zis: "Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
dezvăluie secretul. Așa au fost fabricate În 1830 chibriturile pe care le cunoaștem azi. * Conservele au constituit o preocupare constantă a lui Marcus Porcius Cato. În tratatul său despre agricultură el dă cele mai vechi rețete de conservare a vinului, untdelemnului și a altor produse. Primele conserve În cutii de tablă apar În 1810, confecționate de englezul Duranty. Publicul nu a acceptat ușor inovația. Conservele erau achiziționate mai cu seamă de intendenții militari și de căpitanii navelor de cursă lungă. Abia
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
curând la împărăție la Țarigrad și Caraiale va fi numit acolo ministru a tuturor mascaralelor din Țara turcească. Deci dară, aflând toate acestea din scrisorile voastre cele multe, s-au bucurat sufletul meu în adânc și s-au uns cu untdelemnul veseliei băierile inimei mele. Despre partea mea, a lui Moș Iftime Talpa-Lată, veți ști numai că tot mă ustură piciorul și vă duc dorul și vă trimit cioarelor în crucea hotarelor pentru că nu-mi scriserăți din câte s-a întîmplatără
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mănăstirii Hlincei pe șase fălci de vii la Cotnari,... ca să aibă a ține și 15 liude poslușnici să fie scutiți de toate dările. Așijdere, au iertat... o cârșmă mare de toate cheltuielele... ca să fie acea cârșmă de făclii, și de untdelemn și de tămâie la mănăstire”. Or fi scriind ei grămăticii - că ce altă treabă aveau? - dar vezi tu, fiule, că sfântul soare a scăpătat deja dincolo de pădure și ar cam trebui să o luăm spre casă, că... și mâine e
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în ținutul Tecuci... Și iarăși am dat două roți de moară ce sânt la Stoești, în Gârla de sus a Putnei,... am luat... venitul domnesc din toată vama Bârladului și... am dat... să fie... de cheltuială... pentru tămâie și pentru untdelemn în candele... Și iarăși vecinii din cele două sate să nu plătească nici o dare... numai să aibă ei a da odată pe an, când va ieși haraciul împărătesc,... să dea ca și alți săraci din țara noastră. Și iarăși dăm
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu țiganca lui, anume Gherghina țigancă”. Din câte se vede dintr-o carte de confirmare dată de Ioan Theodor Calimah voievod la 3 ianuarie 1759 (7267), mănăstirea Dancul avea dreptul de a lua din vama domnească câte patru ocă de untdelemn și jumătate de ocă de tămâie pe lună. O altă țigancă, pe nume Mariia Hordineasă, ajunge în stăpânirea mănăstirii Dancul dăruită fiind de Maria, fiica lui Grigoraș Jora, fost vistiernic, la 15 august 1759 (7267). Am aflat un lucru, părinte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în buna sfătuire; cei care nu se sfătuiesc cad ca frunzele”. Pe urmă: „Cinstește pe Dumnezeu din averea ta și din roadele pământului tău și din roadele muncii tale. Atunci cămările și hambarul tău se vor umple de grâu, de untdelemn, de vin și de toate bunătățile. Nu te supăra când te ceartă și te mustră Dumnezeu, că Dumnezeu ceartă tot omul pe care îl iubește și pedepsește ca un tată pe tot omul care îi este drag, iar la urmă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Fetele de pe pat strâmbară din nas. - Ce, sări Stănică, faceți mofturi? Știți voi ce e mirodenia? Ați mâncat voi pătlăgele vinete cu scorțișoară? - Vai! se scandalizară fetele. - Ba e bun, zise Agripina. Stănică ține minte. Bunicii noștriașa găteau, numai cu untdelemn, cu mirodenii și în tingiri de aramă cositorite. Și mâncau mai mult pește și carne de oaie. Pătlăgelele așa se fac: cureți vinetele de pieliță, ca de obicei, le dai în undă, le scurgi de apă, le toci, le prăjești
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mirodenii și în tingiri de aramă cositorite. Și mâncau mai mult pește și carne de oaie. Pătlăgelele așa se fac: cureți vinetele de pieliță, ca de obicei, le dai în undă, le scurgi de apă, le toci, le prăjești în untdelemn, pui și puțină ceapă tocată mărunțel, pe urmă le așezi în tingire cu apă, sare, piper, ce-i trebuie, pătrunjel, scorțișoară și unt de nucă (cum se mânca odată), și înăcrești cu zeamă de lămâie. Și lași să fiarbă. - Și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și venea cu alte știri: - Anul ăsta a fost nefast! zicea el scârbit. Îi cară cu zecile,cu sutele. Tot copilași și bătrâni. Toamna face rău grozav la plămâni, la cap. A murit băcanul din colț de la care am luat untdelemn. Nici nu l-am văzut bolnav vreodată. Așa, din senin. Nu vrei să vii sa-l vezi? Nu știu ce Dumnezeu o fi având că s-a făcut ca un tăciune la față, e de nerecunoscut. Spune nevastă-sa că s-a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
