1,126 matches
-
acestora rămâne relativă), modificarea produselor și procedeelor tehnologice, înnoirea sau perfecționarea instalațiilor ș.a. Răspunsuri din sfera amenajării spațiale - sunt înainte de toate preventive și destinate a limita vulnerabilitatea teritoriilor aflate sub amenințarea unui risc, în special, prin ținerea sub control a urbanizării. Constau într-un dublu control juridic: unul la nivelul autorizațiilor, altul care vizează eliminarea oricărei noi forme de vulnerabilitate ce poate rezulta din urbanizare. Aceste două tipuri de control conduc la limitarea mai mult sau mai puțin severă a constructibilității
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
a limita vulnerabilitatea teritoriilor aflate sub amenințarea unui risc, în special, prin ținerea sub control a urbanizării. Constau într-un dublu control juridic: unul la nivelul autorizațiilor, altul care vizează eliminarea oricărei noi forme de vulnerabilitate ce poate rezulta din urbanizare. Aceste două tipuri de control conduc la limitarea mai mult sau mai puțin severă a constructibilității, fiind adesea sursă de conflicte între interesul general și cel privat, între Stat și colectivitățile locale. Răspunsuri din sfera gestionării - vin din partea instituțiilor sau
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
asumate de comunitatea activă politic și au avut o puternică componentă militantă. Diferența ar consta în faptul că nu se putea vorbi atunci de răspândirea ideilor sub formă simplificată în masă (masa va apărea mai târziu, ca efect al industrializării, urbanizării și alfabetizării), însă exista o populație activă politic ce și-a asumat principiile respective în timpul evenimentelor despre care am vorbit. De aceea, după cum arată autoarea, se poate vorbi de apariția atunci a unor "manifestări ideologice", iar concepția lui John Locke
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
aprofundeze diversele domenii ale dezvoltării durabile. Între acestea menționez Habitat 2, The City Summit care a avut loc la Istanbul în 1996, unde s-a pus iarăși accentul pe programele locale în cadrul Agendei 21 și s-au discutat aspecte privind urbanizarea în viitor. Se apreciază că în anul 2025 vor exista circa 100 de megalopolisuri cu o populație de peste cinci milioane fiecare. S-au formulat interogații fundamentale precum: Va putea planeta să ofere resurse pentru o specie umană urbanizată? Se va
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2025 vor exista circa 100 de megalopolisuri cu o populație de peste cinci milioane fiecare. S-au formulat interogații fundamentale precum: Va putea planeta să ofere resurse pentru o specie umană urbanizată? Se va acomoda rasa umană cu gradul înalt al urbanizării? Vor putea arhitecții să asigure o viață acceptabilă într-o lume a marilor orașe? Aceste preocupări ale Organizației Națiunilor Unite sunt dublate pe plan european de programe și activități ale Comunității Europene. Astfel, în raportul Comisiei Europene intitulat Green Paper
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Efectele generate de viața modernă, datorate urbanizării și interdicțiilor care limitează nevoia de mișcare a copiilor, lipsa unei motivații logice privind activitatea fizică în cluburi și scoli, starea sănătății copiilor, constituie tot atâtea probleme care, pentru a fi rezolvate, implică eforturi intense și constante în domeniul cercetării
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la un teribil fiasco. Industrializarea URSS, apoi a democrațiilor populare și, în sfârșit, a Chinei asigură modernizarea acestor țări prin reducerea ponderii agriculturii și creșterea sectoarelor industrial și administrativ, dar și prin factori caracteristici ai modernizării seculare a societăților occidentale: urbanizare considerabilă, crearea unor centre de formație tehnică și universitară, lichidarea analfabetismului. Totuși, înfăptuită în cea mai mare dezordine și într-un ritm excesiv, această modernizare se caracterizează prin slaba calitate a produselor, prin risipa de resurse umane, financiare și materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și, punându-i-se în loc situri industriale gigantice, se creează „clasa muncitoare”, din care se va naște „omul nou”. Pretutindeni, apariția acestei societăți se realizează „cu forcepsul”, într-o atmosferă de tulburări și confuzie generalizate, despre care mărturisește o puternică urbanizare, cu atât mai însemnată, cu cât aceste țări fuseseră ruinate de război. Trebuie reconstruite orașe - cum e cazul Varșoviei, distrusă în proporție de 75%, în 1945 -, însă și create din nimic ansambluri urbane în apropierea unor centre industriale în construcție
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de la 600 000 la 1 900 000, iar Belgradul, de la 600 000 la 1 500 000 de locuitori. Numeroase orașe medii - Plovdiv și Varna, în Bulgaria, Constanța și Timișoara, în România - depășesc 500 000 de locuitori. Peste tot, indicii de urbanizare cresc, antrenând hibridarea culturilor rurale și urbane, susținută de un efort de educație considerabil. Studenții polonezi erau 220 000 în anii 1930 și sunt de opt ori mai numeroși în 1980. în același interval, numărul lor se dublează în Cehoslovacia
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un mod nu doar rentabil, ci și protector față de ambianță. Cele mai vechi forme de amenajare sunt cele agricole, ele implicând în primul rând, resursele de sol și apă. În perioadele modernă și contemporană, industria, transporturile, turismul și procesul de urbanizare s-au impus mereu mai vizibil în lucrările de amenajare, antrenând modificări importante ale reliefului, apelor și solului, afectând, de asemenea, aerul, vremea sau chiar climatul. În regiunile intens umanizate sistemele naturale sunt uneori aproape complet transformate, unele componente naturale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
principală agricultura. Dezvoltarea industriei și a serviciilor a impulsionat însă aglomerarea populației în centrele urbane, determinând fenomenul cunoscut drept explozie urbană. Aceasta se manifestă atât prin creșterea numerică a populației în orașele existente, atât pe seama exodului rural cât și prin urbanizarea unor localități rurale, fenomenul evoluînd până la formarea unor aglomerații urbane de mari dimensiuni. Începutul s-a făcut tot în nord-vestul Europei, de unde urbanizarea s-a difuzat în valuri succesive spre restul lumii, mai întâi în estul Europei și în America de Nord
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
manifestă atât prin creșterea numerică a populației în orașele existente, atât pe seama exodului rural cât și prin urbanizarea unor localități rurale, fenomenul evoluînd până la formarea unor aglomerații urbane de mari dimensiuni. Începutul s-a făcut tot în nord-vestul Europei, de unde urbanizarea s-a difuzat în valuri succesive spre restul lumii, mai întâi în estul Europei și în America de Nord iar după 1950, masiv, spre America Latină, Africa și Asia. În Europa și America de Nord, urbanizarea s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de forță de muncă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Începutul s-a făcut tot în nord-vestul Europei, de unde urbanizarea s-a difuzat în valuri succesive spre restul lumii, mai întâi în estul Europei și în America de Nord iar după 1950, masiv, spre America Latină, Africa și Asia. În Europa și America de Nord, urbanizarea s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de forță de muncă ale orașelor. În celelalte regiuni, fenomenul se desfășoară mai degrabă spontan, producând disfuncții multiple, sub impulsul creșterii excesive a populației. Consecințele exploziei demografice și ale exploziei urbane sunt multiple și se
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
exodului rural care a condus la depopularea unor vaste regiuni, de obicei izolate și cu resurse modeste. Cercul vicios al depopulării este dificil de întrerupt chiar dacă în ultimele decenii se poate vorbi de o "regenerare" a lumii rurale 21; c) urbanizarea necontrolată, pe fondul creșterii decalajelor social-economice dintre sat și oraș și al sărăcirii populației rurale din regiuni întinse ale Lumii a Treia; d) creșterea fără precedent a mobilității populației, impulsionată mai ales de motivații social-economice. Pe fondul adâncirii decalajelor social-economice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
constituie defrișarea pădurilor tropicale. Un al treilea factor Îl constituie salinizarea terenurilor agricole irigate, circa 20% din suprafața mondială irigată fiind afectată de acest fenomen. Un al patrulea factor Îl constituie scoaterea din circuitul agricol a unor Întinse suprafețe din cauza urbanizării și industrializării. Ca urmare acestor situații, după unele date furnizate mass-media mondială, declanșarea crizei mondiale În toamna lui 2008 a avut drept cauză și criza alimentară mondială. După unele date, 22 septembrie 2008 este o zi istorică Întrucât În ziua
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
viziunea Parlamentului European”, în Buletin Informativ, nr. 1, Editura România de Mâine, București, pp. 11-12. O viziune interesantă o prezintă „mișcarea verzilor”, ca exponentă a societății civile, care propune: - reducerea sărăciei în contextul belșugului; - controlul extinderii necontrolate a procesului de urbanizare; - siguranța locului de muncă; - soluții la fenomenul de înstrăinare a tineretului; - revenirea la valorile tradiționale; - controlul inflației și al șomajului; - evitarea sau gestiunea corectă a crizelor economice, financiare, geopolitice și militare; - oprirea expansiunii puterii marilor corporații transnaționale, orientate după alte
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
sărăcie și a disparităților de venit - Limitarea creșterii demografice - Consolidarea micii gospodării rurale în scopul reducerii migrației populației la orașe - Controlul poluării morale ca violență, hoție, corupție, însin gurare, analfabetism și promovarea respectării naturii, responsabilității personale pentru procesele de poluare - Urbanizarea treptată a mediului rural și schimbarea sensului migrației - Promovarea agriculturii urbane și periurbane - Economisirea resurselor - Combaterea obezității - Ocuparea timpului liber al pensionarilor: un nou job, practicarea unor hobby-uri, agricultură urbană și periurbană - Crearea de alternative la produsele alimentare comercializate