stabil. Intră în fosta odaie a mamei sale, unde lângă câteva icoane ședea o candelă de argint, mereu nefolosită, o curăță, o mută în sufragerie, unde moș Costache își stabilise domiciliul ca să facă și economie de combustibil, o umplu cu untdelemn și o aprinse. Bătrânul se uită surprins la ea, nu aprobă nimic cu vorba, dar nu protestă și într-o zi veni singur la fată și-i spuse îngrijorat: - S-a stins candela, trebuie s-aprinzi candela! Când, prin consumarea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și o aprinse. Bătrânul se uită surprins la ea, nu aprobă nimic cu vorba, dar nu protestă și într-o zi veni singur la fată și-i spuse îngrijorat: - S-a stins candela, trebuie s-aprinzi candela! Când, prin consumarea untdelemnului, flacăra atingea stratul de apă și începea să sfârâie, Costache se înspăimînta ca de un limbaj cu înțelesuri sinistre. Toate aceste mici mizerii psihice nu făceau din bătrân un abătut. Nu. În fundul sufletului era încredințat că sentința doctorului trebuie interpretată
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tâmple, sub ureche, și apoi îi frecă cu degetele porțiunea dintre sprâncene. - Apoi, iubită domnișoară, procedați la gresarea obrazuluicu cremă. Eu v-aș recomanda însă un lichid gras, compus din ulei de parafină, ulei de ricin, ulei de migdale dulci, untdelemn și ulei de mușețel. De dat ușor cu un tampon de vată. - Vai, câte știți, domnule Weissmann, vă rog să-mi scrieți rețeta, ca să n-o uit. Aurica rămase nu numai încîntată de caracterul îndatoritor al lui Weissmann, dar, ca
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ajută nimic plantei. Ea nu poate face din ele nici un gram de albumină sau gluten (Kleber) dacă în acelaș timp și în proporții corespunzătoare nu va cuprinde săruri fosforacide (Phosphorsauer). Crohmala atât de folositoare, zahărul dulce, acidul de lămâie răcoritor, untdelemnul aromatic al portocalei sunt în adevăr compuse numai din carbon, hidrogen si oxigen, dar din o mulțime cât de mare de asemenea elemente planta nu ne poate prepara aceste daruri, dacă nu posedă săruri alcaline. Lugerul zvelt al grâului nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ne arată însă clar ce a luat el în serios... De mult nu mai trăiesc în moarte, ci în poezia ei. Te topești așa într-un flux mortal, sălășluind visător în delicată agonie, vrăjit de miresme funebre. Căci moartea-i untdelemn ce se prelinge pe spațiul nevăzut al lepădării noastre de lume și ne învăluie de o amânare plăcut-dureroasă a stingerii, pentru a ne sugera că viața-i un final virtual și devenirea potențialitate infinită de sfârșit. A suferi e modul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de oameni sau de tot. A fi singur e o stare difuză de păcătuire. Din ea izvorăște nevoia de Dumnezeu, din frica de sine însuși. Virtuțile nu servesc cerul. După ce-ai gustat înșelăciunile vieții, decepțiile se întind blând ca untdelemnul și ființa se îmbracă în splendorile evanescenței. ... Și atunci regreți de-a nu fi cunoscut mai multe iluzii pentru a te legăna în amarul absenței lor. Fără sentimentul morții, oamenii sânt copii - dar cu el, ce mai sînt? Când știi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
e senzația bolnăvicios de clară a timpului ce te așteaptă, în care trebuie să trăiești și cu care n-ai ce să faci. Încerci zadarnic să te înșeli, dar soarele-l întinde, noaptea-l îngroașă, și crește, crește ca un untdelemn ce zgîrîie pe luciul temerii tale. De unde au clipele atâta greutate? Cum de nu adorm ele în vecinătatea oboselii noastre? Și omului, când îi va răpi Dumnezeu timpul? De-ai fost o singură dată trist fără motiv, ai fost toată
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]