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
reglementărilor la nivel național. Mediul rural pare cel mai bogat în manifestări umane față de natură, de grijă pentru aceasta, de păstrare și transmitere a experienței înaintașilor - manifestări care se pierd odată cu depopularea satelor și cu procesul rapid și masiv de urbanizare. Mediul rural este reprezentativ pentru evoluția conform conceptului de dezvoltare durabilă, gospodăria devenind cvasiindependentă (subzistentă) economic într-un cadru geografic bine definit prin caracteristici. Tradiția, ca relație om mediu, a asigurat această durabilitate și reproducere a ecosistemelor naturale esențiale supraviețuirii
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
poate modifica raportul dintre activitățile agricole și nonagricole. Prin parcul agroindustrial se aduc în mediul rural instalații de tip industrial, apar meserii noi, se valorifică deșeurile din agricultură și, în final, are loc o creștere a veniturilor locuitorilor - condiția pentru urbanizarea satelor. Această ultimă noțiune de urbanizare a satului ar putea deveni un concept care să prefigureze structura economică și socială în perspectivă - componentă a sustenabilității populației, satului și, indirect, și a orașului actual (mari așezări urbane care și-ar pierde
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și nonagricole. Prin parcul agroindustrial se aduc în mediul rural instalații de tip industrial, apar meserii noi, se valorifică deșeurile din agricultură și, în final, are loc o creștere a veniturilor locuitorilor - condiția pentru urbanizarea satelor. Această ultimă noțiune de urbanizare a satului ar putea deveni un concept care să prefigureze structura economică și socială în perspectivă - componentă a sustenabilității populației, satului și, indirect, și a orașului actual (mari așezări urbane care și-ar pierde din atractivitate). Esențialmente, urbanizarea rurală își
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
noțiune de urbanizare a satului ar putea deveni un concept care să prefigureze structura economică și socială în perspectivă - componentă a sustenabilității populației, satului și, indirect, și a orașului actual (mari așezări urbane care și-ar pierde din atractivitate). Esențialmente, urbanizarea rurală își are sorgintea în eforturile propriilor locuitori de a ști și a putea pune în valoare resursele proprii (anexa 2). Experiența proprie și cea mondială, care include și cunoașterea ecologică tradițională (CET), pot influența în bine indicatorii de eficiență
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
evidențe instituționale".327 Acestea pot rezulta din discontinuități în tradiție, în mod specific discontinuități în comunitate, societate și autoritate, în mod particular dacă acestea se manifestă rapid producând discomfort ori dezorientare la nivel individual sau social, putând fi vorba despre urbanizări sau industrializări, război sau criza economică, colapsul sau căderea unui regim politic. Cea mai importantă este observația că supraviețuirea ordinii sociale este dependentă, într-un mod crucial, de consimțămîntul actorilor sociali față de principiile de legitimare. Ordinea socială trebuie să ofere
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în 2006, pentru suma de nimic de 35 000 de euro pe săptămână. mai bine de douăzeci de ani, a creat Compania Zoute, o societatea imobiliară care a câștigat mii de hectare pe mare și care a putut astfel controla urbanizarea ansamblului stațiunii balneare. "Șansa comunei Knokke ține în mare măsură de această alegere autoritară, de a nu fi acceptat decât case de o anumită calitate. Este suficient să te plimbi printre aceste vile uriașe (ziduri albe, șarpante verzi și acoperișuri
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în spațiul românesc. În Antichitate, pe fiecare din aceste culoare, romanii au întemeiat, în Podișul Transilvaniei și la adăpostul Munților Apuseni, două castre. Nu întâmplător, în perioada medievală și modernă, așezările respective aveau să devină capitalele Transilvaniei: Apulum și Napoca. Urbanizarea indusă de cucerirea romană a avut un caracter defensiv, prin dezvoltarea ei în interiorul Depresiunii Transilvane 43. Principalele rute se dirijau dinspre Depresiunea Hațegului spre valea Timișului, iar mai departe, prin Tibiscus și Dierna, spre Singidunum și Drobeta, pentru a conecta
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a Oradiei a fost România. Dacă ar fi făcut parte din Ungaria, aceste orașe ar fi fost nevoite să crească în umbra unor centre urbane regionale mult mai puternice: Seghedin, respectiv Debrețin. e. Localități de prin Dobrogea Primii germeni ai urbanizării în spațiul românesc au încolțit în Antichitate în Dobrogea. Desigur, avem în minte fondarea de către greci a unor polisuri pe țărmul vestic al Mării Negre (Histria, Tomis și Calatis). Mult timp, aceste orașe au prosperat pe litoralul pontic din comerțul maritim
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]